2020
Te ananahi o te ’Ēkālesia : fa’aineine i te ao nei nō te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora
’Ēperēra 2020


Te ananahi o te ’Ēkālesia : Fa’aineine i te ao nei nō te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora

Tē fa’aineine nei te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei i te ao nei nō te mahana e ’ī ai « ho’i te fenua i te ’ite ia Iehova » (Isaia 11:9).

Hōho’a
painting of the Savior’s hand

E roa’ahia ia tātou, nā Jay Bryant Ward, ’eiaha e hāmani i te hōho’a

E nehenehe ’outou ’e ’o vau e ’āmui i roto i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’evanelia a Iesu Mesia. E mea fa’ahiahia ! E ’ere nā te ta’ata i hāmani te reira ! Nō ō mai rā i te Fatu ra, tei parau ē, « Inaha, e rave ’oi’oi au i tā’u ’ohipa i roto i te tau mau nō te reira » (Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 88:73). ’Ua ha’apūaihia teie ’ohipa nā roto i te hō’ē parau fa’a’ite tei fa’a’itehia a 200 matahiti i teienei. E va’u noa ta’o : « ’O tā’u Tamaiti Here teie. ’A fa’aro’o iāna ! » (hi’o Iosepha Semita—’Ā’amu 1:17).

Fa’ahitihia e te Atua mana hope, ’ua arata’i teie parau fa’aara i te hō’ē Iosepha Semita ’āpī i te Fatu ra ia Iesu Mesia. Nā teie nā ta’o e va’u i ha’amata i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o tāna ’evanelia. Nō te aha ? Nō te mea e Atua aroha tō tātou Atua ora ! ’Ua hina’aro ’oia ’ia noa’a i tāna mau tamari’i te tāhuti ’ore ’e te ora mure ’ore ! Te ’ohipa rahi o te mahana hope’a nei tā tātou e rave nei, ’ua ha’amauhia ïa, mai tei fa’anahohia, nō te ha’amaita’i i te hō’ē ao e tīa’i ra ’e e ta’i ra.

E’ita tā’u e nehenehe e paraparau nō ni’a i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai ma te reo marū noa. Teie ’ohipa i roto i te ’ā’amu, e ’ohipa fa’ahiahia mau ïa ! E ’ohipa maere ! E ’ohipa fa’atupu i te tahi hutira’a aho ! E aha pa’i te fāito maere i te mea ē, ’ua pou roa mai te mau ve’a mai te ra’i mai nō te hōro’a i te ha’amanara’a ’e te mana nō te rave i teie ’ohipa ?

I teie mahana, tē haere vitiviti nei i mua te ’ohipa a te Fatu i roto i te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. Te ananahi o te ’Ēkālesia, e ’ere ïa mai tahito ra, ’aita tōna e fa’aaura’a. « ’O te mau mea ’aore i hi’ohia e te mata ra, ’aore i fa’aro’ohia e te tari’a ra… ’o tā te Atua ïa i vaiiho nō te feiā i hina’aro iāna ra. » (1 Korinetia 2:9 ; hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 76:10).

’A ha’amana’o ē, te ’īra’a o te ’ohipa a te Mesia tei roto ïa i te tau i muri nei. E ti’a ’ia tupu te mau parau tohu nō tōna ra tae-piti-ra’a mai. Tē fa’aineine noa nei tātou nō te taime hope’a o teie tau tu’ura’a hope’a—’ia riro ana’e te tae-piti-ra’a mai o te Fa’aora ’ei ’ohipa mau.

