2010–2019
Eiaha e mau atua ê atu
Atopa 2013


Eiaha ei mau atua ê atu

Te tavini ra anei tatou i te tahi mau ohipa matamua e aore râte tahi mau atua na mua i te Atua ta tatou e poro nei i te haamori ?

Ua riro na Ture Hoê Ahuru ei tufaa faufaa na te mau faaroo keresetiano e te ati Iuda. Ua horo‘a te Atua i teie ture i te mau tamarii a Iseraela na roto i te peropheta Mose, e te arata‘i nei na ture matamua e piti i ta tatou haamoriraa e ta tatou mau ohipa matamua. I roto i te ture matamua, ua faaue te Fatu, « eiaha roa to oe ei Atua ê atu, ia’u nei » (Exodo 20:3). I te mau tenetere i muri mai, a uihia’i Iesu, « tei hea te parau rahi i roto i te ture ? » Ua pahono Oia, « hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aatu atoa, e ma to varua atoa, e ma to mana‘o atoa » (Mataio 22:36–37).

Te faataa mai nei te piti o na Ture Hoê Ahuru i te faaueraa eiaha ei atua ê atu e te faaʻite mai nei i te ohipa matamua roa ino i roto i to tatou oraraa ei mau tamarii Na’na. « Eiaha roa oe e hamani i te idolo tarai no oe, e te hoho‘a no te hoê mea » i ni‘a i te ra‘i ra aore râ i te fenua (Exodo 20:4). I muri iho te na ô nei te ture, « eiaha roa oe e pi‘o i raro ia ratou, eiaha hoʻi e tavini ia ratou (Exodo 20:5). Aita teie ture e opani noa nei i te mau idolo, te faahiti atoa nei râ te reira i te ohipa tumu matamua roa no te mau taime atoa. Ua tatara mai o Iehova e, « e Atua tahoo hoʻi au o te Atua no oe nei o Iehova … e te aroharaa’tu i te feia i hinaaro mai ia’u e ua haapao i ta’u parau » (Exodo 20:5–6). E mea maramarama te auraa no te parau tahoo. Te auraa na roto i te reo Hebera o te « mauraa ïa i te mau mana‘o aroha e te hohonu » (Exodo 20:5, nota raro b). E no reira, e faariri tatou i te Atua ia « tavini » ana‘e tatou i te tahi atu mau atua ê—ia faariro ana‘e tatou i te tahi atu mau mea ei mau ohipa matamua roa.1

I.

Eaha te mau ohipa matamua, i teie nei tau, e « tavinihia » nei e te mau taata—te feia faaroo atoa hoʻi—na mua i te Atua ? Teie te mau hi‘oraa e vai nei i roto i to tatou nei ao :

  • Te mau peu tumu e te ta‘ere o te fenua e a te utuafare

  • Te raveraa i te mau mea e au noa mai i te taata

  • Te mau hiaairaa no te ti‘araa ohipa

  • Te mau faufaa materia

  • Te mau maʻimiraa i te faaanaanataeraa

  • Te mana, te ti‘araa, e te roo

Mai te mea aore te hoê o teie mau hi‘oraa e tano i ni‘a i te hoê o tatou, te vai nei paha ïa te tahi atu â o te tano i ni‘a ia tatou. Mea hau a‘e te parau tumu i te mau hi‘oraa tata‘itahi. Te parau tumu e ere ïa e, te vai ra anei ta tatou te tahi atu mau ohipa matamua. Te uiraa e uihia e te piti o te ture o teie ïa : « Eaha ta tatou ohipa matamua roa ino ? » Te tavini ra anei tatou i te tahi mau ohipa matamua e aore râ te tahi mau atua na mua i te Atua ta tatou e poro nei i te haamori ? Ua mo‘ehia anei ia tatou ia pee i te Faaora tei haapii e, mai te mea e here tatou Ia’na e haapa‘o ïa tatou i Ta’na mau faaueraa ? (hi‘o Ioane 14:15). Mai te mea o te reira ihoa, ua faahuru-ê-hia ïa ta tatou mau ohipa matamua e te tau‘a-ore-raa i te pae varua e te mau hiaai haavî-ore-hia, o te ite-rahi-hia nei i to tatou nei tau.

II.

