2010–2019
Te Oto o Ieremia: A ara i te faatîtîraa
Atopa 2013


Te Oto o Ieremia: A ara i te faatîtîraa

Ta tatou titauraa o te aperaa ïa i te mau huru faatîtîraa atoa, te tautururaa i te Fatu ia haaputuputu i Ta’na i ma‘iti, e te faatusiaraa no te u‘i apî.

I te omuaraa no to maua faaipoiporaa, ua faaoti ta‘u vahine, o Mary, e o vau nei ia ma‘iti noa i te mau faaoaoaraa e nehenehe ia maua ia haere toopiti atu. Ua hinaaro atoa maua ia haapa‘o maitai i te haamau‘araa i ta maua moni. E mea au roa na Mary te himene e e mea papû roa e ua pe‘ape‘a oia e e haapuai au i te mau ha‘utiraa tu‘aro, no reira ua faaau maua no te taato‘araa o te mau faaoaoaraa tamoni e haere ïa maua e piti himeneraa, te mau [opera] aore râ te teata himeneraa, no te hoê ha‘utiraa tu‘aro.

I te haamataraa, aita vau i au ia haere atu i te mau [opera] teata himeneraa, i muri mai râ ua taui au i to’u feruriraa. I teie nei, e mea au na’u te mau [opera] teata himeneraa a Giuseppe Verdi.1 Teie hepetoma o te 200raa ïa o te oro‘a o to’na mahana fanauraa.

I to’na apîraa ua tupu to Verdi anaanatae no ni‘a i te peropheta Ieremia, e i te matahiti 1842 i te 28raa o to’na matahiti, ua tui to’na roo na roto i te [opera] teata himeneraa Nabucco, te hoê i‘oa italia haapotohia no Nebukanesa, te arii no Babulonia. Ua ravehia mai te mau haapiiraa o teie teata himeneraa mai roto mai i te mau buka a Ieremia, te Oto, e te mau Salamo i roto i te Faufaa Tahito. Te faaʻite nei te teata himeneraa i te parau no te haruraahia o Ierusalema e te tape‘araahia e te faatîtîraahia te mau Ati Iuda. Ua riro te Salamo 137 ei faaûruraa no te oto e te faahiahia a Verdi « Chorus of the Hebrew Slaves ». [Te pupu himene a te mau tîtî Hebera]. E mea oto mau te upoo parau no teie salamo i roto i ta tatou mau papa‘iraa mo‘a : « I to ratou faatîtîraahia, ua oto te mau Ati Iuda i te hiti o te mau pape no Babulonia—No te oto, aita i ti‘a ia ratou i te himene i te mau himene no Ziona ».

Ta’u nei fâ o te hi‘opo‘a-faahou-raa ïa i te mau huru faatîtîraa e te mau haavîraa e rave rahi. E faaau vau i te tahi mau huru no to tatou nei tau i te mau huru i te tau o Ieremia hou te toparaa o Ierusalema. Na roto i te hohoraraa’tu i teie reo faaara, te mauruuru nei au e, te ape parau ti‘a nei te rahiraa o te mau melo no te Ekalesia i te mau peu tei faainoino i te Fatu i te tau o Ieremia.

E mea faufaa rahi te mau tohuraa e te mau oto a Ieremia no te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Ua riro ïa o Ieremia e te huru o Ierusalema i to’na ra tau ei niu no te mau pene matamua i roto i te Buka a Moromona. I ora na o Ieremia i te tau o te peropheta Lehi.2 Ua faaʻite te Fatu ia Ieremia i te parau no to’na faataa-atea-raa-hia : « Aita oe i hamanihia e au i roto i te opu, i ite ai au ia oe; e aita oe i fanau, i faataahia’i oe e au; e ua haapaohia oe e au, ei peropheta na te mau fenua ».3

E piiraa, e misioni e e ohipa taa ê ta Lehi no ô mai i te Fatu ra. Aita oia i piihia i to’na apîraa ra, i to’na râ paariraa. I te haamataraa e reo faaara to’na, i muri a‘e râ i te parau-hua-raa i te hoê â parau poro‘i mai ta Ieremia, ua faauehia Lehi e te Fatu ra ia afaʻi ê atu oia i to’na utuafare e ia haere atu i te medebara ra.4 Na roto i te raveraa i te reira, aita o Lehi i haamaitai noa i to’na iho utuafare, i te mau taata atoa râ.

