2010–2019
Te mana o te papa‘iraa mo‘a
Atopa 2011


Te mana o te papa‘iraa mo‘a

E au te mau papa‘iraa mo‘a mai te tahi mau mori o te turama i to tatou feruriraa e o te faaineine ia tatou ia farii i te arata‘iraa e te faaûruraa no ni‘a mai ra.

Te feia i roto ia matou e haere mai i teie terono i roto i te amuiraa e farii i te mana o ta outou mau pure. E hinaaro matou i te reira, e mauruuru ia outou no te reira.

Ua ite to tatou Metua i te Ao ra e, no te faahaere ia tatou i mua i roto i to tatou oraraa tamataraa i te tino nei, e titauhia ia tatou ia farii i te mau titauraa fifi. Fatata te tahi o taua mau titauraa ra eita e maraa i te faaoroma‘i. Ua horo‘a mai Oia i te mau mauihaa no te tauturu ia tatou ia manuïa i roto i to tatou oraraa tamataraa i te tino nei. Te hoê tuhaa o taua mau mauihaa ra o te papa‘iraa mo‘a ïa.

Mai te tau e te tau, ua faaûru te Metua i te Ao ra i te mau tane e te mau vahine ma‘itihia ia imi, na roto i te arata‘iraa a te Varua Maitai, i te mau rave‘a no te faatiti‘aifaro i te mau fifi rarahi o te oraraa nei. Ua faaûru Oia i taua mau tavini haamanahia ra ia papa‘i i taua mau rave‘a faatiti‘aifaroraa ra, mai te hoê buka arata‘i no ratou o Ta’na mau tamarii e faaroo to ratou i roto i Ta’na faanahoraa no te oaoa e i roto i Ta’na Tamaiti Here, o Iesu Mesia. Ua faaohipa a‘e na tatou i taua arata‘iraa ra i te mau huru taime atoa na roto i te tao‘a rahi ta tatou e parau nei e, te mau papa‘iraa mo‘a—oia ho‘i, te Faufaa Tahito e te Faufaa Apî, te Buka a Moromona, Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e te Poe Tao‘a Rahi.

No te mea te mau papa‘iraa mo‘a no roto mai i te mau aparauraa faaûruhia mai roto mai i te Varua Maitai, e parau mau viivii-ore te reira. Eiaha tatou e haape‘ape‘a i te ti‘araa mau o te mau haapiiraa e vai ra i roto i te mau buka papa‘iraa mo‘a, i te mea e, o te Varua Maitai te mauihaa o tei tura‘i e o tei faaûru i te mau taata tei papa‘i i te mau papa‘iraa mo‘a.

E au te mau papa‘iraa mo‘a mai te tahi mau mori o te turama i to tatou feruriraa e o te faaineine ia tatou ia farii i te arata‘iraa e te faaûruraa no ni‘a mai ra. E nehenehe ratou e riro mai ei taviri no te iriti i te reni aparauraa i to tatou Metua i te Ao ra e i Ta’na Tamaiti Here o Iesu Mesia.

Mai te mea e, e faahiti-ti‘a-hia te mau papa‘iraa mo‘a, na te reira e horo‘a i te mana i ta tatou mau parau. E nehenehe ratou e riro mai ei mau hoa papû, aore e oti‘a fenua e aore râ, e oti‘a tau. E roaa noa te reira i te mau taime atoa e hinaarohia ai. Mai te mea e, e faaohipahia ratou, e horo‘a mai te reira i te niu o te parau mau, ta te Varua Maitai ho‘i e faahaamana‘o mai. Te aporaa, te feruri-hohonu-raa, te imiraa e te tamau-aau-raa i te mau papa‘iraa mo‘a, e au ïa mai te faaîraa i te hoê afata i te mau hoa, i te mau faufaa e i te mau parau mau o te nehenehe e faaohipahia i te mau huru taime atoa, e i te mau huru vahi atoa i te ao nei.

E mana rahi te tae mau na roto i te tamau-aau-raa i te mau papa‘iraa mo‘a. Te tamau-aau-raa i te hoê papa‘iraa mo‘a, e au ïa mai te faatupuraa i te hoê auhoaraa apî. E au mai te ite-raa-hia mai i te hoê taata apî o te nehenehe e tauturu mai i te mau taime e hinaarohia’i, o te horo‘a mai i te faaûruraa e te tamahanahanaraa e ia riro ei tumu no te faaitoitoraa ia hinaarohia te tauiraa. Ei hi‘oraa, ua riro ta’u fafauraa ia tamau aau i teie salamo ei tumu no te puai e no te haroaroa no’u :

« No Iehova te fenua e te î atoa i nia iho ; te mau fenua o te ao nei, e te feia e parahi i reira.

