2010–2019
E nehenehe ta outou e rave i teie nei!
Atopa 2013


E nehenehe ta outou e rave i teie nei!

A vai noa ai te hinaaro i roto ia tatou ia ti‘a i ni‘a e ia tamau â i te haere na ni‘a i te e‘a… e ti‘a ia tatou ia apo mai i te hoê mea na roto mai i te manuïa-ore-raa, e ia riro mai ei taata maitai a‘e e te oaoa.

I to’u apîraa, mai te huru ra ia’u e, te maruaraa i raro e te ti‘araa i ni‘a hoê noa iho ïa ohipa. Tera râ, ia ma‘iri a‘era te mau matahiti, te ite nei au ma te pe‘ape‘a rii e, ua taui te mau ture o te natura—e, e ere ïa i te mea maitai no’u.

Aita i maoro a‘e nei ua haere au e faahee na ni‘a i te hiona e ta’u mootua 12 matahiti te paari. Mea arearea maitai maua e tae roa’tu i te taime ua tano vau i ni‘a i te hoê puu hiona, pee a‘e nei au i ni‘a e topa’tura i ni‘a i te hoê pae pateitei o te mou‘a.

Ua tamata vau i te mau rave‘a atoa no te ti‘a i ni‘a, aita râ e nehenehe—ua topa vau i raro e aita ta’u e nehenehe faahou e ti‘a i ni‘a.

Aita vau i pepe noa a‘e, to’u râ huru taata, ua pepe rii ïa. No reira ua faaafaro maitai a‘era vau i to’u taupoo paruru e te titiamata, i te mea e, aita vau i hinaaro ia ite mai te tahi atu mau taata faahee ia’u. Ua feruri au e, e parahi noa vau i ônei ma te rave‘a ore, a faahee au noa ai ratou, ma te tuo mai, « Iaorana, te taea‘e Uchtdorf ! »

Ua haamata vau i te feruri e, nahea te faaora ia’u. I reira i haere mai ai ta’u mootua i piha‘i iho ia’u. Ua parau atura vau ia’na i te ohipa tei tupu, tera râ, mai te mea ra e, e ere oia i te mea tau‘a roa i ta’u mau faataaraa i te tumu aita ta’u e nehenehe e ti‘a i ni‘a. Ua hi‘o maira oia i roto i to’u na mata, ua toro maira i te rima, ua tape‘a i to’u rima, e ua parau maira ma te papû, « Papa û, e nehenehe ta oe e rave i teie nei ! »

I taua iho taime ra, ua ti‘a a‘era vau i ni‘a.

Te maere noa nei â vau i teie ohipa. Te mea aore i ti‘a ia ravehia tau taime iti noa na mua’tu, ua riro ta’ue mai ïa ei ohipa oti, no te mea ua toro mai te hoê tamaiti 12 matahiti i te rima e ua parau mai e, « E nehenehe ta oe e rave i teie nei ! » No’u nei, ua faarahi te reira i to’u ti‘aturi, to’u anaanatae e to’u puai.

E te mau taea‘e, te vai ra te tahi mau taime i roto i to tatou oraraa mai te huru ra e, aita to tatou e puai faahou no te ti‘a i ni‘a e ia tamau i te haere i mua. Ua apo mai au i te hoê haapiiraa i taua mahana ra i ni‘a i te mou‘a tapo‘ihia i te hiona. Noa’tu e, te feruri ra tatou e, eita tatou e ti‘a faahou i ni‘a, te vai noa ra te ti‘aturiraa. E i te tahi taime, e titau noa tatou i te hoê taata ia hi‘o mai i roto i to tatou mata, ia tape‘a i to tatou rima, e ia parau e, « E nehenehe ta oe e rave i teie nei ! »