I te mau matahiti hou te haamouraahia o Ierusalema,5 eita te mau poro‘i oto ta te Fatu i horo‘a ia Ieremia e mo‘ehia. Ua parau oia:

« Ua faarue râ to’u ra mau taata i to ratou hanahana i te mea faufaa ore na ratou…

« … O vau ta ratou i faarue, te tumu o te pape ora nei, e ua pao… i te farii pape … e farii amaha ïa, e ore e mau te pape i roto ».6

No ni‘a i te mau ati o te tae mai i ni‘a i te mau taata no Ierusalema, ua oto te Fatu, « ua ore a‘enei te auhune [no ratou], ua nuu te tau; aita râ [ratou] i ora ».7

Ua opua te Atua e, e ti‘amâraa to te mau tane e to te mau vahine ia ma‘iti i rotopu i te maitai e te ino. Ia riro ana‘e te mau ma‘itiraa ino ei tapa‘o puai no te hoê ta‘ere aore râ no te hoê nunaa, te vai ra ïa te mau hope‘araa fifi i roto i teie oraraa tahuti nei e te oraraa a muri atu. E nehenehe te mau taata ia faatîtîhia aore râ ia tuu atu ia ratou iho i raro a‘e i te haavîraa a te mau mea ino e i raro a‘e atoa i te mau haapiiraa ino e te faatîtî o te faaatea ê atu ia ratou i te oraraa parau ti‘a.

Te huri-tua-raa i te haamoriraa i te Atua mau ora e te haamoriraa i te mau atua haavare mai te moni e te roo e te raveraa i te mau peu paieti ore e te parau ti‘a ore, o te ma‘iriraa ïa i roto i te mau huru faatîtîraa ino atoa. Tei roto atoa te faatîtîraa pae varua, pae tino e te pae feruriraa, e i te tahi mau taime, e nehenehe ïa e arata‘i atu i te haamouraa. Ua haapii atoa o Ieremia e o Lehi e, e ti‘a i te feia parau ti‘a ia tauturu i te Fatu i te haamau i Ta’na Ekalesia e To’na basileia e i te haaputuputu ia Iseraela tei haapurarahia.8

Ua faahiti-pinepine-hia e ua haapuaihia teie mau poro‘i e rave rahi mau tenetere i teie nei i roto i te mau tau tuuraa atoa o te evanelia. Ua riro te reira mau poro‘i ei niu no te Faaho‘i-faahou-raa o te evanelia a Iesu Mesia, i roto i teie tau tuuraa hopea no te evanelia.

Te haruraahia te mau ati Iuda e te haapurararaahia te mau opu no Iseraela, e mau parau tumu faufaa rahi ïa i roto i te Faaho‘i-faahou-raa o te evanelia. Na opu hoê ahuru tei mo‘e, tei faatupu i te Basileia Apatoerau no Iseraela, e tei afa‘i-tîtî-hia i Asura i te matahiti 721 hou te Mesia. Ua haere atu ratou i te mau fenua i te pae apato‘erau.9 Te parau ra ta tatou irava ahuru no te mau hiroʻa faaroo e, « Te ti‘aturi nei matou e e haaputuputuhia Iseraela e, e faaho‘ihia mai na opu tino ahuru ».10 Te ti‘aturi atoa nei matou e ei tufaa no te fafauraa ta te Fatu i faaau e Aberahama, eita noa te reni heeraa no Aberahama o te haamaitaihia o te taatoaraa râ o te mau taata o te fenua o te haamaitaihia. Mai ta Elder Russell M. Nelson i parau, « e ere te haaputuputuraa e parau noa no te vahi ti‘araa, e parau râ no te haapa‘oraa o te taata tata‘itahi. E nehenehe te mau taata ia ‘arata‘ihia’tu i te iteraa i te Fatu’ [3 Nephi 20:13] ma te ore e faaru‘e i to ratou fenua ai‘a ».11

E mea maramarama ta tatou haapiiraa : « Ua haapurara e ua taʻiri te Fatu i na opu ahuru ma piti no Iseraela no to ratou parau ti‘a ore e to ratou orurehau. Areʻa râ, ua faaʻohipa atoa te Fatu i teie haapurararaa i to’na nunaa ma‘itihia i rotopu i te mau nunaa o te ao no te haamaitai i taua mau nunaa ra ».12

