Feiā ’āpī
Ti’aturira’a nō Ziona


Ti’aturira’a nō Ziona

Peresideni Russell M. Nelson: ’Āita e parau e au ia fa’ahiti nō te fa’a’ite i tō maua mauruuru i terā pupu hīmene nō te séminaire. Aue te nehenehe ē. Mauruuru. Māuruuru roa. Ia hi’o ana’e au i teie pū ’āmuira’a tei ī i te Feiā Mo’a nehenehe i te mau mahāna hōpe’a nei, e au ra ē, ’ua roa’a ia’u i teie nei terā ūtuāfare rahi tā’u i hina’aro noa na. E 22 000 rahira’a ’outou i ō nei i teie pō, e e rave rahi atu ā tauatini tei ’āmui mai ia tātou nā roto i teie ha’apūrorora’a.

,E ’oa’oa rahi tō te tuahine Nelson e tō’u nei ia tae mai i rotopu ia ’outou i teie pō. E mea au nā māua ia ’āmui ia ’outou, te feiā ’āpī nō te Ekālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Māhana Hōpe’a nei -- e tō ’outou mau orometua e te mau metua.

ʼUa hinaʼaro māua ’ia faʼaroʼo i te mau mea tā ʼoutou i ʼite tātaʼitahi ’a faʼaineine ai ʼoutou nō tā tātou rururaʼa ʼati tiʼa aʼe ʼo te ao, ʼe ’a taiʼo ai ʼoutou i te mau mahana atoʼa i te Buka ʼa Moromona ʼe ’a pure ai ʼoutou ʼia faʼaroʼo i te mea tā te Fatu i hinaʼaro mau i te haʼapiʼi atu ia ʼoutou.

Te fa’a’ite fa’ahou atu nei māua i tō māua mauruuru i te pupu hīmene séminaire nō tō rātou hīmenera’a i te hīmene nā roto i te vārua puai. Taua hīmene ra —« Māuruuru mātou, E te Atua, nō te peropheta»— e ha’afariu noa tāua mau parau ra i tō tātou ʼāʼau i te Peropheta Iosepha Semita. Auē ïa te rahi tā tātou tarahu iāna! ʼO ʼoia mau te Peropheta nō teie tau tuʼuraʼa hopeʼa nō te ʼevānelia! ’A hi’o na pa’i ! Hōʼē ā tōna faito matahiti ʼe tō ʼoutou, i te taime ’a fa’auruhia ai oia e te mau parau ʼa te ʼĀpōsetolo Iakōbo: « Tē ʼere ra rā te hōʼē ʼo ʼoutou i te ʼite, e ani ʼoia i te Atua ra.”1

ʼUa tura’i taua mau parau ra i te taureʼareʼa Iosepha ’ia haere atu i te hōʼē uru rāʼau, i reira tōna niniʼiraʼa i tōna ʼāʼau i te Atua ra.

ʼUa vētea te mau raʼi! ʼUa ʼite Iosepha i te Metua ʼe i te Tamaiti ʼe ʼua haʼapiʼi mai nōna iho i hea e haere ai nō te mau pāhonoraʼa i tāna ra mau uiraʼa.

I teie nei, te tāparu nei au ia ʼoutou tātaʼitahi ʼia rave mai tā te taureʼareʼa Iosepha i rave. ʼA ʼāfaʼi tiʼa atu i tā ʼoutou mau uiraʼa i tō ʼoutou Metua i te Ao ra na roto i te pure. ʼA ani Iāna, nā roto i te iʼoa ʼo Iesu Mesia, ʼia arataʼi ia ʼoutou. E nehenehe tā ʼoutou e haʼapiʼi mai nō ʼoutou iho—i teie ihoa taime i tō ʼoutou faito matahiti- ʼe nāhea ʼia fariʼi i te heheuraʼa nō ʼoutou iho. ʼE ʼaore roa ïa e mea e faʼatupu i te hōʼē ta’a’ēra’a rahi i roto i tō ʼoutou oraraʼa hau atu i te reira!