Te moemoea o te fifi

E feruri paha tatou e, e mea puai a‘e te vahine i te tane no te faatupu i te mau mana‘o ti‘a ore e te haaparuparu—ua hau a‘e ratou ia tatou i te farii i tera huru mana‘o. Aita vau i papû e, e parau mau anei te reira. E farii te tane i te mana‘o taata hara, te pe‘ape‘a, e te haaparuparu. E parau paha tatou e, aita teie mau huru mana‘o e haape‘ape‘a nei ia tatou, te na reira nei râ. E feruri paha tatou e ua teimaha roa tatou i to tatou mau fifi e te mau ohipa oti ore, i reira tatou e haamata ai i te feruri e, eita tatou e manuïa. E feruri atoa paha tatou e, i topa noa na tatou, tera ïa to tatou hopearaa. Ia au i te parau a te hoê taata papa‘i, « E tamau noa tatou, mai te mau pahi e aro i te opape, o te faaho‘ihia mai i muri aita e hopearaa ».1

Ua ite au i te tahi mau tane puai e te maitai tei faaru‘e i te ohipa rahi o te paturaa i te basileia o te Atua no te mea aita ratou i manuïa i te hoê taime e aore râ, e piti. E mau tane teie tei roto ia ratou te puai, o te nehenehe hoi e riro ei mau taea‘e faahiahia no te autahu‘araa e ei mau tavini no te Atua. No te mea râ aita ratou i manuïa e ua haaparuparu te mana‘o, faaru‘e iho ra ratou i ta ratou mau fafauraa o te autahu‘araa e ua rave atura i te tahi atu mau ohipa, e te faufaa iti râ.

E no reira, ua tamau noa ratou i te ora, ma te haapa‘o i te tahi noa tuhaa iti o te ohipa o te oti ia ratou ia rave, ma te ore roa e tura‘i ia ratou i ni‘a i te faito mau o to ratou ti‘araa matahiapo. Mai te au i te reo oto o te rohi pehe, o ratou teie i rotopu i te mau varua tei « pohe ma te tapea [noa] i te [rahiraa o] ta ratou pehepehe i roto ia ratou ».2

Aore e taata e au i te manuïa ore. Hau roa’tu i te reira, aita tatou e au ia ite mai te tahi atu mau taata—te mau taata hoa râ ta tatou i here—ia ite mai ia tatou ia topa. E hinaaro tatou paatoa ia faaturahia tatou, ia haafaufaahia. E hinaaro tatou ia riro ei mau aito. Tera râ, tatou te taata tahuti nei, eita tatou e riro mai ei mau aito ma te ohipa ore e te faatureraa ore e aore râ, ma te hape ore.

E te mau taea‘e, eita to tatou haerea e faaotihia i ni‘a i te rahiraa taime a topa ai tatou, i ni‘a râ i te rahiraa taime a ti‘a ai tatou i ni‘a, a tehitehi ai i te repo i ni‘a ia tatou, e a haere ai i mua.

Te oto e au i te Atua

Ua ite tatou e oraraa tamata teie oraraa tahuti nei. No te here mau râ o to tatou Metua i te Ao ra no tatou, i faaite mai ai oia i hea e imi ai i te mau pahonoraa. Ua horo‘a mai Oia ia tatou nei i te hoho‘a fenua e ti‘a ai ia tatou ia ratere na te mau vahi papû ore, e na roto i te mau tamataraa ite-ore-hia ta tatou tata‘itahi e farerei nei. Ua riro te mau parau a te mau peropheta ei hoê tuhaa no teie hoho‘a fenua.

Ia faaatea ê ana‘e tatou—ia topa ana‘e tatou e aore râ, ia faaru‘e ana‘e tatou i te haerea o to tatou Metua i te ao ra—na te mau parau a te mau peropheta e parau mai ia tatou e nahea ia ti‘a i ni‘a e ia ho‘i mai i ni‘a i te e‘a.

