2010–2019
Te haamatairaa taa ê no te pure
Atopa 2011


Te haamatairaa taa ê no te pure

Te pure o te hoê ïa o te mau horo‘a faufaa a te Atua i te taata nei.

E to’u mau tuahine e mau taea‘e here e, e ere te Atua to tatou Metua i te hoê noa iteraa aore râ te hoê mana‘o aore râ te hoê puai. E taata mo‘a râ Oia e mai ta te mau papa‘iraa mo‘a e haapii mai nei, e hoho‘a mata e e rima e e tino tahuti ore e te hanahana to’na. E mea mau Oia, ua ite Oia ia tatou tata‘itahi ; e te here nei Oia ia tatou paato‘a. Te hinaaro nei Oia e haamatai ia tatou.

Ua parau Iesu e :

« O vai ïa i roto ia outou i te taata nei e hopoi i te ofai na ta’na tamaiti ia ani mai oia i te pane ?

« E ia ani i te i‘a e hopoi atu i te ophi na’na ?

« E te tia na ia outou, ino noa‘i, ia horoa i te mea maitai na ta outou mau tamarii, a tae ai hoi i to outou Metua i te ao ra i te horoa i te mea maitai i te feia i ani atu ia’na ra? » (Mataio 7:9–11).

Peneia‘e e tauturu te hoê ohipa tei tupu ia’u i te faahoho‘a i te parau tumu. I te taime e taote apî au i te fare ma‘i a te mau Tamarii i Boston, ua rave au i te ohipa e rave rahi mau hora e i te rahiraa o te taime e tere mai au mai te fare ma‘i i to matou fare i Watertown, Massachusetts, na ni‘a i te pereoo tataahi no te mea ua hinaaro ta’u vahine faaipoipo e ta’u mau tamarii apî i to matou pereoo uira. I te hoê pô, a taahi ai au i te pereoo tataahi no te ho‘i i te fare i muri a‘e i te hoê taime roa roa i te fare ma‘i, ma te rohirohi e te po‘ia, e te mana‘o paruparu. Ua ite au e ua titauhia ia’u ia horo‘a i ta’u vahine faaipoipo e i ta’u mau tamarii na‘ina‘i e maha, eiaha noa i to’u taime e to’u itoito, ia ho‘i au i te fare, i te hoê ato‘a râ huru oaoa. Ua fifi roa vau i te taahi-noa-raa i te pereoo tataahi.

Te poromu ta’u e rave e na mua’tu ïa i te hoê fare tamaaraa o te hoo nei i te moa farai, e e au ra e iti mai to’u po‘ia e to’u rohirohi mai te mea e nehenehe ta’u e tape‘a no te hoê tapû moa a ho‘i ai au i te fare. Ua ite au e te hoo ra ratou e 29 toata marite te huha moa, i to’u râ hi‘oraa’tu i roto i ta’u pute moni, e pae toata noa ta’u. A tamau noa‘i au i te taahi ua aparau vau i te Fatu i to’u huru e ua ani mai te mea, na roto i To’na aroha, e nehenehe ia’na ia vaiiho ia’u ia ite e 25 toata i te hiti o te poromu. Ua parau atu vau Ia’na e aita vau i hinaaro i te reira mai te hoê tapa‘o, e mauruuru rahi roa râ vau mai te mea e mana‘o Oia i te horo‘a mai ia’u i teie huru haamatairaa.

Ua haamata vau i te hi‘o maitai i ni‘a i te poromu aita râ vau i ite i te hoê noa‘e mea. Ua tamata vau i te tape‘a i te hoê huru haehaa e te faaroo a taahi ai au, ua fatata atu vau i te fare toa. I reira, fatata i tera’tu pae o te poromu i te fare tamaaraa, ua ite atu vau e 25 toata i ni‘a i te poromu. Ma te aau mauruuru e te hau, ua rave mai au i te 25 toata, ua hoo mai i te moa, ua amu ma te oaoa i te mau tufaa ato‘a, e ua taahi atu i te fare ma te oaoa.