Te fafau atu nei au ia ’outou-- eiaha i te ta’ata i piha’i iho ia ’outou, ia outou iho rā -- ē, noa atu te vahi tei reira ’outou i roto i te ao nei, noa atu te vāhi ’outou i ni i te ’ēʼa no te fafaura’a—’e noa atu ē, i teie taime, ’aita ’outou i ni’a i te ’ēʼa—te fafau atu nei au ia ’outou ē, mai te mea e rave tāmau ’outou ma te ʼāʼau tae ’i te ’ohipa vārua tei titauhia nō te fa’atupu i te ’ite vārua ’e te faufa’a rahi nō te haʼapiʼiraʼa ʼe nāhea ʼia faʼaroʼo i te mau muhumuhu ’a te Vārua Maitaʼi, e noa’a ïa ia ’outou te ta’ato’ara’a o te arata’ira’a e hina’arohia ’e ’outou i roto i tō ’outou orara’a. E hōro’ahia ia ’outou te mau pāhonora’a i tā ’outou mau uira’a mai te au i te fa’anahora’a a te Fatu e mai te au i tōna ra taime. E eiaha e ha’amo’e i te a’o a tō ’outou mau metua e a te te feiā fa’atere o te Ekālesia. Te imi ato’a nei rātou i te heheura’a nō ’outou.

ʼIa ʼite anaʼe ʼoutou ʼe te arataʼihia ra tō ʼoutou oraraʼa ʼe te Atua, noa atu ʼe aha te mau titauraʼa ʼe te mau manuia-ʼore-raʼa e nehenehe e tupu mai, ’e ʼo te tupu mai, ʼe ʼite ïa ʼoutou i te ʼoaʼoa ʼe te hau.

I teie nei, te hinaʼaro nei māua ia paraparau atu ia ʼoutou nō niʼa i te titauraʼa faʼahiahia roa aʼe, te tumu ʼe te ʼohipa faufaʼa rahi roa aʼe i niʼa i te fenua nei. ʼE te hinaʼaro nei māua ʼia ani atu ia ’outou ’ia riro ʼei tufaʼa nō te reira ʼohipa!

ʼUa ani au i te Tuahine Nelson ’ia hōroʼa mai ’oia i te tahi mau haʼamāramaramaraʼa nō niʼa i taua poroʼi faufaʼa rahi ra. ʼE te Tuahine Nelson.

Te Tuahine Wendy W. Nelson: E tōʼu mau taeaʼe ʼe tuahine here ē, tā māua e here nei e e ti’aturi nei, tē hinaʼaro nei au e haʼamata ma te parau atu ia ʼoutou i te mea tā tāʼu tane ʼe ʼo vau nei i ʼite i te hōʼē mahana a tere ai māua na roto atu i te mau ʼāivi nō Utaha nā niʼa i te hōʼē pereoʼo uira e tae nā te mau vahi atoʼa.

E mahana nehenenehe roa i te tau haʼapoheraʼa rāʼau. Mea au na māua ’ia haere na rotopu i te mau tumu rāʼau reʼareʼa ʼe te nehenehe, te teitei ʼe te ʼafaro, ʼo te toro atu i te raʼi.

Hōho’a
Te mau uru rā’au

I muri iho, ʼua tāviri māua i te hōʼē poro ʼe ʼua ʼite au i te hōʼē tumu rāʼau tei faʼahaʼamanaʼo mai iāʼu iho, e te mau manaʼo tā’u i fari’i pinepine i roto i te mau taime ʼe rave rahi.

Hōho’a
Tumu rā’au fefe

’Ua ’ite ānei ’outou i taua huru mana’o ra ? E hiʼo haere ʼoutou ati a’e ia ’outou, e au ra ē, e mea roa e te afaro te mau ta’ata ato’a, e mai te mea ra ē, te toro atu ra rātou i te raʼi ra.