Ua apo mai tatou i te mau haapiiraa faufaa rahi no roto mai i teie tau ati. E ti‘a ia tatou ia rave i te mau mea atoa e nehenehe ia tatou ia rave no te ape i te hara e te orurehau o te arata‘i atu i te faatîtîraa.13 Te ite atoa nei tatou e, ua riro te oraraa parau ti‘a ei titauraa hoê roa no te tauturu i te Fatu i te haaputuputuraa i Ta’na i ma‘iti e i te haaputuputuraa ia Iseraela.

E rave rahi te mau huru o te faatîtîraa, te faaheporaa, te mau taupiriraa e te haavîraa. E nehenehe i te reira e riro ei faatîtîraa i te pae tino, e nehenehe atoa te reira e riro ei ereraa aore râ ei haafifiraa i te ti‘amâraa morare no te faataupupu i to tatou haereraa i mua. E mea maramarama maitai i roto ia Ieremia e, ua riro te parau-ti‘a-ore e te orurehau ei mau tumu papû no te haamouraahia o Ierusalema e te faatîtîraa i Babulonia.14

E mea ino atoa te tahi atu mau huru faatîtîraa i ni‘a i te varua taata. E nehenehe te ti‘amâraa morare e tu‘inohia na roto i te mau huru e rave rahi.15 E faahiti ïa vau e maha huru ino taa ê roa i roto i te ta‘ere o teie tau.

A tahi, te mau taupiriraa o te tu‘ino i te ti‘amâraa, o te pato‘i i te mau ti‘aturiraa morare e o te haamou i te ea maitai, na te reira ïa e faatupu i te faatîtîraa. Eita e noaa ia numera i te ino teimaha roa o ta te mau raau ta‘ero e te ava, te viivii, te mau hoho‘a faufau, te pereraa, e te tarahuraa moni e te tahi atu mau ati e faatupu i ni‘a i te mau taata i raro a‘e i te tîtîraa e i ni‘a i te te sotaiete.

Te piti, e nehenehe i te tahi o te mau taupiriraa e aore râ te mau hiaai, noa’tu e ere i te mea ino roa, e haamau‘a i te taime faufaa rahi tei horo‘ahia ia tatou, e taime hoʻi o te nehenehe e faaʻohipahia no te mau opuaraa maitai. Tei roto atoa ïa te mau rave‘a no te aparauraa, te mau ha‘uti video e roro uira, te mau tu‘aro, te faaoaoaraa e e rave rahi atu â.16

Nahea tatou ia faaherehere i te taime no te utuafare, o te hoê ïa o te mau fifi u‘ana roa‘e ta tatou e faaruru nei i roto i te rahiraa o te mau ta‘ere. I te hoê taime o vau ana‘e te melo o te Ekalesia i roto i ta matou piha auvaha ture, ua faaʻite mai te hoê vahine paruru ia’u e nahea to’na riro-noa-raa ei taata apo popo o te tamata i te apo e toru popo i roto i te aore i te hoê â taime. Te hoê popo o ta’na ïa ohipa paruru, te tahi o to’na ïa oraraa faaipoipo e te tahi o ta’na ïa mau tamarii. E aita roa‘e taime no’na iho. Te pe‘ape‘a nei oia e, e vai noa te hoê o teie na popo e toru i raro. Ua parau vau e, e farerei matou no te aparau no ni‘a i ta matou mau mea faufaa roa‘e. Ua faaoti matou e, te tumu matamua e rave ai matou i te ohipa no te patururaa ïa i to matou mau utuafare. Ua faaoti matou e, e ere te imi-rahi-raa i te moni i te mea hau atu i te faufaa i to matou mau utuafare, ua ite râ matou e e mea faufaa rahi roa ia tavini maitai matou i ta matou mau hoani. I muri iho ua nuu atu te tau‘araa parau i ni‘a i te mau mea ta matou e rave nei i te ohipa o te ore hoʻi i titauhia e o te ore hoʻi e tu‘ati ra i te parau no te faataaraa i te tahi taime no te utuafare. Te vai ra anei te faaheporaa ia faaea maoro mai i te vahi ohiparaa e ere hoʻi i te mea faufaa rahi ?17 Ua faaoti matou e, ta matou fâ, o te faatupuraa ïa i te vahi raveraa ohipa ei vahi maitai no te utuafare, no te mau vahine e te mau tane. E ti‘a ia tatou ia riro ei mau hi‘oraa maitai no te parururaa i te taime no te utuafare.