Ha’aputuputura’a ia ’Īserā’ela i nā pae e piti o te pāruru

Hō’ē ’ōmuara’a faufa’a nō taua tae-piti-ra’a mai, ’o te tīa’ira’a maoro ïa i te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela i ha’apurarahia (hi’o 1 Nephi 15:18 ; hi’o ato’a te ’api upo’o parau o te Buka a Moromona). Teie ha’api’ira’a nō te ha’aputuputura’a, ’o te hō’ē ïa o te mau ha’api’ira’a faufa’a rahi a te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. ’Ua parau te Fatu ē : « E fa’a’ite atu vau i te hō’ē tāpa’o ia ’outou… ’ia ha’aputuputu vau i tō’u mau ta’ata i purara-maoro-hia ra, te ’utuāfare o ’Īserā’ela ē, ’e ’ia fa’ati’a fa’ahou vau i tō’u Ziona i rotopū ia rātou » (3 Nephi 21:1).

’Aita tātou e ha’api’i noa i teie ha’api’ira’a tumu, e ’āmui ato’a rā tātou i roto i te reira. E rave tātou i te reira ’a tauturu ai tātou i te ha’aputuputura’a i tei mā’itihia e te Fatu i nā pae e piti o te pāruru. ’Ei tuha’a nō te hope’ara’a fa’aineinehia o te fenua nei ’e tōna ra mau ta’ata, e ti’a ’ia fa’aorahia tō tātou mau ta’ata here tei pohe (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:15). Aua’e rā, te anira’a manihini ’ia « haere mai i te Mesia ra » (Iakoba 1:7 ; Moroni 10:32 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 20:59) e nehenehe ato’a e fa’atae i te reira i te feiā tei pohe ma te ’ore i ’ite i te ’evanelia (hi’o i Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 137:6–8). Terā rā, nō te hō’ē tuha’a o tō rātou fa’aineinera’a, e tītauhia te mau tauto’ora’a a vetahi ’ē i te fenua nei. E ha’aputuputu tātou i te mau ’api tuatāpapara’a tupuna, e hāmani i te mau ’api parau pupu ’utuāfare, ’e e rave i te mau ’ohipa hiero nā roto i te monora’a, nō te ha’aputuputu i te ta’ata i roto i te Fatu ra ’e i roto i tō rātou mau ’utuāfare (hi’o 1 Korinetia 15:29 ; 1 Petero 4:6).

Hōho’a
painting of Salt Lake Temple

Ha’amo’ahia i te Fatu, nā Jay Bryant Ward, ’eiaha e hāmani i te hōho’a

E tā’ati-’āmui-hia te mau ’utuāfare nō te tau a muri atu (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 2:2–3 ; 49: 17 ; 138:48 ; Iosepha Semita—’A’amu 1:39). E ti’a ’ia ha’amau i te hō’ē natira’a i rotopū i te mau metua ’e te mau tamari’i. I tō tātou nei ’anotau, e ti’a ’ia natihia te hō’ē tāhō’ēra’a tā’āto’a hope roa ’e te maita’i o te mau tau tu’ura’a ato’a, te mau tāviri, ’e te mau mana (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 128:18). Nō teie mau fā mo’a, tē ’ī nei te fenua nei i te mau hiero mo’a. Tē ha’apāpū fa’ahou nei au ē, e’ita te patura’a o teie mau hiero e taui i tō ’outou orara’a, nā tā ’outou tāvinira’a rā i roto i te hiero e taui.

Tē vai ra te taime i reira te feiā ’o tei ’ore i ha’apa’o i te Fatu e fa’ata’a-’ē-hia ai i te feiā i ha’apa’o (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 86:1–7). Tō tātou pārurura’a pāpū a’e, ’ia vai ti’amā tāmau noa ïa ’ia fāri’ihia i roto i tōna fare mo’a. Te hōro’a rahi a’e tā ’outou e nehenehe e hōro’a i te Fatu, ’o te tāpe’ara’a ïa ia ’outou ’eiaha ’ia vi’ivi’i i te mau mea o te ao nei, ’ia ti’amā nō te haere i roto i tōna fare mo’a. Tāna hōro’a nā ’outou, ’o te hau ïa ’e te pārurura’a nō te ’itera’a ē, e mea ti’amā ’outou nō te fārerei iāna, i te mau huru taime ato’a e tupu ai te reira.