I roto i te mau parau tumu atoa i haapiihia mai e te mau peropheta i tera e tera tenetere, te hoê o te reira mau parau tumu o tei faahiti-tamau-noa-hia mai maori râ, o te parau poro‘i maitai ïa e te mahanahana te haapii mai nei e, e nehenehe ta te taata e tatarahapa, e taui i te haerea, e e ho‘i faahou mai i ni‘a i te e‘a ti‘a o te ti‘araa pĭpĭ.

Aita te reira e parau nei e, e roaa te hau ia tatou i roto i to tatou mau paruparu, te mau hape e te hara. Te vai ra râ hoê taa-ê-raa rahi i rotopu i te oto no te hara o te arata‘i atu i roto i te tatarahaparaa, e te oto o te arata‘i atu i roto i te oto oti‘a ore.

Ua haapii mai te Aposetolo Paulo e « te oto hoi e au i te Atua ra e faatupu ïa i te tatarahapa e tae noa’tu i te ora … area te oto o teie nei ao, e faatupu ïa i te pohe ».3 E faauru te oto e au i te Atua i te tauiraa e i te ti‘aturiraa na roto i te Taraehara o Iesu Mesia. Area te oto o teie nei ao, e huti te reira ia tatou i raro, e faaore i te ti‘aturiraa, e e tura‘i ia tatou i roto i te tahi atu mau faahemaraa.

E arata‘i te oto e au i te Atua i te faafariuraa4 e i te hoê tauiraa o te aau.5 E tura‘i te reira ia tatou ia au ore i te hara e ia here i te maitai.6 E faaitoito te reira ia tatou ia ti‘a i ni‘a e ia haere i roto i te maramarama o te here o te Mesia. Te tatarahapa mau o te tauiraa ïa, e ere râ te haamauiuiraa e te faaotoraa. Oia ïa, ua riro noa te tatarahapa haehaa e te oto mau no te haapa‘o ore ei mau taahiraa mamae e te mau taahiraa faufaa rahi i roto i te faanahoraa mo‘a o te tatarahaparaa. Mai te mea râ e, e faatupu te hara i te riri u‘ana ia tatou iho e aore râ, e tape‘a ia tatou eiaha ia ti‘a faahou mai i ni‘a, e riro ïa te reira ei tapearaa eiaha râ ei faaitoitoraa i to tatou tatarahaparaa.

E te mau taea‘e, te vai ra te haerea maitai a‘e. E ti‘a ana‘e tatou i ni‘a e ia riro tatou ei mau taata no te Atua. Te vai nei to tatou aito, e Faaora, tei haere na roto i te peho o te maru o te pohe ei maitai no tatou. Ua horo‘a Oia Ia’na iho ei hoo no ta tatou mau hara. Aore e taata here rahi atu i teie—ua horo‘a Iesu Mesia Ia’na iho, te Arenio tafetafeta ore, i ni‘a i te fata o te tusia e ua aufau i ta tatou mau hara i « te koderane iti hopea ra ».7 Ua rave Oia i ni‘a Ia’na iho i to tatou mau mauiui. Ua rave oia i ta tatou mau hopoi‘a, ta tatou hara i ni‘a i To’na tapono. To’u mau hoa here e, a faaoti ana‘e tatou ia haere atu Ia’na ra, a rave ana‘e i To’na i‘oa i ni‘a ia tatou iho, e a haere ana‘e ma te anaanatae na ni‘a i te e‘a o te aupĭpĭraa, e na roto i te Taraehara, ua fafauhia mai ia tatou eiaha te oaoa ana‘e e te « hau i roto i teie nei ao » oia’toa râ « te ora mure ore i roto i te ao a muri atu ».8

Ia hape ana‘e tatou, ia hara ana‘e tatou e ia topa, a feruri tatou i te auraa mau o te tatarahapa. Te auraa, te fariuraa ïa i to tatou aau e i te hinaaro o te Atua, e te faaru‘eraa i te hara. Na te tatarahapa haehaa mau e horo‘a mai i te haapapûraa no te ra‘i mai e, e « nehenehe ta tatou e rave i teie nei ».