’Ua ta’a ia rātou te mau mea ato’a. Ua ʼoʼomo rātou i te mau ahu maitaʼi roa, ʼe e au ra ē, te parau ra rātou i te mau parau tiʼʼa i te mau taime ato’a, ʼaita tō rātou e fifi, ʼe mea haʼapaʼo maita’i roa rātou- e e au ra ē, ʼaita roa a’e rātou i rave i te hōʼē hape i roto i tō rātou oraraʼa.

E i muri iho, ʼo ’outou ïa e o vau!

E au mau taea’e ’e mau tuahine here, ’a fa’aea na tātou i te fa’aau ia tātou iho i te tahi atu mau ta’ata. ʼUa tae i te taime nō te tuʼu atu i te hiti i taua mau hiʼoraʼa hape ra nō niʼa ia tātou iho ʼe nō ni’a i te tahi atu mau taʼata. Te ti’ara’a mau, ’āita tātou i riro ei feiā ti’a ’ore hope roa mai tā tātou e feruri nei, e ’āita ato’a ho’i vetahi ’ē i riro ei feiā maita’i roa mai te au ia hi’ohia atu---maori rā, oia ïa, to tātou Fa’aora, o Iesu Mesia.

Te hōʼē noa mea faufaʼa roa ʼo te mea ïa tā ’’outou e tā’u e rave papu nei i te mea tā tātou i faʼaoti —i fafau—i tō tātou Metua i te Ao ra i roto i te oraraʼa mātāmua ra ’ia rave a ora ai tātou i niʼa i te fenua nei.

Nō reira, te ui ra vau ia ʼoutou: I fanauhia ’outou nō te rave i te aha?

ʼAhani pai ʼe nehenehe ia tātou ’ia iriti mai i niʼa ia You Tube te hōʼē video e 10 minuti te roa nō niʼa i tō tātou oraraʼa mātāmau ra.

ʼUa haʼapiʼi te Peropheta Iosepha Semita ʼe ʼahani ʼe nehenehe ia ʼoutou ʼia hiʼo atu i roto i te raʼi nō te maororaʼa ʼe pae minuti, ʼe rahi aʼe ïa tō ’outou ʼite nō niʼa i te hōʼē tumu parau i tō ʼoutou iho haʼapiʼiraʼa i te reira i te taʼatoʼaraʼa ʼo tō ʼoutou nei oraraʼa.2 Nō reira, ʼa feruri na,ʼe ʼahani pai ʼe nehenehe ia ʼoutou ʼia hiʼo atu ʼe 10 minuti i roto i tō ʼoutou oraraʼa mātāmua!

Oia ïa, ’ua ite tātou ’ē, ua huti te Fatu na roto i te paʼari i te hōʼē pāruru i niʼa i taua mau haʼamanaʼoraʼa ra. Terā rā, nō te hōʼē taime iti,’a feruri na i te ʼohipa e tupu mai i niʼa i tō ʼoutou oraraʼa ʼahani ʼua faʼatiʼahia ʼoutou ʼia mātaʼitaʼi e 10 minuti i tō ʼoutou oraraʼa mātāmua.

Te ti’aturi nei au ē, ahani ē, e nehenehe tā ’outou e hi’o ia ’outou iho i pīha’i iho i tō tātou nau Metua i te Ao ra e ia Iesu Mesia; ahani ē, e nehenehe tā ’outou e hi’o i te ’ōhipa tā ’outou i rave hou te tāhuti nei, e ia hi’o ia ’outou iho ia rave i te mau euhera’a---e te tae noa atu i te mau fafaura’a---e o vetahi ē, mai tō ’outou mau ta’ata arata’i e te mau orometua ha’api’i; ahani e nehenehe tā ’outou e hi’o ia ’outou iho ia pāhono ma te itoito i te mau arora’a i te parau mau e ia ti’a ma te itoito nō Iesu Mesia, te ti’aturi nei au ē, e roa’a ia ’outou tāta’itahi te mana rahi, te euhera’a rahi, e te hi’ora’a atea mure ’ore nō te tauturu ia ’outou ia upo’ati’a i ni’a i tō ’outou mau huru ha’ape’ape’ara’a ato’a, te mau fe’a’ara’a, te mau arora’a, e te mau fifi. Te taʼatoʼaraʼa o rātou!