Ta’a ’ē atu te ’ohipa hiero, ’ua riro te taera’a mai o te Buka a Moromona ’ei tāpa’o i tō te ao ato’a ē, ’ua ha’amata te Fatu i te ha’aputuputu ia ’Īserā’ela ’e ’ia fa’atupu i te mau fafaura’a tāna i rave ’e ’o Aberahama, ’o Isaaka, ’e ’o Iakoba (hi’o Genese 12:2–3 ; 3 Nephi 21 ; 29). Tē fa’a’ite nei te Buka a Moromona i te parau ha’api’ira’a o te ha’aputuputura’a (’ei hi’ora’a, hi’o 1 Nephi 10:14). E tūra’i te reira i te ta’ata ’ia ha’api’i mai nō ni’a ia Iesu Mesia, ’ia ti’aturi i tāna ’evanelia, ’e ’ia tomo mai i roto i tāna ’Ēkālesia. Inaha, ’āhani ’aita te Buka a Moromona, e’ita ïa e tupu te parau fafau o te ha’aputuputura’a o ’Īserā’ela.

E mea faufa’a ato’a te ’ohipa misiōnare nō taua ha’aputuputura’a ra. E haere te mau tāvini o te Fatu e porohaere i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai. I roto i te mau fenua e rave rahi ’ua ’imi tō tātou mau melo ’e te mau misiōnare i te feiā nō ’Īserā’ela i ha’apurarahia ; ’ua a’ua’u ia rātou « i roto i te mau ’āpo’o ato’a o te mau mato » (Ieremia 16:16) ; ’e ’ua tāi’a ia rātou, mai te ’anotau tahito ra.

E fa’atū’ati te ’ohipa misiōnare i te ta’ata i te fafaura’a tā te Fatu i rave ’e ’o Aberahama i tahito ra :

« ’E e riro ’oe ’ei ha’amaita’ira’a nō tō ’oe ra hua’ai i muri ia ’oe, e ti’a ai ia rātou ’ia hōpoi i teie nei tōro’a ’e teie nei autahu’ara’a i te mau nūna’a ato’a ra ;

«’E e ha’amaita’i au ia rātou nā roto i tō ’oe nā i’oa ; ’o rātou ato’a ho’i ’o tē fāri’i i teie nei ’evanelia, e parauhia rātou i tō ’oe nei i’oa, ’e e tai’ohia ’ei hua’ai nō ’oe, ’e e ti’a mai rātou i ni’a, ’e e ha’amaita’i ia ’oe ’ei metua nō rātou » (Aberahama 2:10).

Te ’ohipa misiōnare, ’o te ha’amatara’a noa te reira o te ha’amaita’ira’a. Te fa’aotira’a ’e te fa’atupura’a o te reira mau ha’amaita’ira’a, e tupu ïa i te taime e ha’amaita’i ai te feiā tei tomo i roto i te pape o te bāpetizora’a i tō rātou orara’a, ’a ti’a ai ia rātou ’ia tomo i roto i te hiero mo’a. Nā te fāri’ira’a i te hō’ē ’ōro’a hiero i reira, e tā’ati i te mau melo o te ’Ēkālesia i te fafaura’a a Aberahama.

E ’ere te mā’itira’a ’ia haere mai i te Mesia ra i te parau nō te vāhi nohora’a ; e parau rā nō te fafaura’a a te ta’ata tāta’itahi. E nehenehe te mau melo ato’a o te ’Ēkālesia e fāri’i i te ha’api’ira’a tumu, te mau ’ōro’a, te mau tāviri o te autahu’ara’a, ’e te mau ha’amaita’ira’a o te ’evanelia, noa atu te huru o tō rātou vāhi. E nehenehe te ta’ata « e fa’ataehia i te ’ite i te Fatu ra » (3 Nephi 20:13) ma te fa’aru’e ’ore i tō rātou fenua ’āi’a.