I roto i To’na aroha rahi, ua faaroo te Atua o te ra‘i, tei Hamani e tei Faatere i te mau mea ato‘a i te mau vahi ato‘a, i te hoê pure no ni‘a i te hoê mea ha‘iha‘i roa. E ui paha te tahi no teaha ra Oia e haape‘ape‘a ai Ia’na iho no te tahi mea ha‘iha‘i roa. Te ti‘aturi nei au e no te rahi o te here o to tatou Metua i te Ao ra ia tatou ua riro te mau mea faufaa no tatou ei mea faufaa ato‘a No’na, no te mea noa ua here Oia ia tatou. Eaha’tu â ïa te rahi oTo’na hinaaro i te tauturu ia tatou i te mau mea rarahi ta tatou e ani nei, e tei ti‘a ? (a hi‘o 3 Nephi 18:20)

Te mau tamarii rii, te feia apî, e te mau taata paari ato‘a, a ti‘aturi i te hinaaro rahi o to tatou Metua i te Ao ra i te haamaitai ia outou. E no te mea râ eita Oia e haafifi i to tatou ti‘amâraa, e ti‘a ïa ia tatou ia ani i Ta’na tautururaa. E ravehia te reira i te rahiraa o te taime na roto i te pure. Te pure o te hoê ïa o te mau horo‘a faufaa a te Atua i te taata nei.

I te hoê taime, ua ani te mau pĭpĭ a Iesu e, « e te Fatu, a haapii mai ia matou i te pure » (Luka 11:1). Ei pahonoraa, ua horo‘a mai Iesu ia tatou i te hoê hoho‘a e nehenehe e riro ei arata‘i i te mau tufaa tumu no te pure (a hi‘o Russell M. Nelson, « Te Mau Haapiiraa no roto mai i te Pure a te Fatu », Liahona, Me 2009, 46–49 ; a hi‘o ato‘a Mataio 6:9–13 ; Luka 11:1–4). Mai te au i te hoho‘a a Iesu:

E haamata tatou ma te paraparau atu i to tatou Metua i te Ao ra: « E to matou Metua i te Ao ra » (Mataio 6:9 ; Luka 11:2). E haamaitairaa taa ê no tatou ia haafatata ti‘a’tu i to tatou Metua i te Ao ra. Aita tatou e pure i te tahi atu taata. A haamana‘o e ua a‘ohia tatou eiaha ia na ni‘a noa te parau, e tae noa’tu i te faaohipa-pinepine-raa i te i‘oa o te Metua ia pure ana‘e tatou.1

« Ia raa to oe i‘oa » (Mataio 6:9 ; Luka 11:2). Ua paraparau Iesu i To’na ra Metua na roto i te hoê huru haamoriraa, ma te iteraa i To’na hanahana e ma te arueraa e te haamauruururaa Ia’na. E mea papû roa e teie huru faatura i te Atua e te haamauruururaa mau roa e te taa ê o te hoê ïa o te mau taviri o te pure maitai.

« Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro » (Mataio 6:10 ; Luka11:2). Te faaite hua nei tatou i to tatou ti‘aturiraa i ni‘a i te Fatu e te faaite hua nei tatou i to tatou hinaaro i te rave i To’na hinaaro noa’tu e ere i te hoê â e to tatou iho hinaaro. Te haamaramarama mai nei ta tatou Faatoro Parau no te Bibilia : « Te pure o te rave‘a ïa e faatu‘atihia‘i te hinaaro o te Metua e te hinaaro o te tamarii. Te tumu no te pure e ere i te tauiraa i te hinaaro o te Atua, o te titauraa râ no tatou iho e no vetahi ê i te mau haamaitairaa ta te Atua i hinaaro i te horo‘a, e ua titauhia râ e ia ani tatou iho i te reira » (Bible Dictionary, « Prayer »).

« Ho mai i te maa e au ia matou i teie nei mahana » (Mataio 6:11 ; a hi‘o ato‘a Luka 11:3). Te ani nei tatou no taua mau mea ra ta tatou e hinaaro no ô mai i te Fatu ra. E mea faufaa rahi te haavare ore i roto i te aniraa i te mau mea i te Atua. Ei hi‘oraa, e ere i te mea tano roa, ia ani i te Fatu i te tautururaa no te hoê hi‘opo‘araa i te fare haapiiraa mai te mea aita vau i haapa‘o maitai i roto i te piha haapiiraa, i rave i te ohipa tei anihia ia rave i te fare, aore râ i tai‘o no te hi‘opo‘araa. E mea pinepine e ia pure au, e parau mărû noa mai te Varua ia’u ia ite e te vai atu â te mea e ti‘a ia’u ia rave no te farii i te tauturu ta’u e ani ra i te Fatu. I muri iho e ti‘a ia’u ia faaoti i to’u mana‘o e ia rave i ta’u tufaa. E ere i te mea tano i roto i te faanahoraa a te ra‘i ia rave te Fatu i ta tatou ohipa o ta tatou ho‘i e nehenehe e rave no tatou iho.