O vai outou ?

Te hoê o te mau rave‘a a te enemi no te tapea ia tatou eiaha ia haere i mua, o te haapouriraa ïa ia tatou eiaha ia ite e, o vai mau tatou, e eaha mau ta tatou e hinaaro nei.

Te hinaaro nei tatou e rave i te taime no te parahi i piha‘i iho i ta tatou mau tamarii, te hinaaro atoa nei râ tatou e rave i ta tatou mau ohipa tane au roa. Te hinaaro nei tatou e haapararai, te hinaaro atoa nei râ tatou e fana‘o i te mau maa ta tatou e au maitai. Te hinaaro nei tatou ia riro mai te Mesia te huru, te hinaaro atoa nei râ tatou ia faaite i to tatou riri i te taata tei tapu na mua ia tatou i roto i te tereraa pereoo.

Te opuaraa a Satane o te faahemaraa ïa ia tatou ia taui i te mau mea faufaa o te oaoa mau e te mure ore, i te mau mea faufaa ore tei riro noa ei mau faahoho‘araa haavare o te oaoa e te poupou.

Te tahi atoa rave‘a ta te enemi e faaohipa nei no te haaparuparu ia tatou ia ti‘a i ni‘a, o te faahi‘oraa ïa ia tatou i te mau faaueraa ei mau mea haaviraa ia tatou. Te mana‘o nei au e, e huru tera no te taata ia pato‘i i te mau mea atoa e ere no roto mai i to tatou iho feruriraa na mua roa.

Mai te mea e faariro tatou i te amuraa i te maa e te faaetaetaraa tino ei aniraa noa na to tatou taote ia tatou, eita roa ïa tatou e manuïa. Mai te mea râ e, e faariro tatou i teie mau ma‘itiraa ei faaiteraa e o vai râ tatou e o vai ta tatou i hinaaro ia riro mai, e rahi a‘e ïa te taime e rave hope roa tatou i te ohipa ta tatou i haamata, e e manuïa tatou.

Mai te mea e, e faariro tatou i te haapiiraa i te utuafare ei opuaraa noa na te peresideni tĭtĭ, e riro tatou i te faaiti mai i te faufaa no te rave i te reira. Mai te mea râ e, e faariro tatou i te reira ei opuaraa na tatou—te hoê ohipa o ta tatou e hinaaro e rave no te riro hau atu mai te Mesia ra te huru, e no te tavini ia vetahi ê—aita tatou i rave noa i ta tatou titauraa, ua faaoti atoa râ i te reira ia riro ei haamaitairaa no te mau utuafare ta tatou e hahaere e no tatou iho.

E mea pinepine, o tatou te feia e tauturuhia nei e te mau hoa e aore râ e te utuafare. Tera râ mai te mea e hi‘o tatou na piha‘i iho i te mata ara maitai e te tumu o te aau aroha, e ite atu tatou i te mau rave‘a i tuuhia mai i mua ia tatou e te Fatu no te tauturu ia vetahi ê ia ti‘a mai i ni‘a e ia haere i mua i to ratou ti‘araa mau. Te faaite mai nei te mau papa‘iraa mo‘a e « e ta outou mau mea atoa e rave ra, e rave ma te aau atoa mai te mea e e na te Fatu, eiaha na te taata ».9

E puai rahi pae varua te roaa ia tatou ia ora ana‘e tatou i te hoê oraraa paieti e te parau ti‘a, e ia tutonu ana‘e tatou i to tatou mata i ni‘a i te vahi ta tatou e hinaaro e parahi i roto i te mau ao mure ore. Noa’tu ahani e, e nehenehe ta tatou e ite i taua vahi hanahana ra i roto noa i to tatou mata no te faaroo, e tauturu te reira ia tatou ia faaea i ni‘a i te haerea.