« Na’na ïa i faatinana i te reira i te miti, e ua haamau oia i te reira i te moana.

« Na vai e paiuma i te mou‘a o Iehova ? o vai te tia i to’na ra vahi mo‘a ?

« Te taata rima mâ ra e te aau maitai ; o tei ore e faahiti i to’na varua i te parau haavare, aore ho‘i i tăpŭ ma te haavare.

« To’na te maitai e noaa mai no ŏ ia Iehova ra, e te parau-tia no ŏ i te Atua o to’na ra ora » (Salamo 24:1–5).

Te feruri-hohonu-raa i te hoê papa‘iraa mo‘a mai teie te huru, e horo‘a mai te reira i te hoê arata‘iraa rahi i te oraraa. E nehenehe ta te mau papa‘iraa mo‘a e faatupu i te hoê niu o te patururaa. E nehenehe te mau papa‘iraa mo‘a e horo‘a mai i te hoê rave‘a rahi maere o te mau hoa maitai o te nehenehe e tauturu ia tatou. E riro mai te hoê papa‘iraa mo‘a tamau-aau-hia ei hoa tamau aore e morohi i roto i te roaraa o te tau.

E nehenehe te feruri-hohonu-raa i te hoê papa‘iraa mo‘a, e riro ei taviri no te iriti i te heheuraa e te arata‘iraa e te faaûruraa a te Varua Maitai. E nehenehe ta te papa‘iraa mo‘a e tamărû i te hoê varua pe‘ape‘a, e horo‘a hoi i te hau, te tia‘i, e te faaho‘iraa mai i te ti‘aturiraa i roto i te ti‘araa o te hoê taata ia upooti‘a i roto i te mau titauraa o te oraraa nei. E mana puai to ratou no te faaora i te mau titauraa no te pae aehuehu mai te mea e, te vai ra te faaroo i roto i te Faaora. E nehenehe ta te mau papa‘iraa mo‘a e faa‘oi‘oi i te faaoraraa pae tino.

E nehenehe ta te mau papa‘iraa mo‘a e horo‘a mai i te mau auraa rau i te mau taime rau i roto i to tatou oraraa ia au i to tatou mau hinaaro. E nehenehe te hoê papa‘iraa mo‘a ta tatou i tai‘o na e rave rahi taime, e horo‘a mai i te tahi mau auraa apî, o te tauturu ia tatou ia farerei ana‘e tatou i te hoê titauraa apî i roto i te oraraa.

E mea nahea ta outou iho faaohiparaa i te mau papa‘iraa mo‘a ? Te tapa‘opa‘o nei outou i ta outou buka papa‘iraa mo‘a ? Te papa‘i ra anei outou i te tahi mau nota i te hiti, no te faahaamana‘o ia outou i te hoê taime i te arata‘iraa varua e aore râ, i te hoê iteraa tei haapii mai ia outou i te hoê haapiiraa hohonu ? Te faaohipa ra anei outou i te mau buka papa‘iraa mo‘a atoa e tae roa’tu i te Faufaa Tahito ? Ua itehia ia’u te mau parau mau faufaa rahi i roto i te mau api o te Faufaa Tahito tei riro ei mau tuhaa faufaa no te niu o te parau mau o te arata‘i nei ia’u i roto i to’u oraraa e o te riro nei ei rave‘a, a tamata ai au i te faaite i te hoê parau poro‘i o te evanelia ia vetahi ê. No reira vau i au roa ai i te Faufaa Tahito. Ua itehia ia’u te mau parau mau faufaa rahi i parare haere i roto i to’na ra mau api. Ei hi‘oraa :

« Ua parau atura Samuela, tei te tusia taauahi e te mau tusia atoa to Iehova mauruuru, mai tei te faaroo i te parau a Iehova ra ? Inaha, e maitai rahi tei te haapao i tei te tusia, e maitai rahi tei te faaroo i tei te toâhua mamoe oni ra » (1 Samuela 15:22).

« E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra ; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao.

« Eiaha e haamoe ia’na i to oe atoa ra mau haerea ; e na’na e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.