Te tiʼaturi nei au ʼe ʼahani ʼe nehenehe ia ʼoutou ʼia haʼamanaʼo e ʼo vai tā ʼoutou i parau ’ia tauturu ’a ora ai ’outou i ni’a i te fenua nei, ʼaore rā te mau mea hepohepo tā ʼoutou i fariʼi ia faʼaruru, noa atu te paʼari ʼo te huru oraraʼa tā ʼoutou e ora nei i teie taime—ʼaore rā tā ʼoutou e ora atu—e parau mai ïa ʼoutou, « Ē, i teie nei te haʼamanaʼo ra vau. Te ta’a ra ia’u i teie nei. ʼTe māramarama nei au i teie nei i te aura’a ’o teie huru fifi . ’E nā roto i te tauturu ʼa te Fatu, e roa’a iaʼu i te rave i te reira!”

I teie nei, teie te tahi atu mea tāʼu e ani ia ʼoutou ʼia feruri. Mea au nāʼu ’ia feruri ʼe ʼua haere mai tātou tātaʼitahi i niʼa i te fenua nei ’e te hōʼē ʼōtaro parau tei taʼamuhia i tō tātou mau vārua ʼe tei parauhia « Te mau Mea e tiʼa ’ia rave i niʼa i te fenua nei.”

E paraparau na tātou nō niʼa i te mea e vai ra i niʼa i taua ʼōtaro parau ra. E paraparau tātou no ni’a i na mea e pae pāpū tei pāpaʼihia i niʼa i tā ʼoutou ʼōtaro parau mai te au i te ʼevānelia ʼa Iesu Mesia.

A tahi, ʼua haere mai ʼoutou nō te fariʼi i te hōʼē tino tahuti. E terā, e tō’u mau hoa, o te hō’ē ïa ’ōhipa mau.

Te piti, ʼua haere mai ʼoutou ʼia tāmatahia.

ʼUa ʼite ānei ʼoutou ē, i roto i tō tātou mau tāmataraʼa, e mea pinepine ïa te parau nō te haʼapiʼiraʼa ʼia haʼavī i te mau hiaʼai ʼe te mau hinaʼaro ʼō tō tātou tino, ʼo te ʼore e noaʼa i te haʼavīhia i te tahi taime? Mai te mea ē, te fifi ra ʼoutou i teie ihoa taime nō te tahi mau hia’ai māha ’ore, e ʼaore rā te tahi hara rahi tei ʼore i tātarahapahia, tē faaitoito atu nei au ia ʼoutou ’ia haʼamāmā ia ʼoutou iho na roto i te paraparauraʼa atu i tō ʼoutou ʼepisekopo--i teie mahana. ʼUa mau ʼoia i te mau tāviri ʼo te autahuʼaraʼa ʼo te nehenehe e tauturu ia ʼoutou.

Te toru ʼo te mea e rave i niʼa i te fenua nei: te māʼitiraʼa ïa ’ia peʼe atu ia Iesu Mesia ʼe ʼia tiʼa atu Nōna, mai tā ʼoutou i rave i mutaʼa ihora.

Te maha, a fa’aoti ia tatarahapa i te mau mahāna ato’a e ia amu i te oro’a mo’a i te mau hepetoma ato’a. Mai te mea ē, e nā reira ’outou, e fa’aorahia ’outou i te pae vārua, e ha’apuaihia ’e ’e fa’arahihia ’outou, ’e i te pae hōpe’a ’e haʼamoʼahia ʼe ’e faʼateiteihia, na roto i te Tāraʼehara ʼa Iesu Mesia.

I teie nei, teie te pae ʼo te ʼohipa i niʼa i tā ʼoutou tāpura: a imi e a fa’aoti i tā ʼoutou mau misioni i te tahuti nei. E tōʼu mau hoa here, i tō tātou oraraʼa mātāmua, ua hōro’ahia mai ia tātou tāta’itahi te mau misioni faʼahiahia e tiʼa ia rave ’a ora ai tātou i niʼa i te fenua nei.