Te toru, te haavîraa mâtau-maitai-hia i to tatou nei tau, mai te reira atoa i roto i te aai, o te mau ti‘aturiraa ïa i te pae feruriraa e te pae politita o te ore e tu‘ati nei i te evanelia a Iesu Mesia. Ia mono ana‘e te haapiiraa a te taata nei i te parau mau o te evanelia e arata‘i ê atu ïa te reira ia tatou i te ohie o te poro‘i a te Faaora. I to te aposetolo Paulo haereraa’tu i Ateno, ua tamata oia i te haapii i te Ti‘a-faahou-raa o Iesu Mesia. Te tai‘o nei tatou no ni‘a i teie tutavaraa i roto i Te Ohipa, « Aore â hoʻi a to Ateno atoa, e te taata ĕê e parahi i ŏ ratou ra ohipa ê, maori o te faaroo e te parau i te parau rii apî ».18 I to te taata iteraa i te natura faaroo ohie o te parau a Paulo, e ere hoʻi i te mea apî, ua pato‘i a‘era ratou i te reira.

Hoê â huru i to tatou nei tau, te pato‘i-pinepine-hia nei aore râ te faahuru-ê-hia nei te mau parau mau o te evanelia, ia anaanatae-rahi-hia te reira i te pae feruriraa aore râ ia tu‘ati te reira i te mau peu e vai nei e i te mau haapiiraa a te taata nei. Ia ore ana‘e tatou e haapa‘o maitai, e nehenehe tatou e noaahia e teie mau peu e riro atu ai tatou i raro a‘e i te faatîtîraa o te mana‘o. Te vai nei e rave rahi mau reo i teie nei e parau nei i te mau vahine nahea i te ora.19 E mea pinepine ratou i te faahapa i te tahi e te tahi. Te mea pe‘ape‘a roa‘e, o te mau haapiiraa ïa o te faahapa nei aore râ o te faaiti nei i te faatura no te mau vahine tei ma‘iti i te rave i te mau faatusiaraa titauhia ia riro ei mau metua vahine, ei mau haapii, ei feia atuatu, aore râ ei mau hoa no te mau tamarii.

Tau na ava‘e i ma’iri a‘enei, ua haere mai ta maua na mootua tamahine apî roa e farerei ia maua—hoê mootua i te hepetoma hoê. Tei te fare au e ua iriti au i te opani. Tei roto ta‘u vahine, o Mary, i te tahi atu piha. I roto i na taime e piti, i muri a‘e i te tauahiraa, ua parau raua i te hoê â parau. Ua hi‘o haere raua e ua parau mai i muri iho, « e mea au na’u ia ti‘a i roto i te fare o mama ruau. Tei hea mama ruau ? » Ua mana‘o ihora vau e ma te ore râ e parau atu ia raua, « e ere anei teie te fare atoa o papa ruau ? » Ua haamana‘o ihora vau e, i to’u apîraa, ua haere matou i te fare o to’u mama ruau. Ua ô maira te mau parau o te hoê himene mâtauhia i roto i to’u feruriraa : « Na ni‘a i te anavai e na roto i te mau uru raau e haere matou i te fare o mama ruau ».

Teie nei, te parau papû atu nei au e, te faahiahia nei au i te mau rave‘a haapiiraa e te tahi atu mau rave‘a e vai nei no te mau vahine. Te mauruuru nei au e te ohipa fifi e te ohipa teimaha i titauhia i te mau vahine no te atuatu i to ratou utuafare, ua iti rii mai ïa na roto i te mau rave‘a apî, e te rave nei ratou i te mau tautooraa faahiahia i roto i te mau area atoa no te ohipa e te haapiiraa. Mai te mea râ e vaiho tatou i ta tatou ta‘ere ia faaiti i te auraa taa ê e ti‘a ia vai mai i rotopu i te mau tamarii e te mau metua vahine e te mau mama ruau e vetahi ê o te atuatu ia ratou, e tatarahapa ïa tatou i te pae hopea.