« E faaore mai i ta matou tarahu » (Mataio 6:12) aore râ, na roto i te tahi atu iritiraa, « A faaore mai i ta matou mau hara » (Luka 11:4). Te hoê tufaa faufaa rahi e o te haamo‘ehia i te tahi taime i roto i te pure o te tatarahaparaa ïa. No te ohipa o te tatarahaparaa, e mea ti‘a ia haapapûhia, ma te aau tae mau, e te vai maoro.

« Mai ia matou atoa e faaore i tei hara ia matou » (Mataio 6:12 ; a hi‘o ato‘a Luka 11:4). Ua haamaramarama mai te Fatu i te tu‘atiraa i rotopu i te faaoreraa o ta tatou mau hara e te faaoreraa i te hara a vetahi ê tei hara ia tatou. I te tahi taime e mea mauiui roa te mau hara ta vetahi ê i rave i ni‘a iho ia tatou, e e mea fifi roa ia faaore aore râ ia haamo‘e. Te mauruuru rahi nei au no te tamahanahanaraa e te faaoraraa ta’u i ite i roto i te aniraa a te Fatu ia vaiiho i to tatou mau mauiui e ia faauta atu i ni‘a Ia’na ra. I roto i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, tuhaa 64, ua parau Oia :

« E faaore au, o te Fatu, i te hara a ratou ta’u i hinaaro i te faaore atu, ia outou râ ua titauhia’tu ra outou ia faaore i te hapa a te taata ato‘a.

« E mea tia roa ia outou ia parau mai i roto i to outou mau aau e—e tuu atu i te Atua ia haavâ ia taua, e ia faautu‘a ia oe mai te au i ta oe mau ohipa ra » (te mau irava 10–11).

I reira e ti‘a ia tatou ia faaru‘e hope roa i te reira, ma te vaiiho i te Fatu ia tatara i te reira, mai te mea e hinaaro tatou ia faaorahia tatou.

« E eiaha e faarue ia matou ia roohia-noa-hia e te ati, e faaora râ ia matou i te ino » (Mataio 6:13, faahororaa a ; no roto mai i te Iritiraa a Iosepha Semita, Mataio 6:14 ; a hi‘o ato‘a Luka 11:4, faahororaa c ; no roto mai i te Iritiraa a Iosepha Semita). No reira, i roto i ta tatou mau pure, e nehenehe tatou e haamata i te rave‘a paruru na roto i te oomoraa i te taato‘araa o te haana tama‘i a te Atua (a hi‘o Ephesia 6:11; PH&PF 27:15) na roto i te hi‘oraa’tu i mua e te aniraa i te tautururaa i roto i te mau mea ri‘ari‘a i te tahi mau taime o ta tatou e faaruru atu. No reira, e to’u mau hoa, eiaha e haamo‘e i te ani i te Fatu ia paruru e ia parahi i piha‘iho ia outou.

« No oe hoi te hau, e te mana, e te hanahana e a muri noa’tu » (Mataio 6:13). Auê ïa te faufaa rahi te huru a faahope ai Iesu i teie pure na roto i te arue-faahou-raa i te Atua e te faaiteraa i To’na tura e te auraroraa i te Metua. Ia ti‘aturi mau ana‘e tatou e te faatere nei te Atua i To’na ra basileia e tei Ia’na ra te mana e te hanahana taato‘a, te ite râ ïa tatou e o Oia mau te faatere nei, e te here nei Oia ia tatou i te hoê here maitai roa, e te hinaaro nei Oia ia tatou ia oaoa. Ua ite au e te hoê o te mau parau huna no te hoê oraraa oaoa o te iteraa ïa e na roto i te raveraa i te mau mea ia au i te raveraa a te Fatu eiaha râ ia au i ta’u iho raveraa, na te reira e faaoaoa rahi a‘e ia’u.

Te vai ra te hoê fifi ia mana‘o ana‘e te hoê taata e aita paha oia i ti‘amâ roa no te pure. No roto mai teie mana‘o i taua varua ino ra, o oia hoi o te haapii nei ia tatou eiaha e pure (a hi‘o 2 Nephi 32:8). E mea oto roa ia feruri e no te rahi o ta tatou hara eita roa e ti‘a ia tatou ia pure mai te hoê taata ma‘i roa o te ti‘aturi e no to’na ma‘i rahi eita ïa oia e haere e hi‘o i te taote !

