2022
Te auahi ha’amaita’i o te ’ati
Māti 2022


« Te auahi ha’amaita’i o te ’ati », Liahona, Māti./’Ēperēra 2022.

Te auahi ha’amaita’i o te ’ati

Tē pure nei au ’ia ha’afātata atu tātou tāta’itahi i tō tātou Metua i te ao ra ’e i te Fa’aora nā roto i tō tātou iho ’ati.

Hōho’a
ti’i nō te vahine e hi’o ra i ni’a

Mau hōho’a nā Guetty Images

’Eiaha tātou e hitimahuta i te ’ati o te orara’a. Nō roto mai ānei te reira i tā tātou iho mau hara ’e mau hape ’e ’aore rā, i te tahi atu mau mea ’ē atu, ’ua riro te ’ati ’ei ’ohipa nō te orara’a tāhuti nei. Tē mana’o nei te tahi mau ta’ata ē, e ti’a ia rātou ’ia fa’ahereherehia i te mau huru ’ati ato’a mai te mea e ha’apa’o rātou i te mau fa’auera’a a te Atua, terā rā « i roto i te umu o te ma’i ra » (Isaia 48:10 ; 1 Nephi 20:10) tātou e mā’itihia ai. ’Aita ato’a te Fa’aora i ’ere i te reira :

« E tamaiti noa iho ho’i ’oia, i ’ite ’oia i te auraro i tōna ra mau pohe ;

« ’E nō te mea ’ua ha’amo’a-roa-hia ’oia, riro atura ’oia ’ei tumu nō te ora mure ’ore nō te feiā ato’a e fa’aro’o iāna ra » (Hebera 5:8–9).

Nō tātou tei amo i te hōpoi’a, e mea pinepine te mau fifi i te riro ’ei tuha’a faufa’a rahi nō tō tātou « rirora’a ’ei ta’ata maita’i roa ». ’O te mea ïa e fa’ariro i te orara’a ’ei mea hau atu i te hō’ē noa hi’opo’ara’a mā’itira’a rau ’ōhie. E’ita te Atua e hina’aro noa ’ia ’ite i te mea tā tātou e rave ’e ’aore rā e’ita e rave, ’ia ’ite ato’a rā i te mea e riro mai ai tātou. 1 Mai te mea e hina’aro tātou, e ha’api’i ’oia ia tātou ’ia rave mai tāna e rave nei, ’eiaha rā ’ia aurarohia e te tahi atu mau pūai (hi’o 2 Nephi 2:14–16). E ti’a ia tātou ’ia ha’api’i mai ’ia vai parauti’a noa i roto i te mau huru ato’a o te orara’a ’e ’aore rā, mai tā te peresideni Brigham Young (1801–77) i parau, ’oia ato’a « i roto i te pōiri ». 2

Tē ti’aturi nei au ē, ’ua ’ana’anatae tātou i te tītaura’a ’ia upo’oti’a ’e ’ia tupu i te rahi i ni’a i te ’ati i te taime ’a vauvau mai ai te Atua i tāna fa’anahora’a nō te fa’aorara’a i roto i te ao hou te tāhuti nei. E ti’a ia tātou ’ia rave i taua tītaura’a ra i teienei ma te ’ite ē, e pāturu mai tō tātou Metua i te ao ra ia tātou. Terā rā, e mea tītauhia ’ia fāriu atu tātou i ni’a iāna. ’Aita ana’e te Atua, e fa’atupu mai te mau ʼohipa pōuri o te māuiui ’e te ’ati i te paruparu, te hepohepo, ʼe ’oia ato’a i te ’ino’ino.

Hōho’a
e ti’i ma te hōho’a mata hanahana

Nā roto i te tauturu nō te ra’i mai, e mono te tāmahanahanaraʼa i te māuiui, e mono te hau i te ʼāhuehue, ʼe e mono te ti’aturi i te ’oto. E taui te Atua i te tāmataraʼa ’ei haʼamaitaʼiraʼa ’e mai te mau parau a Isaia, « hōro’a atu … i te ’una’una ’ei mono i te rehu auahi » (Isaia 61:3). E ’ere tāna fafaura’a nō te pāruru ia tātou i te pe’ape’a, nō te fa’aherehere rā ’e nō te tāmāhanahana ia tātou i roto i tō tātou mau ’ati ’e nō te fa’ariro i te reira ’ei maita’i nō tātou (hi’o 2 Nephi 2:2 ; 4:19–26 ; Iakoba 3:1).