No te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, ua niu-papû-hia ïa te mau faaueraa a te Atua i ni‘a i te opuaraa a te Atua no Ta’na mau tamarii—te opuaraa rahi no te ora. Te faataa mai nei teie opuaraa, tei pii-atoa-hia « te rave‘a rahi oaoa » (Alama 42:8), no ni‘a i to tatou haamataraa e to tatou hopearaa ei mau tamarii na te Atua—no hea mai tatou, no te aha tatou i ô nei, e e haere tatou i hea. Te faataa mai nei te faanahoraa no te faaoraraa i te tumu no te hamaniraa e te mau huru no te oraraa tahuti nei, oia’toa te mau faaueraa a te Atua, te hinaaroraa i te hoê Faaora, e te ohipa faufaa rahi a te mau utuafare tahuti e te mure ore. Tatou te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, o tei horo‘ahia hoʻi teie iteraa, mai te mea e, eita tatou e haamau i ta tatou mau ohipa matamua, mai te au i teie opuaraa, e riro ïa tatou i te tavini i te mau atua ê atu.

E horo‘a te iteraa i te opuaraa a te Atua, no Ta’na mau tamarii, i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i te hoê hi‘oraa taa ê no ni‘a i te faaipoiporaa e te utuafare. Ua mâtau-maitai-hia tatou ei Ekalesia tei haamauhia i ni‘a i te utuafare. Ua omuahia ta tatou haapiiraa na roto i to tatou nau metua i te ao ra, e ta tatou fâ teitei roa‘e ia noaa ïa te îraa o te faateiteiraa mure ore. Ua ite tatou e, e tupu te reira i roto ana‘e i te hoê auraa utuafare. Ua ite tatou e, e titauhia te faaipoiporaa o te hoê tane e te hoê vahine no te faatupu i te opuaraa a te Atua. O teie ana‘e te faaipoiporaa e faatupu i te fanauraa ti‘a i te tahuti nei e no te faaineine i te mau melo no te utuafare no te ora mure ore. Te faariro nei tatou i te faaipoiporaa e te fanauraa e te atuaturaa i te mau tamarii ei tuhaa no te opuaraa a te Atua e te hoê hopoi‘a mo‘a na te feia tei farii i te rave‘a no te rave i te reira. Te ti‘aturi nei tatou e, te mau tao‘a hopea roa‘e i te faufaa i ni‘a i te fenua nei e i te ra‘i o ta tatou ïa mau tamarii e to tatou huaai.

III.

No te mea ua taa ia tatou te ohipa mure ore o te utuafare, te oto nei ïa tatou i te iti o te numera o te mau fanauraa e te mau faaipoiporaa i roto i te mau fenua e rave rahi no te pae Tooʻa o te râ e tei reira hoʻi te mau peu keresetiano e ati Iuda tahito. Te faaʻite mai nei te mau ve‘a i teie mau haamaramaramaraa :

  • Tei raro roa te faito fanauraa a te mau Hau Amui no Marite i roto i to’na aai,2 e i roto i te mau fenua e rave rahi no Europa ma, tei raro atoa te mau faito fanauraa o te tahi atu mau fenua i te faito e titauhia no te tape‘a i te faito o to ratou mau huiraatira.3 Na te reira e haafifi i te oraraa a muri mai o te mau peu e tae noa’tu o te mau fenua.

  • I Amerika, ua topa mai te faito o te feia apî paari mai te faito matahiti 18 e tae atu i te 29 tei faaipoipohia mai te 59 i ni‘a i te hanere i te matahiti 1960 i te 20 i ni‘a i te hanere i te matahiti 2010.4 I teie nei, te matahiti ropu no te faaipoiporaa matamua tei ni‘a ïa i to’na faito teitei roa‘e i roto i te aai : 26 no te mau vahine e fatata i te 29 no te mau tane.5

  • I roto i te mau fenua e te mau ta‘ere e rave rahi, (1) te riro mai ra te utuafare mâtauhia no te hoê metua vahine e metua tane faaipoipohia e te mau tamarii ei ohipa taa ê roa e ere râ te hoê ture, (2) te rahi noa’tura te mau tamahine apî o te maʻiti i te tutava i te hoê toro‘a ohipa eiaha râ te faaipoiporaa e te fanauraa i te mau tamarii, (3) te iti ra te ti‘araa e te hinaaroraa o te mau metua tane.