Te maha, e nehenehe i te mau puai o te ofati nei i te mau ture faaroo papû e arata‘i atu i roto i te faatîtîraa. Te hoê o teie mau puai e tu‘ino rahi nei i te taata, o te faaheporaa i te feia parau-ti‘a o te haavâhia e te Atua no ta ratou ohipa i roto i te mau raveraa o te faahapa i to ratou feruriraa—ei hi‘oraa, te mau taata no te ea te faahepohia nei ia ma‘iti i te tauturu i te mau haamaruaraa tamarii ta ratou hoʻi e pato‘i nei, aore râ i te ereraa i ta ratou ohipa.

E nunaa iti roa te Ekalesia noa’tu ia tu‘ati-ana‘e-hia i te mau taata e hoê â huru feruriraa. E mea fifi roa ia taui i te sotaiete, e ti‘a râ ia tatou ia haa no te haamaitai i te ta‘ere morare e haati nei ia tatou. E ti‘a i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i roto i te mau fenua atoa ia riro ei mau huiraatira maitai, ia tomo atu i roto i te mau ohipa tivira, ia haamaramarama ia ratou iho no ni‘a i te mau opuaraa e ia ma‘iti.

Ta tatou râ haapuairaa matamua, o te raveraa ïa i te mau faatusiaraa i titauhia no te paruru i to tatou iho utuafare e i te u‘i apî.20 Aita â te rahiraa o ratou i ruuruuhia i te mau faatîtîraa ino aore râ te mau mana‘o hape. E ti‘a ia tatou ia haapuai ia ratou i roto i te hoê ao tei riro mai ia Ierusalema ta Lehi e Ieremia i faaruru. E ti‘a atoa ia tatou ia faaineine ia ratou ia rave e ia haapa‘o i te mau fafauraa mo‘a e ia riro ei mau tavini tumu no te tauturu i te Fatu ia haamau i Ta’na Ekalesia e ia haaputuputu ia Iseraela i haapurarahia e te feia ma‘itihia e te Fatu i te mau vahi atoa.21 Mai ta te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau e parau nehenehe nei, « E haaputuputuhia te feia parau-tia mai roto mai i te mau nunaa atoa, e e haere mai hoʻi i Ziona, i te himeneraa mai i te mau himene oaoa mure ore roa ».22

Ta tatou titauraa o te aperaa ïa i te mau huru faatîtîraa atoa, te tautururaa i te Fatu ia haaputuputu i Ta’na i ma‘iti, e te faatusiaraa no te u‘i apî. E ti‘a ia tatou ia haamana‘o noa e eita tatou e faaora ia tatou iho. Ua faati‘amâhia tatou e te aroha, te maitai, e te tusia taraehara a te Faaora. I to te utuafare o Lehi faaru‘eraa, ua arata‘ihia ratou e te maramarama o te Fatu. Mai te mea e tape‘a tatou i To’na maramarama, e pee i Ta’na mau faaueraaa, e e ti‘aturi i ni‘a i To’na ra maitai, e ape ïa tatou i te ruuruuraa i te pae varua, te pae tino e te pae feruriraa oia’to’a te mau oto o te oriraa na roto i to tatou iho medebara, e puai rahi hoʻi To’na no te faaora.

E haapae na tatou i te oto o te feia tei ma‘iri i roto i te faatîtîraa e o te ore roa e nehenehe faahou e himene i te mau himene a Ziona. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Ua riro te mau opera na Verdi [teata himeneraa] mai Aida, La traviata, e Il trovatore, i te mau opera tuiroo roa tei ha’utihia na te ao taatoa i teie mahana.

  2. Hi‘o 1 Nephi 5:13; 7:14.

  3. Ieremia 1:5.

  4. Hi‘o 1 Nephi 2:2–3.

  5. Ua tupu te haamouraa o te hiero no Solomona, te ma’iriraa o Ierusalema, e te haruraahia te ati no Iuda i te area matahiti 586 hou te Mesia.

  6. Ieremia 2:11, 13.

  7. Ieremia 8:20. Ua papa‘i Ieremia na mua’tu i te Fatu piiraa i te nunaa ia tatarahapa, « Ua mauiui au, e ua tae roa i roto i to’u aau ra » (Ieremia 4:19) e te taparuraa, « A imi i te hoê taata … e rave i te parau-tia ra, o te imi i te parau mau ra, ia faa‘ore atu vau i ta’na hara » (Ieremia 5:1).