Eiaha tatou e mana‘o e e mea manuïa roa te mau huru pure ato‘a, noa’tu eaha to ratou huru mau, mai te mea e faahiti noa tatou i te pure. Eiaha tatou e faahiti noa i ta tatou mau pure, e ti‘a ato‘a râ ia tatou ia ora i te reira. E mauruuru hau atu te Fatu i te taata o te pure e o te haere i muri iho e rave i te ohipa i te taata o te pure noa. Mai te raau ma‘i, e ohipa te pure mai te mea e faaohipa tatou i te reira mai tei haapiihia.

Ia parau ana‘e au e ua riro te pure ei faufaa taa ê maitai, e ere noa no te mea te mauruuru nei au e nehenehe ia’u ia paraparau i te Metua i te Ao ra e ia ite i To’na Varua ia pure ana‘e au. No te mea ato‘a râ e pahono mau ihoâ e e paraparau mai ihoâ Oia ia tatou. Oia mau, te rave‘a e paraparau mai ai Oia ia tatou e ere ïa na roto i te reo ta tatou e faaroo. Ua tatara mai te Peresideni Boyd K. Packer : « Taua reo mărû ra, e te hau no te faaururaa, e tae mai ïa mai te hoê iteraa hau atu i te hoê reo. E nehenehe te ite mau e parauhia i te feruriraa. E tae mai teie arata‘iraa mai te mau mana‘o, mai te mau iteraa na roto i te mau parau-rii-rii e te mau faaiteraa » (« Te Pure e te mau Faaiteraa », Liahona, Novema 2009, 44).

E au ra i te tahi mau taime aita tatou e farii i te pahonoraa i ta tatou mau pure aau tae. E titauhia te faaroo no te haamana‘o e e pahono te Fatu i roto i Ta’na iho taime e na roto i Ta’na iho rave‘a no te haamaitai maite ia tatou. Aore râ, ia feruri hohonu ana‘e tatou, e mea pinepine ïa tatou i te ite e ua ite maita‘i a‘ena tatou i te mea e ti‘a ia tatou ia rave.

No reira eiaha e haaparuparu i te mana‘o mai te mea eita teie mea e tupu ia outou i te reira ihoâ taime. Mai te haapiiraa mai i te hoê reo ěê, e titauhia te haapiipiiraa e te tutavaraa. Ia ite outou e e nehenehe ta outou ia haapii i te reo o te Varua, e ia na reira ana‘e outou, e horo‘a mai ïa te reira ia outou te faaroo e te mana rahi i roto i te ohipa parau-ti‘a.

Te here nei au i te a‘o a to tatou peropheta here, te Peresideni Thomas S. Monson, tei parau mai e : « I te feia ato‘a e faaroo nei i to’u reo, o te fifi ra i te mau tamataraa e te mau pe‘ape‘a rahi e te mea iti, e horo‘a te pure i te puai varua ; na te reira e arata‘i atu i te hau. Ua riro te pure ei rave‘a e haafatata atu ai tatou i to tatou Metua i te Ao ra, tei here ia tatou. A paraparau atu Ia’na na roto i te pure e a faaroo i muri iho i te pahonoraa. E faatupuhia te mau semeio na roto i te pure (« A ti‘a i ni‘a i to outou faito maita‘i a‘e », Liahona, Me 2009, 68).

Te maururu rahi nei au no te haamaitairaa taa ê ia haere i to’u Metua mo‘a i te ao ra na roto i te pure. Te mauruuru nei au no te mau taime e rave rahi a faaroo e a pahono ai Oia ia’u. No te mea te pahono mai nei Oia ia’u, e tae noa’tu i te tahi mau taime na roto i te mau rave‘a mana‘ohia e te semeio, ua ite au e te ora nei Oia. Te faaite papû ato‘a nei au e o Iesu, Ta’na Tamaiti mo‘a, to tatou Faaora ora. Teie Ta’na Ekalesia e To’na basileia i ni‘a i te fenua nei ; e parau mau teie ohipa. Thomas S. Monson, o ta tatou hoi e pure u‘ana nei no’na, o Ta’na ïa peropheta ; te faaite nei au i teie mau mea ma te papû maitai i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

  1. Hi‘o Francis M. Lyman, « Proprieties in Prayer », i roto i te haaputuraa a Brian H. Stuy, Collected Discourses Delivered by President Wilford Woodruff, His Two Counselors, the Twelve Apostles, and Others, 5 buka. (1987–92), 3:76–79; haaputuraa a B. H. Roberts, The Seventy’s Course in Theology, 5 buka. (1907–12), 4:120; Encyclopedia of Mormonism (1992), « Prayer [Pure] », 1118–19; Bruce R. McConkie, Mormon Doctrine, 2raa o te nene‘iraa (1966), 583.