I ropu i teie mau hi‘oraa e pe‘ape‘ahia nei e tatou, te ite atoa nei tatou e, te opuaraa a te Atua no te taato‘araa ïa o Ta’na mau tamarii e te here nei te Atua i te taato‘araa o Ta’na mau tamarii, i te mau vahi atoa.6 Te parau nei te pene matamua no te Buka a Moromona e « tei nia i te taata atoa o te fenua nei to te Atua mana, e to’na maitai, e to’na aroha » (1 Nephi 1:14). Te parau ra te hoê pene i muri iho, e « ua horoa hua noa râ oia i [to’na ora] i te mau taata atoa » e « ua ho-mai-hia mai râ te mau taata atoa ia rave i te reira, e aore roa te hoê i faaerehia » (2 Nephi 26:27–28). No reira, te haapii nei te mau papa‘iraa mo‘a e hopoi‘a na tatou ia aroha e ia here i te mau taata atoa (hi‘o 1 Tesalonia 3:12 ; 1 Ioane 3:17 ; PH&PF 121:45).

IV.

Te faatura atoa nei tatou i te mau ti‘aturiraa faaroo o te mau taata atoa, tae noa’tu i te mau taata e rave rahi o te parau nei e aita ratou e ti‘aturi nei i te Atua. Ua ite tatou e, na roto i te mana maʻitiraa tei horo‘ahia mai e te Atua, e rave rahi te mau nei i te mau ti‘aturiraa taa ê atu i to tatou, te ti‘aturi nei râ tatou e e faatura atoa mai vetahi ê i to tatou mau ti‘aturiraa faaroo e e taa ia ratou e te arata‘i nei to tatou mau ti‘aturiraa ia tatou i te tahi mau maʻitiraa e mau peu, taa ê i to ratou. Ei hi‘oraa, te ti‘aturi nei tatou e, ei tufaa faufaa rahi no Ta’na opuaraa no te ora, ua haamau te Atua i te hoê faito mure ore e, te ta‘otoraa te tane i te vahine e tupu ïa i rotopu ana‘e i te hoê tane e te hoê vahine tei faaipoipohia.

Te mana no te hamani i te oraraa tahuti, o te mana ïa o tei hau atu i te teitei ta te Atua i horo‘a i Ta’na mau tamarii. Ua horo‘ahia te reira i roto i te faaueraa matamua a te Atua ia Adamu e Eva (hi‘o Genese 1:28), ua horo‘a-atoa-hia mai te tahi atu mau faaueraa faufaa rahi no te opani i te faaʻohiparaa tano ore i te reira (hi‘o Exodo 20:14 ; 1 Tesalonia 4:3). Te haapuairaa ta tatou e tuu nei i ni‘a i te ture no te viivii ore, ua haamaramaramahia ïa na roto i to tatou iteraa i te tumu no te mana hamaniraa tamarii i roto i te faatupuraa i te opuaraa a te Atua. I rapae au i te taatiraa o te faaipoiporaa i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine, te faaʻohiparaa i to tatou mana fanauraa, e hara ïa e aita e tano i te opuaraa a te Atua no te faateiteiraa o Ta’na mau tamarii.

Na te faufaa rahi ta tatou e horo‘a nei i te ture no te viivii ore e haamaramarama mai i to tatou haapa‘oraa i te hoho‘a o te faaipoiporaa tei haamata ia Adamu e Eva e o te tamau noa nei i roto i te mau tau ei hoho‘a na te Atua no ni‘a i te auraa i rotopu i Ta’na mau tamaroa e mau tamahine e no te atuaturaa i Ta’na mau tamarii. Aua‘e e, te apiti mai nei ia tatou te mau taata e rave rahi no te tahi atu mau faaroo aore râ pŭpŭ, no ni‘a i te natura e te faufaa rahi o te faaipoiporaa, te tahi no ni‘a i te haapiiraa faaroo e te tahi no ni‘a ïa i te mea ta ratou e hinaaro ei maitai no te sotaiete.