Noa atu ē, e’ita tō tātou Metua i te ao ra e fa’ahepo i tāna tauturu ’e tāna mau ha’amaita’ira’a i ni’a ia tātou, e ’ohipa ’oia nā roto i te aroha ’e te maita’i o tāna Tamaiti here ’e te mana o te Vārua Maita’i nō te pāturu ia tātou ’ia ’imi ana’e tātou iāna. E rave rahi hi’ora’a tā tātou e ’ite nei nō taua pāturura’a ra ’ati a’e ia tātou ’e i roto i te mau pāpa’ira’a mo’a.

Mau hi’ora’a nō te Faufaʼa Tahito

I roto i te Faufa’a Tahito tē ’ite nei tātou ia Aberahama te ta’ata ha’apa’o, i te tīa’i-māite-ra’a e rave rahi matahiti i te mau fafaura’a a te Atua iāna—te mau fenua nō te fatura’a ’āi’a ’e te huā’ai parauti’a—’ia tupu. Nā roto i te o’e, te mau ha’amātaura’a o tōna ora, te ’oto ’e te tāmatara’a, ’ua tamau noa o Aberahama i te ti’aturi ’e i te tāvini i te Atua ’e ’ua pāturuhia e āna. I teienei, tē fa’ahanahana nei tātou ia Aberahama « te metua o te mau ta’ata fa’aro’o ». 3

’Ua fa’aru’e o Iakoba te mo’otua a Aberahama i tōna fare ’ōna ana’e ’e mai te huru ra ē, tōna noa mau ’ahu ri’i, nō te horo ’ē, i te ha’amāta’ura’a pohe a tōna taea’e o Esau. I roto i nā matahiti e 20 i muri mai, ’ua tāvini Iakoba i tōna metua tāne fēti’i, ’o Labana. Noa atu ē, ’ua hōro’a Labana i te vāhi fa’aeara’a pāpū ’e e piti nā tamāhine tāna nō te fa’aipoipo ia Iakoba, ’ua rave ’oia i te ’ohipa ha’avare i ni’a ia Iakoba, ma te taui i tāna moni ’ohipa ’e tā rāua mau fa’aaura’a e rave rahi taime, ’ia haere ana’e o Iakoba i mua (hi’o Genese 31:41).

I te taime ’a ta’a ’ē ai rāua, ’ua fa’a’ite ’o Iakoba i tōna metua ho’ovai tāne, i te tahi mau mana’o fa’ahapa, « ’āhiri te Atua o tō’u metua … ’aore i’ō nei iā’u nei, ’ua tuua-noa-hia mai au e ’oe i teienei ā ma te faufa’a ’ore » (Genese 31:42). Nō te mea rā tei pīha’i iho te Atua iāna, ’ua ho’i Iakoba i tōna ’āi’a ma te taui mai te hō’ē tītīhoria moni ’ore ’ei tāne fa’aipoipo ’e ’ei metua tāne nō te hō’ē ’utuāfare rahi. E rave rahi tāvini tōna ’e ’ua ha’amaita’i-rahi-hia ’oia i te tao’a rahi o te reira tau—te mau māmoe, te mau pua’atoro, ’e te mau tāmera (hi’o Genese 32).