  8. Hi‘o Ieremia 31; 1 Nephi 10:14.

  9. Hi‘o Te mau Arii II 17:6;Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 110:11.

  10. Te mau Hiro‘a Faaroo 1:10; hi‘o atoa 2 Nephi 10:22.

  11. Russell M. Nelson, « The Book of Mormon and the Gathering of Israel » a‘oraa i horo‘ahia i te haapiiraa na te mau peresideni misioni apî, 26 no tiunu 2013.).

  12. Guide to the Scriptures, « Israel », scriptures.lds.org.

  13. Ua parau te Fatu a parau ai oia i to tatou nei tau, « Te vai nei te ao paatoa nei i roto i te hara, e te uuru noa nei hoʻi i raro a‘e i te pouri e i raro a‘e hoʻi i te ruuruuraa o te hara… no te mea e ore roa ratou e haere mai ia’u nei » (Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84:49–50).

  14. Oia mau, e nehenehe atoa te mau taata hara ore e faatîtî-atoa-hia.

  15. Eita te mau parau tumu no te haapiiraa e taui, ua tupu vitiviti roa râ te rave‘a no te faatîtîraa, te haavîraa e te haamouraa i te rahi.

  16. Ua faaʻite-maitai-hia e ma te arearea i ni‘a i te api o te veʻa a te New York Times Magazine i te matahiti i maʻiri a‘enei (8 no eperera 2012) te parau no te natura haatîtî o te mau ha’uti roro uira. Te parau ra, « Te mana puai haatîtî e faatiani, Haamau‘araa Taime, Tu‘inoraa i te mau auraa, Faaitiraa i te feruriraa o te mau Ha’uti Roro Uira Maau ». I papa‘i-hu‘a-hia « (Aita te reira e parau ra aita tatou e au nei i te reira.) » Te haapuai nei te reira ma te arearea i te titauraa ia faaʻohipa i te paari i roto i ta tatou faaʻohiparaa i te mau rave‘a apî faahiahia no to tatou nei tau.

  17. Te parau tumu rahi i roto i te mau vahi raveraa ohipa o teie ïa « Te ha’a puai nei matou e te ha’uti puai nei matou ». Noa’tu e e mea faufaa rahi te mau auraa i rotopu i te feia rave ohipa, ia rave ana‘e te « ohipa e te ha’uti » i te ti‘araa o te taime utuafare, aita ïa e manuïaraa.

  18. Te Ohipa 17:21; reta tei faahuru-ê-hia.

  19. Hi‘o Keli Goff, « Female Ivy League Graduates Have a Duty to Stay in the Workforce », Guardian, 21 no eperera 2013, www.theguardian.com/commentisfree/2013/apr/21/female-ivy-league-graduates-stay-home-moms; Sheryl Sandberg, Lean In: Women, Work, and the Will to Lead (2013); Anne-Marie Slaughter, « Why Women Still Can’t Have It All », The Atlantic, 13 no tiunu 2012, www.theatlantic.com/magazine/print/2012/07/why-women-still-cant-have-it-all/309020; Lois M. Collins, « Can Women ‘Have It All’ When It Comes to Work and Family Life? » Deseret News, 28 no tiunu 2012, A3; Judith Warner, « The Midcareer Timeout (Is Over) », New York Times Magazine, 11 no atete 2013, 24–29, 38; Scott Schieman, Markus Schafer, and Mitchell McIvor, « When Leaning In Doesn’t Pay Off », New York Times, 11 no atete 2013, 12.

  20. Ua faaitoito te Ekalesia i te mau episekoporaa ia tauturu i te mau utuafare ia faarahi i to ratou taime i piha‘iho i te feia apî tane, te feia apî tamahine, e te feia apî paari. Ua faaitoitohia te mau episekoporaa ia horo‘a rahi atu i te mau hopoia i roto i te apooraa paroita i te mau pŭpŭ no te Autahu‘araa a Melehizedeka, te mau pŭpŭ tauturu e te mau melo tei aravihi i te tauturu maitai ia vetahi ê.

  21. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 29:7.

  22. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 45:71.