« Eiaha oe ia paari i to oe iho mana‘oraa ; o Iehova ra ta oe e măta‘u, a faarue ai i te ino. …

« Eiaha oe e inoino, e tau tamaiti, i te a‘o a Iehova, eiaha hoi e fatimauu i ta’na a‘oraa mai.

« O tei herehia e Iehova ra, o ta’na ïa e a‘o mai, mai te metua e a‘o i te tamaiti ta’na e here ra.

« E ao to te taata i noaa ia’na te paari ; te taata i noaa ia’na te itera » (Maseli 3 :5–7, 11–13).

Ua riro atoa te Faufaa Apî ei puna no te parau mau faufaa rahi :

« Ua parau atu ra Iesu, hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa.

« O te ture matamua teie e te hau i te rahi.

« E mai te reira atoa te piti ; E aroha’tu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.

« Te ture atoa e t mau peropheta, tei teie nei ïa pue ture e piti nei » (Mataio 22:37–40).

« Ua parau atura te Fatu, E Simona, e Simona, inaha, i ani na Satani ia outou e ueue mai te sitona i ueuehia ra.

« I pure na râ vau ia oe ia ore ia mure to oe faaroo ; e ia faafariuhia mai oe ra, a faaitoito i to mau taeae.

« Ua parau maira oia, E te Fatu, ua tia ia’u te pee ia oe e ia tapea-atoa-hia vau, e ia pohe atoa’tu.

« Ua parau atura Iesu, E faaite atu vau ia oe, e Petero, e ore te moa e aaoa auanei, a toru atoa o oe hunaraa i to oe ite ia’u…

« Ite maira râ te hoê potii tavini ia’na i te parahiraa i te pae auahi, ua tiatonu maite maira, e ua na ô a‘era, Ia’na atoa ra teie nei taata.

« Ua huna ihora râ oia ia’na, na ô atura, e tera ra vahine, aore au i ite ia’na.

« E muri iti ihora, ui hi‘o maira te hoê taata ia’na, na ô maira, No ratou atoa oe na. Ua parau atura Perero, e tera ra taata, e ere au.

« E hoê a‘era hora i mairi, ua mârô maira te tahi, na ô a‘era, I reira mau â teie nei taata : no Galilea hoi oia.

« Ua parau atura Petero, e tera taata, aore au i ite i tena na parau. E tei te parauraa’tu oia i taua parau ra, aaoa iho te moa.

« Ua fariu maira te Fatu, hi‘o maira ia Petero. E haamana‘o ihora Petero i te parau a te Fatu, e nahea oia i te parauraa ia’na, e e ore e aaoa te moa, a toru atura a oe hunaraa ia’u.

« Haere atura Petero i rapae mauiui roa a‘era i te oto rahi (Luka 22:31–34, 56–62).

Ua putapû roa to’u aau no te ohipa tei tupu i ni‘a ia Petero i taua taime ra.

Ua haamaitai rahi teie papa‘iraa mo‘a no roto mai i Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau i to’u oraraa : « Eiaha e titau i te faaite i ta’u nei parau, ia na mua râ i te noaa i ta’u parau, ei reira to oe arero e matara’i ; ei reira, mai te mea te hinaaro ra oe, e noaa ïa ia oe ta’u Varua e ta’u nei parau, oia ïa, te mana o te Atua e tae noa’tu i te haapapûraa’tu i te mana‘o o te taata nei » (PH&PF 11:21).

I to’u mana‘o, te haapii nei te Buka a Moromona i te parau mau ma te maramarama e te puai taa ê. Ei hi‘oraa :

« E teie nei, ua hinaaro vau ia riro outou ei feia haehaa, e te auraro, e te mărû, e ei feia a‘o-ohie-hia ; e te î i te faaoromai, e te hitahita ore ; e te au maitai i te mau mea atoa ; e te itoito i te haapaoraa i te mau faaue a te Atua i te mau mahana atoa ra ; i te aniraa i te mau mea atoa e au ia outou na, i ta te varua e ta te tino atoa hoi ; e i te haamaitairaa i te Atua i te mau mea atoa ta outou e farii ra, ma te faaea ore.

« Ia tapea maite i te faaroo, e te tiai, e te aroha, ei reira e rahi ai outou i te ohipa maitatai ma te faaea ore » (Alama 7:23–24).