Na to tatou iteraa i te opuaraa a te Atua no Ta’na mau tamarii7 e faaʻite mai no te aha tatou e haape‘ape‘a ai no te rahi o te mau tamarii e fanauhia nei e te mau metua tei ore i faaipoipohia—te vai nei e 41 i ni‘a i te hanere o te mau fanauraa atoa i te mau Hau Amui no Marite8 e ua rahi u‘ana roa te numera o te mau tane e vahine e faaea amui nei ma te faaipoipo-ore-hia i te afa tenetere i maʻiri a‘enei. 50 matahiti i maʻiri a‘enei, e mea iti roa te mau tane e te mau vahine e taoto nei te tahi i te tahi hou te faaipoiporaa. I teie nei, e 60 i ni‘a i te hanere tei faaea na mua‘e i te faaipoiporaa.9 E te fariihia nei te reira, i rotopu ihoa râ i te feia apî. Ua itehia na roto i te titorotororaa tei ravehia iho nei e fatata i te 50 i ni‘a i te hanere o te feia apî e parau nei e, te fanauraa i te tamarii i rapae‘au i te faaipoiporaa e « huru oraraa maitai ïa ».10

V.

Te vai nei e rave rahi mau turaʻiraa politita e sotiare no te taui i te mau ture e te mau faatureraa no te haamau i te mau peu e ore e tano i te mau faaueraa a te Atua no ni‘a i te oraraa viivii ore e o te ore atoa e tano i te natura e te mau opuaraa mure ore no te faaipoiporaa e no te fanauraa i te tamarii. Ua faati‘a a‘ena teie mau turaʻiraa i te mau faaipoiporaa tane e tane i roto i te mau tufaa fenua e te mau nunaa huru rau. E faahuehue te tahi atu mau turaʻiraa i te ti‘araa taata aore râ e faataui i taua mau huru-ê-raa ra i rotopu i te mau tane e te mau vahine no te faatupu i te rave‘a rahi oaoa a te Atua.

Te horo‘a mai nei to tatou maramaramaraa i te opuaraa a te Atua e i Ta’na haapiiraa tumu, i te hoê hi‘oraa mure ore o te ore hoʻi e faati‘a ia tatou ia farii i taua mau huru peu ra aore râ ia imi i te mau tumu i roto i te mau ture o te faati‘a ra i te reira. E, taa ê roa i te tahi atu mau faanahonahoraa e tauiui nei i ta ratou mau faatureraa e tae noa’tu i ta ratou mau haapiiraa, ua haamauhia ta tatou mau faatureraa i ni‘a i te mau parau mau ta te Atua i faaʻite e, e ore e taui.

Te haapapû nei ta tatou hiro‘a faaroo ahuru ma piti i to tatou ti‘aturiraa ia auraro i te mana tivira e « ia haapao, ia faatura e ia paturu i te ture ». Tera râ, te mea ta te Atua i parau e e mea viivii, eita ïa e nehenehe i te mau ture a te taata nei ia faariro ei mea viivii ore. Te haapa‘oraa i ta tatou ohipa matamua teitei roa a‘e—te hereraa e te taviniraa i te Atua—e titau ïa te reira ia tatou ia faariro i Ta’na ture ei faito no ta tatou mau peu. Ei hi‘oraa, e tamau noa nei tatou i te pee i te faaueraa a te ra‘i e, eiaha e faaturi e aore râ e poroneia, noa’tu e ere teie mau raveraa i te ohipa ino i mua i te ture a te fenua e aore râ a te mau fenua i reira tatou e noho ai. Oia’toa te faati‘a nei te mau ture i te « faaipoiporaa hoê â apeni » ia parauhia, aita te ture a te Atua i taui no te faaipoiporaa e aore râ Ta’na mau faaueraa e ta tatou mau ture no te reira.Tei raro a‘e tatou i te hoê fafauraa ia here i te Atua e ia haapa‘o i Ta’na mau faaueraa e eiaha ia tavini i te tahi atu mau atua ê e te tahi atu mau ohipa matamua—e tae noa’tu i te mau mea anaanataehia e te taata i to tatou nei anotau.

I roto i teie faaotiraa, eita paha te tahi mau taata e maramarama e, e faahapahia paha tatou i te faahua, e faaruru paha tatou i te hamani-ino-raa, aore râ e e paruru paha tatou ia tatou iho i te mau tamataraa no te faaere i to tatou ti‘amâraa ia faaʻohipa i ta tatou faaroo. Mai te mea e tupu mai te reira, te mana‘o nei au e, e ti‘a ia tatou ia haamana‘o i ta tatou ohipa matamua roa a‘e—e tavini i te Atua—e, mai te mau pionie tahito, e huti i to tatou iho pereoo i mua ma te itoito mai ta ratou i faaʻite.