E parau mau, i te ’ōmuara’a o te ’Ēkālesia, e mea pinepine te parau ra fa’afāriura’a i te tū’ati i te parau ra e reva i te fenua ’ē. I teienei rā, e tupu te ha’aputuputura’a i te mau fenua ato’a. ’Ua fa’aoti te Fatu i te ha’amaura’a o Ziona (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 6:6 ; 11:6) i roto i te bāsileia tāta’itahi tāna i hōro’a ’ei fānaura’a ’e ’ei fenua nō tōna feiā mo’a. Te vāhi ha’aputuputura’a nō te feiā mo’a nō Paratira, tei Paratira ïa, te vāhi ha’aputuputura’a nō te feiā mo’a nō Nigeria, tei Nigeria ïa ; te vāhi ha’aputuputura’a nō te feiā mo’a nō Korea, tei Korea ïa. Ziona, ’o « tei mā te ’ā’au » (Te parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 97:21). Tei te mau vāhi ato’a tei reira te feiā mo’a.

Te pārurura’a pae vārua, tei te huru ïa te ’orara’a te hō’ē ta’ata, e ’ere rā i hea te hō’ē ta’ata e ora ai. Tē fafau atu nei au ē, mai te mea ē, e tūtava māite tātou nō te fa’a’ohipa i te fa’aro’o ia Iesu Mesia ’e ’ia fāri’i i te mana o tōna tāra’ehara nā roto i te tātarahapara’a, e fāri’i ïa tātou i te ’itera’a ’e te mana o te Atua nō te tauturu ia tātou ’ia rave i te mau ha’amaita’ira’a o te ’evanelia i fa’aho’ihia mai a Iesu Mesia i te mau fenua ato’a, te mau ’ōpū ato’a, te mau reo ato’a ’e te mau nūna’a ato’a, ’e nō te fa’aineine i te ao nei nō te tae-piti-ra’a mai o te Fatu.

Te tae-piti-ra’a mai

E ho’i mai te Fatu i te fenua tāna i ha’amo’a nā roto i tāna misiōni i reira i te tāhuti nei. Ma te hanahana, e ho’i fa’ahou mai ’oia i Ierusalema. I roto i te ’ahu ari’i ’ute’ute ’ei tāpa’o nō tōna toto, tei tahe mai nā roto i te mau poa ato’a, e ho’i fa’ahou mai ’oia i te ’oire mo’a ra (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 133:46–48). I reira ’e i te tahi atu vāhi, « e fa’a’itehia mai te hanahana o Iehova, e ’ite pā’āto’a te ta’ata » (Isaia 40:5 ; hi’o ato’a Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 101:23). E ma’irihia tōna ra i’oa « ’ia hau ’ē, e a’o, te Atua pūai, te Metua i te ao ra nō te u’i ’a muri atu, te ari’i nō te hau » (Isaïa 9:6).

E fa’atere ’oia mai roto mai e piti ’oire pū nō te ao nei : hō’ē i roto ia Ierusalema tahito (hi’o Zekaria 14) ’e te tahi i roto i te Ierusalema ’āpī « patuhia i te fenua Amerika » (Te mau hīro’a fa’aro’o 1:10). Mai roto mai i teie nā pū e fa’atere ai ’oia i te mau ’ohipa o tāna ’Ēkālesia ’e tōna bāsileia. E patu-fa’ahou-hia hō’ē hiero i Ierusalema. Nā roto mai i te reira hiero, e fa’atere ari’i ’oia ē ’a muri noa atu ’ei Fatu nō te mau Fatu. E tahe mai te pape nā raro a’e mai i te hiero. E fa’aorahia te mau pape o te Miti Pohe. (Hi’o Ezekiela 47:1–8).