Te tahi atoa :

« E faaoromairaa roa to te aroha, e te hamani maitai, e ore te aroha e feii, e ore te aroha e faarahi, eita e imi i te maitai no’na iho, eita e riri vave, eita e mana‘o ino ia vetahi ê, eita e oaoa i te parau-tia ore ; e oaoa râ i te parau mau, e faaoromai i te mau mea atoa ra, e faaroo i te mau mea atoa ra, e tiai i te mau mea atoa ra, e haamahu i te mau mea atoa ra.

« No reira, e au mau taeae here, aore o outou e aroha, aita roa a outou e faufaa, e ore hoi te aroha e mou. No reira a taati i te aroha, o tei hau i te mau mea atoa ra, e mou hoi te mau mea atoa ra ;

« O te aroha râ, o te hinaaro mau ïa i te Mesia, e ore roa ïa e mou ; e o te itea te aroha i roto ia’na i te mahana hopea ra, e maitai ïa to’na.

« No reira, e au mau taeae here, e pure atu i te Metua ma te puai hope o te aau ia î outou i teie nei aroha, o ta’na i ho mai i te taata atoa e pee mai i ta’na tamaiti ia Iesu Mesia, ia riro outou ei tamarii na te Atua, e ia fa mai oia ra ua riro tatou mai ia’na ra te huru ; e ite hoi tatou ia’na i to’na ra huru mau, e ia vai maite â teie nei tiairaa i roto ia tatou, e ia tamâhia hoi tatou atoa mai ia’na i mâ » (Moroni 7:45–48).

Ua au roa na ta’u vahine here, o Jeanene, te Buka a Moromona. I to’na apîraa, ei taure‘are‘a, ua riro mai te reira ei niu no to’na oraraa. Ua riro ïa ei puna no te iteraa papû e no te haapiiraa i te tau a tavini ai oia e misionare rave tamau i te pae apatoerau o te mau Hau Amui no Marite. A tavini ai maua i roto i te misioni i Córdoba i te fenua Ra-Parata, ua faaitoito uana oia ia faaohipahia te Buka a Moromona i roto i ta matou ohipa pororaa evanelia. Ua haapapû ‘oi‘oi o Jeanene i roto i to’na oraraa e, te feia e tai‘o tamau noa i te Buka a Moromona e haamaitaihia ratou na roto i te fariiraa i te tahi tuhaa hau atu o te Varua o te Fatu, i te tahi hinaaro rahi a‘e ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa, e i te hoê iteraa papû puai a‘e o te huru Atua o te Tamaiti a te Atua.1 E rave rahi matahiti, aita vau i ite e ehia râ, ia fatata mai te hopea matahiti, e ite au ia’na ia parahi ma te maniania ore, no te tai‘o faahope roa i te Buka a Moromona hou a hope ai te matahiti.

I te matahiti 1991 ua hinaaro vau e horo‘a i te hoê tao‘a horo‘a taa ê no te noela na to’u utuafare. Ua papa‘i au i roto i to’u buka aamu e mea nahea to’u faatupuraa i taua hinaaro ra : « 12:38 i te avatea, mahana toru 18 no titema 1991. No oti noa a‘e nei ta’u haruharuraa i te Buka a Moromona na to’u utuafare. Ua riro te reira ei iteraa tei faarahi i to’u iteraa papû no ni‘a i teie ohipa hanahana e ua haapuai i roto ia’u i te hoê hinaaro ia matau maitai atu â i to’na mau api, no te apo mai, mai roto mai i teie mau parau mau no te papa‘iraa mo‘a, no te faaohipa i roto i ta’u taviniraa i te Fatu. Ua here au i teie buka. Te faaite papû nei au ma te puai hope o to’u varua e, e parau mau te reira, e ua faaineinehia oia no te haamaitai i te Utuafare o Iseraela, e to’na mau amaa atoa tei parare na te ao atoa nei. Te mau taata atoa o te tai‘o i ta’na parau poro‘i ma te haehaa, e ma te faaroo e te ti‘aturi ia Iesu Mesia, e ite ïa i to’na parau ti‘a mau, e e itehia ia ratou te tao‘a rahi no te arata‘i ia ratou i roto i te oaoa, te hau e te faaotiraa rahi a‘e i roto i teie oraraa. Te faaite papû nei au ma te mo‘a rahi e, e parau mau teie buka ».

Te hinaaro nei au ia roaa ia tatou tata‘itahi te mau haamaitairaa tao‘a rahi no roto mai i te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a, o ta’u ïa pure, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

  1. A hi‘o Gordon B. Hinckley, « A Testimony Vibrant and True », Liahona, Atete 2005, 6.