’O Iosepha te tamaiti a Iakoba, te hi’ora’a mātauhia nō te hō’ē ta’ata tei upo’oti’a tāmau i roto i te ’ati nā roto i te ti’aturira’a i te Atua i te taime ’a mana’o ai vetahi ’ē ē, ’ua fa’aru’ehia rātou e āna. ’A tahi, ’ua ho’ohia ’oia ’ei tītī e tōna iho mau taea’e. I muri iho, i tōna mara’ara’a i roto i te ti’ara’a ma te fa’aturahia i roto i te fare o tōna fatu ’Aiphiti, ’o Potiphara, ’ua fa’ahapa-hape-hia Iosepha e te vahine a Potiphara ’e ’ua tāpe’ahia i te fare tāpe’ara’a, noa atu ē, ’ua horo ’ē ’oia i te hara. Noa atu rā i te reira, ’ua tāmau noa Iosepha i te ti’aturi i te Atua. I roto ato’a i te fare tāpe’ara’a, ’ua manuia ’oia, terā rā, ’ua mo’ehia ’oia e te feiā tāna i tauturu noa atu tā rātou mau parau fafau. (Hi’o Genese 37 ; 39–46). I te hope’a, mai tā tātou i ’ite, ’ua ha’amaita’ihia Iosepha i te hō’ē tōro’a teitei ’e te rāve’a nō te fa’aora i te ’utuāfare o tōna metua tāne (’e ia ’Aiphiti tā’āto’a) i roto i te hō’ē tau o’e.

Fa’a’oroma’i i te tāpe’a-māite-ra’a

Tē fa’a’ite nei teie mau hi’ora’a ’e te tahi atu mau hi’ora’a ē, e upo’oti’a te ’ati i roto i te tau. E tītauhia te tāpe’a-māite-ra’a ’e te tāmau-noa-ra’a. Noa atu rā, tē tīa’i noa nei tō tātou Metua i te ao ra ’e tē tauturu nei ’oia ia tātou i te roara’a o taua fa’a’oroma’ira’a ra—e’ita ’oia e tīa’i i te hope’ara’a.

I te hō’ē taime, ’ua parau Elder Neal A. Maxwell (1926–2004) nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo ē : « Nā roto iāna iho, e’ita te terera’a o te tau e hōro’a mai i te haerera’a i mua mai terā noa. Terā rā, mai te tamaiti pūhura tao’a, e mea pinepine tātou i te tītau i te « terera’a o te tau » nō te fāri’i fa’ahou i tō tātou mau ’itera’a pae vārua. (Luka 15:17.) E riro te fārereira’a putapū o Iakoba ’e o Esau i roto i te medebara, e rave rahi matahiti i muri a’e i tō rāua tīpaupaura’a taea’e, ’ei hi’ora’a mātauhia. E nehenehe te ’ā’au hōro’a e mono i te ’iriā. E nehenehe te ferurira’a e hōro’a mai i te ’itera’a. E tītau rā te ferurira’a ’e te hi’opo’ara’a i tō tātou iho huru i te hō’ē taime. E rave rahi fa’ahope’ara’a pae vārua e tītauhia nō te fa’aorara’a i te mau parau mau nō te fa’a’āpī i te taime, nō te fa’atupu i te fa’ahotura’a i te ’ohipa i tupu, nō te rapa’au i te mau mea e rave rahi ». 4

’Ua fa’ahiti te peresideni M. Russell Ballard, te mono peresideni nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo :

« Te ti’aturira’a i ni’a i te Fatu e ’ere ïa te tīa’i-noa-ra’a ma te ’ohipa ’ore. ’Eiaha roa ’outou e mana’o ē tei roto ’outou i te hō’ē piha tīa’ira’a.

« Tītauhia ’ia rave te ’ohipa nō te ti’aturi i ni’a i te Fatu. I te roara’a o te mau matahiti, ’ua ha’api’i mai au ē, e rahi atu tō tātou tīa’i turura’a i te Mesia ’a tāvini ai tātou ia vetahi ’ē.

« Te tupura’a rahi o te ta’ata iho tā te ta’ata e nehenehe e fa’atupu i teienei, ’a tīa’i noa ai i te Fatu ’e tāna mau parau fafau, ’o te hō’ē ïa tuha’a mo’a faufa’a rahi o tāna fa’anahora’a nō tātou tāta’itahi ». 5

Te fa’a’oroma’i-māite-ra’a, e huru ïa nō te fāriura’a ’e te ti’aturira’a i te Atua. I roto i te mau ’īrava nā mua noa a’e i tāna a’ora’a e ani i te Atua tē ere ra ānei tātou i te pa’ari, tē parau nei Iakobo i teie parau nō ni’a i te fa’a’oroma’i :

« ’ia ro’ohia ’outou e te ’ati e rave rahi te huru ra, ’a parau ’outou ē, e mea ’oa’oa ana’e ïa.