I taua ’anotau ra, e rave ’oia i te mau ti’ara’a ’āpī ’e e hā’atihia ’oia nā te feiā mo’a ta’a ’ē. E ’itehia ’oia ’ei « Fatu o te mau Fatu ato’a ra, ’e te Ari’i o te mau Ari’i ato’a ra : ’e tōna ato’a ra pae’au, e feiā parauhia ïa, ’e te mā’itihia, ’e te ha’apa’o mau » (Apokalupo 17:14) nō tō rātou ti’aturi i roto i te orara’a tāhuti nei. E « e vai ïa te hau iāna ē ’a muri noa atu » (Apokalupo 11:15).

E ho’i fa’ahou te fenua i tōna ra huru pārasaido ’e e fa’a’āpīhia. E vai mai te hō’ē ra’i ’āpī ’e te hō’ē fenua ’āpī (hi’o Apokalupo 21:1 ; Etera 13:9 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 29:23–24).

E hōpoi’a nā tātou—e ha’amaita’ira’a nō tātou—’ia tauturu i te fa’aineinera’a i te ao nei nō taua mahana ra.

Hōho’a
Jesus with little boy

’A fa’a’amu i tā’u mau māmoe, nā Jay Bryant Ward, ’eiaha e hāmani i te hōho’a

’A hi’o i te ananahi ma te fa’aro’o

Ta’a ’ē noa atu te reira, i’ō nei ’e i teie taime, tē ora nei tātou i roto i te hō’ē tau ’ārepurepu. Tē fa’atupu nei te mau ’āueuera’a fenua ’e te miti fa’a’ī i te ’ati tē topa nei te mau fa’aterera’a hau, e mea ’ino roa te mau fifi nō te terera’a faufa’a, tē fifi nei te ti’ara’a o te mau ’utuāfare, ’e tē rahi noa atu ra te fa’ata’ara’a te tāne i tāna vahine. E mau tumu rahi tā tātou nō te ha’ape’ape’a. ’Aita rā e tītauhia ia tātou ’ia fa’anu’u i tō tātou fa’aro’o. E nehenehe tātou e ’aro i te reira mau mata’u nā roto i te ha’apūaira’a i tō tātou fa’aro’o.

E aha tātou e hina’aro ai i taua huru fa’aro’o ’āueue ’ore ra ? Nō te mea tē vai nei te mau mahana fifi i mua nei. E ’ere i te mea ’ōhie ’aore rā i te mea auhia e te ta’ata ’ia riro ’ei feiā mo’a ha’apa’o i te mau mahana hope’a nei. E tāmatahia tātou tāta’itahi. ’Ua fa’aara te ’āpōsetolo Paulo ē, i te mau mahana hope’a nei, te feiā o te pe’e itoito i te Fatu « e hāmani-’ino-ato’a-hia ïa » (2 Timoteo 3:12). E nehenehe taua hāmani-’ino-ra’a ra e vāvāhi ia ’outou i roto i te paruparu māmū noa, ’aore rā, e tura’i ia ’outou ’ia riro ’ei hi’ora’a maita’i a’e ’e te itoito i roto i tō ’outou orara’a i te mau mahana ato’a.

Te huru nō tā ’outou ravera’a i roto i te mau tāmatara’a o te orara’a, e tuha’a ïa te reira nō te fa’ahotura’a o tō ’outou fa’aro’o. E tae mai te pūai ’ia ha’amana’o ana’e ’outou ē, e nātura hanahana tō ’outou, hō’ē faufa’a ’āi’a faufa’a rahi mure ’ore. ’Ua fa’aha’amana’o te Fatu ia ’outou, i tā ’outou mau tamari’i ’e i tā ’outou mau mo’otua ē, e mau fatu ’āi’a mana ’outou, ’e ’ua fa’ata’ahia ’outou i te ra’i ra ’ia fānauhia mai i tō ’outou taime ’e i te vāhi ta’a ’ē, ’ia tupu i te rahi ’e ’ia riro mai ’ei mau ta’ata amo reva ’e ’ei nūna’a fafauhia nōna. Mai te mea e haere ’outou nā ni’a i te ’ē’a parau-ti’a o te Fatu, e ha’amaita’ihia ’outou ’ia vai noa i roto i tōna maita’i, ’e ’ia riro ’ei māramarama ’e ’ei fa’aora nō tōna mau ta’ata (hi’o Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 86:8–11).