E tano ïa te hoê haapiiraa a te peresideni Thomas S. Monson, i to tatou nei tau. I te amuiraa a 27 matahiti i ma’iri a‘enei, ua parau hua oia : « Ia itoito na tatou i te faaruru atu i te mana‘o o te huiraatira, ia itoito tatou ia paruru i te ture. Na te itoito, eiaha râ na te farii-noa-raa, e afa‘i mai i te mata ataata farii o te Atua. E riro te itoito ei maitai ora e ei mea hinaarohia ia hi‘o-ana‘e-hia te reira eiaha noa mai te hoê ineineraa ia pohe ma te tura, mai te faaotiraa atoa râ ia ora ma te maitai. Te hoê taata o te mataʻu i te pae morare o te hoê ïa taata o te mataʻu i te rave i te mea ta’na i mana‘o e, e mea ti‘a no te mea hoʻi e pato‘i mai e aore râ e ata mai o vetahi ê. A haamana‘o e, e mataʻu to te mau taata atoa, o ratou râ o te faaruru atu i to ratou mataʻu ma te tura e itoito atoa ïa to ratou ».11

Te pure nei au e, eita tatou e faati‘a i te mau tamataraa poto o te oraraa tahuti nei ia faahaamo‘e ia tatou i te mau faaueraa rahi e te mau ohipa matamua rahi ta to tatou Atua e Faaora i horo‘a ia tatou. Eiaha tatou e faatumu rahi i to tatou mau aau i ni‘a i te mau mea o to te ao e ia titau i te mau faaturaraa a te taata (hi‘o PH&PF 121:35) ia faaea hoʻi tatou i te tamata ia rave faaoti i to tatou ananahi mure ore. O tatou tei ite i te opuaraa a te Atua no Ta’na mau tamarii—o tatou tei fafau i te rave i te reira—e hopoi‘a papû roa ïa ta tatou. Eiaha roa’tu tatou e haamo‘e i to tatou hinaaro puai, oia hoʻi te faatupuraa i te ora mure ore.12 Eiaha roa tatou e haatarapape i ta tatou ohipa matamua roa a‘e—eiaha ei mau atua ê atu e eiaha e tavini i te tahi atu mau ohipa matamua maori râ i te Atua te Metua e Ta’na Tamaiti, to tatou Faaora, o Iesu Mesia.

Ia tauturu mai te Atua ia tatou ia maramarama i teie ohipa matamua na tatou e ia taahia mai tatou e vetahi ê a tutava ai tatou i te imi i te reira ma te paari e te aroha, te pure nei au na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau Nota

  1. Hi‘o, ei hi‘oraa, Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 124:84.

  2. Hi‘o Joyce A. Martin and others, « Births : Final Data for 2011 », National Vital Statistics Reports, vol. 62, no. 1 (June 28, 2013), 4 ; Gloria Goodale, « Behind a Looming Baby Bust », Christian Science Monitor Weekly, 4 no fepuare 2013, 21, 23.

  3. Hi‘o Population Reference Bureau, « 2012 World Population Data Sheet », www.prb.org/Publications/Datasheets/2012/world-population-data-sheet/data-sheet.aspx.

  4. Hi‘o D’Vera Cohn and others, « Barely Half of U.S. Adults Are Married—a Record Low », Pew Research Center, Social and Demographic Trends, 14 no titema 2011, e roaa i ni‘a ia www.pewsocialtrends.org/2011/12/14/barely-half-of-u-s-adults-are-married-a-record-low ; « Rash Retreat from Marriage », Christian Science Monitor, 2 e 9 no tenuare 2012, 34.

  5. U.S. Census Bureau, « Estimated Median Age at First Marriage, by Sex :1890 to the Present », e roaa i ni‘a ia www.census.gov/population/socdemo/hh-fam/ms2.xls.

  6. Hi‘o Dallin H. Oaks, « Te mau taata atoa i te mau vahi atoa », Liahona, Me 2006, 77–80.

  7. Hi‘o Dallin H. Oaks, « The Great Plan of Happiness », Ensign, Novema 1993, 72–75.

  8. Hi‘o Martin, « Births : Final Data for 2011 », 4.

  9. Hi‘o The State of Our Unions : Marriage in America,2012 (2012), 76.

  10. Hi‘o The State of Our Unions, 101, 102.

  11. Thomas S. Monson, « Courage Counts », Ensign, Novema 1986, 41.

  12. Hi‘o Dallin H. Oaks, « Desire », Liahona, Me 2011, 42–45.