Mai te mea e, e faatumu-tamau-hia to tatou feruriraa i ni‘a i to tatou manuïaraa e aore râ, i te mau manuïa-ore-raa o te mau mahana tata‘itahi, e riro tatou i te hahi ê i to tatou e‘a, e ia overe noa, e a topa atu ai. Te tape‘araa i to tatou hi‘oraa i ni‘a i te mau opuaraa teitei a‘e, na te reira e tauturu ia tatou ia riro ei mau tamaiti maitai a‘e, e ei mau taea‘e, ei mau metua tane hamani maitai e ei mau tane faaipoipo here mau.

O ratou o tei tuu i to ratou aau i ni‘a i te mau opuaraa hanahana, nehenehe atoa ratou e turori i te tahi taime, eita râ ratou e ino. Te ti‘aturi nei e te tutonu nei ratou i ni‘a i te fafauraa a te Atua. E ti‘a faahou mai ratou i ni‘a ma tetia‘iraa maramarama i roto i te hoê Atua parau ti‘a, e te hi‘oraa orama faaûruhia no te hoê oraraa rahi a muri a‘e. Ua ite ratou e nehenehe ta ratou e rave i te reira i teie nei.

E nehenehe ta oe e rave i teie nei !

Pauroa te taata, te taure‘are‘a e te taata paari, ua farii a‘e nei ratou i to ratou iho hi‘araa. E hi‘a tatou te taata tahuti nei. Tera râ, mai te mea e, te vai ra te hinaaro i roto ia tatou ia ti‘a faahou i ni‘a e ia tamau â i te haere i mua i ni‘a i te e‘a e tae atu ai i te mau opuaraa varua ta te Atua i horo‘a mai ia tatou nei, e ti‘a ïa ia tatou ia apo mai i te hoê mea na roto mai i te manuïa-ore-raa, e ia riro mai ei taata maitai e te oaoa a‘e.

To’u mau taea‘e, to’u mau hoa here, te vai ra te taime, ia feruri ana‘e outou e, eita outou e nehenehe e tamau â i te haere i mua. A ti‘aturi i te Faaora e i To’na here. Ma te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, e te mana e te ti‘aturiraa i te evanelia i faaho‘i-faahou-hia mai, e nehenehe outou e haere ti‘a e ia tamau â i te haere i mua.

E te mau taea‘e, te here nei matou ia outou. Te pure nei matou no outou. Te hinaaro nei au e ia faaroo outou i te peresideni Monson ia pure no outou. Noa’tu e metua tane apî outou, e taea‘e autahu‘araa paari, e aore râ, e diakono faatoro‘a-apî-hia, te ite nei matou o vai outou. Te ite nei te Fatu e, o vai outou !

Ua ite matou e, e riro to outou haerea ei haerea fifi i te tahi mau taime. Te horo‘a’tu nei râ vau ia outou i teie fafauraa na roto i te i‘oa o te Fatu : a ti‘a i ni‘a, e a pee i te taahiraa avae o to tatou Taraehara e Faaora, e i te hoê mahana e hi‘o outou i muri, e e î outou i te mauruuru mure ore no to outou ma‘itiraa ia ti‘aturi i te Taraehara e to’na mana no te faati‘a ia outou i ni‘a e ia horo‘a ia outou te puai.

E au mau hoa here e e au mau taea‘e, noa’tu eaha te rahiraa taime to outou heeraa e aore râ, to outou toparaa, « A ti‘a i ni‘a ! E haerea hanahana to outou ! A ti‘a i ni‘a e a haere i roto i te maramarama o te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘ihia mai ! E puai rahi a‘e to outou i ta outou i mana‘o na. E aravihi rahi a‘e to outou i ta outou e ti‘a ia feruri. E nehenehe ta outou e rave i teie nei ! » Te faaite papû nei au i te reira na roto i te i‘oa mo‘a o to tatou Fatu e Faaora, o Iesu Mesia, amene.