’A rave i te mau mea ato’a e tītauhia nō te ha’apūai i tō ’outou fa’aro’o ia Iesu Mesia nā roto i te fa’arahira’a i tō ’outou hāro’aro’ara’a i te parau ha’api’ira’a i ha’api’ihia i roto i tāna ’Ēkālesia i fa’aho’i-fa’ahou-hia mai ’e nā roto i te ’imira’a ma te tu’utu’u ’ore i te parau mau. Ma te niuhia i ni’a i te parau ha’api’ira’a mā, e nehenehe ïa ’outou e haere i mua ma te fa’aro’o ’e te tāmau māite, ’e ’ia rave ma te ’oa’oa i te mau mea ato’a nō te fa’atupu i te mau ’ōpuara’a a te Fatu.

Tē vai ra te mau mahana e paruparu tō ’outou mana’o. Nō reira, ’a pure nō te itoito ’ia ’ore ’outou ’ia fa’aru’e ! Te mea ’oto rā, te tahi o tā ’outou i mana’o ē, e hoa nō ’outou, e huritua mai rātou ia ’outou. ’E e riro te tahi mau mea ’ei mau mea tano ’ore.

Terā rā, tē fafau atu nei au ia ’outou ē, mai te mea e pe’e ’outou ia Iesu Mesia, e ’itehia ia ’outou te hau tāmau ’e te ’oa’oa mau. Mai te mea e ha’apa’o ’outou i tā ’outou mau fafaura’a ma te ti’a, ’e mai te mea e pāruru ’outou i te ’Ēkālesia ’e te bāsileia o te Atua i ni’a i te fenua nei i teie mahana, e ha’amaita’i mai te Fatu ia ’outou i te pūai ’e te pa’ari nō te rave i te mau mea tā te mau melo ana’e o te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei e nehenehe e rave.

’Ua tītauhia tātou ’ia riro ’ei feiā patu i te fa’aro’o i te Atua o te ta’ata iho, te fa’aro’o i te Fatu ia Iesu Mesia ’e te fa’aro’o i tāna ’Ēkālesia. ’Ua tītauhia ia tātou ’ia patu i te mau ’utuāfare ’e ’ia tā’atihia i roto i te mau hiero mo’a. ’Ua tītauhia ia tātou ’ia patu i te ’Ēkālesia ’e te bāsileia o te Atua i ni’a i te fenua nei (hi’o Mataio 6:33). ’Ua tītauhia ia tātou ’ia fa’aineine nō tō tātou iho haere’a hanahana : te hanahana, te tāhuti ’ore, ’e te ora mure ’ore (hi’o Roma 2:7 ; Te Parau Ha’api’ira’a ’e te mau Parau Fafau 75:5).

Tē fa’a’ite pāpū atu nei au ia ’outou ma te ha’eha’a ē—mai tā te peropheta Iosepha Semita i ha’api’i ra—e haere te ’evanelia a Iesu Mesia i fa’aho’ihia mai « i mua ma te mata’u ’ore, ma te hanahana, ’e ma te ti’amā, tae roa atu ’ua tomo ’oia i roto i te mau fenua ato’a, ’ua fārerei i te mau pu’e tau ato’a, e ’ua fa’a’ohu nā te mau fenua ato’a, ’e ’ua hāruru i roto i te mau tari’a ato’a, e tae roa atu i te tupura’a te mau ’ōpuara’a a te Atua, ’ei reira Iehova rahi e parau ai ē, ’ua oti te ’ohipa » (Te ’ā’amu o te ’Ēkālesia, 4:540.).

Tei roto tātou i te ’ohipa a te Atua Mana hope. Tē pure nei au ’ia tae mai tāna mau ha’amaita’ira’a i ni’a ia ’outou tāta’itahi.