Tē vai nei tā tātou mau rāveʼa nō te faʼaoti i tā tātou mau misioni i te tahuti nei, ʼaita rā tātou i titauhia ia nā reira. ʼAore roa e taʼata ʼe faʼahepo ia tātou ia na reira. E tiʼamāraʼa tō tātou ’ia māʼiti e nāhea ’ia horo’a i tō tātou taime ʼe te itoito, tō tātou mau tāleni ʼe te mau rāveʼa. ʼOia mau, te mea tā tātou e māʼiti i te rave e tufaʼa ïa nō tō tātou tāmataraʼa.

Te ia ’outou e ia’u nei te fa’aotira’a. E māʼiti ānei tātou i te rave i te mea i titauhia nō te faʼaoti i te mau misioni faʼahiahia nō reira hoʼi tātou i tonohia mai ai i te fenua nei?

’A vai noa ai taua uiraʼa ra i roto i tō tātou feruriraʼa, e taui na tātou ʼe e paraparau na tātou nō niʼa i te tumu tātou i tae mai ai i ō nei i niʼa i te fenua nei— i teie tau taʼaʼē roa, ʼo te hō’ē tau ta’a’ē mau i roto i te ʼāʼamu ʼo te fenua nei.

Nō te aha ʼoutou i tae mai ai i niʼa i te fenua nei i teie ihoa taime?

Nō te aha ’āita ’outou i fanauhia i te mau matahiti 1880? e aore ra, à 30 matahiti i teie nei?

E faʼaʼtiʼa atu vau ia ʼoutou i te hōʼē ʼohipa tei haʼapiʼi mai iaʼu nō niʼa i te mau mahana faufaʼa rahi tā tātou e ora nei.

Te paraparau pinepine nei tātou nō niʼa i te oraraʼa i te mau mahana hopeʼa nei. E Feiā Moʼa anaʼe tātou nō te mau Mahana Hopeʼa nei. Penei aʼe ʼe mau mahana teie o tei hau atu i te « hopeʼa » i ta tātou i manaʼo noa na

ʼUa ti’a mau teie parau mau nōʼu nei nō te mea ʼua ʼite au i roto i te hōʼē area taime e 24 hora tei haʼamata i te 15 nō Tiunu 2013. Tei te Fenua Moscou Rusia māua tōʼu hoa faʼaaipoipo.

A fārerei ai te Peresideni Nelson i te feiā fa’atere nō te autahu’ara’a, ’ua fana’o vau ia farerei fātata 100 rahira’a o tō tātou mau tuahine. ʼUa here au i tō tātou mau tuahine Rusia. ʼE mea faʼahiahia roa rātou!

A ti’a ai au i mua i te terono no te paraparau, ’ua fa’aro’o a’era vau iā’u i te paraura’a i te hō’ē mea aore ā vau i feruri a’e nei; ’Ua parau atu vau i te mau vahine: « te hina’aro nei au ia ite ia ’outou ia au i te reni hua’ai. A tiʼa mai na i niʼa ’ia faʼahiti-anaʼe-hia te ʼāti nō Iseraela ʼo te faʼaʼtaʼa mai i te reni huāʼai tei faʼaʼitehia i roto i tō ʼoutou haʼamaitaʼiraʼa pātereareha. »

« Beniamina? » ʼUa tiʼa mai te tahi nau vahine.

« Dana? » Te tahi ā tei tiʼa mai.

« Reubena? » Te tahi atu ā tei tiʼa mai.

« Naphatali?” ’Ua ti’a mai ā te tahi.

A faʼaʼitehia ai te mau iʼoa ʼo na 12 ʼāti nō Iseraela- mai ia Asera e tae atu ia Zebulona-ʼe a tiʼa mai ai te mau vahine, ʼua maere paʼatoʼa mātou i te mea tā mātou e ʼite ra, e manaʼo ra, ʼe e haʼapiʼi mai ra.