« ’Ua ’ite ho’i ’outou ē, nā taua tāmatara’a i tō ’outou fa’aro’o ra e fa’atupu i te fa’a’oroma’i tāmau.

« E tu’u atu ho’i i tā te fa’a’oroma’i tāmau ra ’ohipa ’ia ti’a roa, ’ia maita’i roa ’outou ’eiaha [’ei hape] » (’Īritira’a a Iosepha Semita, Iakobo 1:2 [i roto Iakobo 1:2, nota i raro i te ’api a] ; Iakobo 1:3–4).

Ha’amaita’ihia e te mau ’ati

Hōho’a
e ti’i o Iesu Mesia

Hōho’a nā Rachael Pancic

’Ia fāri’i ana’e tātou i te tauturu a tō tātou Metua i te ao ra, e tāmā tō tātou ’ati ’e tō tātou mau pe’ape’a ia tātou, e’ita rā e ha’amou ia tātou (hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121:7–8). E ti’a mai tātou ’ei mau ta’ata hau atu i te ’oa’oa ’e te mo’a. I roto i te hō’ē heheura’a i te peresideni nō te pupu nō te Tino ’Ahuru Ma Piti ’āpōsetolo i taua taime ra, ’o Thomas B. Marsh, tā te Fatu i parau nō ni’a i tāna mau ’āpōsetolo : « ’E i muri a’e i tā rātou mau fa’ahemara’a, ’e te mau ’ati e rave rahi ra, inaha, nā’u, ’o te Fatu, e tītau atu ia rātou, ’e mai te mea e ’ore rātou e fa’a’eta’eta i tō rātou ra mau ’ā’au, ’e i tō rātou mau ’a’i ho’i iā’u nei, e fa’afāriuhia mai rātou, ’e e fa’aora mai au ia rātou » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 112:13).

E nehenehe tātou e parau ē, i roto i te ’ati e ’ite ai tātou « i te Atua mau ra, ’e ia Iesu Mesia [i tāna] i tono mai ra » (Ioane 17:3). I roto i te ’ati, tē haere nei tātou nā muri ia rāua i terā mahana ’e terā mahana. Ma te ha’eha’a, e ha’api’i mai tātou ’ia hi’o i ni’a ia rāua « i tō mau mana’o ato’a » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 6:36). E aupuru rāua ia tātou i roto i te hō’ē fa’anahora’a nō te fānau-fa’ahou-ra’a pae vārua. Tē ti’aturi nei au ē, ’aita e rāve’a ’ē atu.

Tē pure nei au ’ia ha’afātata atu tātou tāta’itahi i tō tātou Metua i te ao ra ’e i te Fa’aora i roto i tō tātou iho ’ati. I taua taime ato’a ra, e ti’a ia tātou ’ia ha’api’i mai i te aupuru ia vetahi ’ē i roto i tō rātou ’ati mai te au i te hōho’a o te Atua. E mea nā roto i « te fa’aoroma’i i te māuiui, ’e te ’ati ’e te mau huru fa’ahemara’a ato’a » e ’ite ai te Fa’aora « nā roto i te tino i te rāve’a e fa’aora ai i tōna mau ta’ata i tō rātou paruparura’a ra » (Alama 7:11–12). Nō tātou nei, « i teie taime, ’aita tātou i tāmauhia i ni’a i te hō’ē tātauro ta’a ’ē, tītauhia ia tātou ’ia ti’a i mua i te tātauro o te tahi atu ta’ata—ma te ’ī i te aroha ’e ma te pūpū i te mau parau tāmāhanahana i te pae vārua ». 6

Fa’ata’ara’a

  1. ’A hi’o Dallin H. Oaks, « The Challenge to Become », Liahona, Tēnuare 2001, 40–43.

  2. Brigham Young, i roto James E. Faust, « Te māramara i roto i tō rātou mata », Liahona, Novema 2005, 22.

  3. Fa’atoro Bibilia, « Aberahama ».

  4. Neal A. Maxwell, « Endure It Well », Ensign, Mē 1990, 34.

  5. M. Russell Ballard, « Ti’aturira’a i roto i te Mesia », Liahona, Me 2021, 55 ; reta fa’ahuru-’ē-hia i roto i te buka.

  6. Neal A. Maxwell, « Endure It Well », 34.