I tō ʼoutou manaʼoraʼa e fea rahiraʼa ʼo na 12 ʼāti nō Iseraela tei tiʼahia mai i roto i taua rururaʼa iti ra, iti mai i te 100 vahine, i taua Mahana Māʼa ra i Moscou?

Hōʼē ahuru ma hōʼē! ʼUa tiʼahia mai hōʼē ahuru ma hōʼē ʼo na 12 ʼāti nō Iseraela i roto i taua piha ra! Te ʼāti noa tei ʼore i ti’ahia mai ʼo te ʼati Levi ïa. ʼUa maere roa vau. ʼUa riro te reira ʼei ʼohipa tei faʼaʼoaʼoa rahi i tōʼu nei vārua.

I muri iho noa mai i tāua mau rurura’a ra, ’’ua tere ti’a atu tō’u hoa fa’aipoipo e o vau nei i Yerevan, Armenia. Nā ta’ata mātāmua tā māua i farerei a pou ai māua i rapae i te manureva, o te peresideni misioni ïa e tāna vahine. E au ra ē, uʼa faʼaroʼo te vahine ʼa te peresideni misioni nō niʼa i teie ʼohipa i tupu i Moscou, ʼe ma te ʼata’ata i roto i tōna reo, ʼua parau ʼoia, « Tei iāʼu ra Levi”

A feruri na i tō māua ʼoaʼoa rahi ’a farerei ai māua tōʼu hoa faʼaipoipo i te mau misionare i te mahana i muri mai, ʼe tae noa atu i te hōʼē ʼorometua tāne, nō Gilbert Arizona, nō te reni huāʼai nō Levi!

I teie nei, i tōʼu naʼinaʼiraʼa a haere ai au i te Paraimere i Raymond, Alberta, Canada, ʼua haʼapiʼi mai au ē, i te mau mahana hopeʼa - hou te Tae Pitiraʼa mai ʼo te Faʼaora - e haʼaputuputuhia na ʼahuru ma piti ʼāti nō Iseraela. E mea faʼahiahia taua parau mau ra, ’ua riro ato’a rā e mea fifi na’u ’ia feruri i te reira. Nō reira, a feruri na e aha te huru no’u ia ti’a i rotopu i te mau melo nō nā ahuru e mā piti āti nō Iseraela i roto i te area taime e 24 hora!

Mai tāua taime ra, ’’ua ha’api’i mai au ē, ’āita paha i ti’a iā’u ia ani i tāua mau tuahine ra ia fa’a’ite mai ia rātou ia au i tō rātou reni hua’ai, nō te mea, e mea mo’a te mau ha’amaita’ira’a pātereareha, e te reni hua’ai i fa’a’itehia i roto, nō te ta’ata iho ïa. Tera rā, te māuruuru nei au nō te haʼamaitaʼiraʼa tāʼu i fariʼi nō te ʼite mata atu i te mau hotu nō te haʼaputuputuraʼa nō Iseraela. ’Aita noa a’e taua ohipa ra tei tupu i fa’aitihia i roto i tōʼu nei ʼāʼau ʼaore rā te feruriraʼa.

E tōʼu mau taeaʼe ʼe tuahine here, teie mau te mau mahana hopeʼa nei! ʼAita roa atu i tupu aʼenei te tahi tau mai teie te huru i roto i te ʼāʼamu ʼo teie nei fenua. ’Āita roa! Hou te tāhuti nei, ʼua fafau ʼoutou ʼe ʼo vau nei ’ia rave i te hōʼē ʼohipa faʼahiahia i ō nei i niʼa i te fenua nei. ’E nā roto i te tauturu ʼa te Fatu, e rave tātou. Na roto i te i‘oa ʼo Iesu Mesia, amene.

Peresident Nelson: Māuruuru, e Wendy. ʼUa here au ia ʼoe! E ere anei e mea fa’ahiahia mau oia?

E tōʼu mau taeaʼe ʼe tuahine ʼāpī here ē, teie mau te mau mahana hopeʼa, ʼe te haʼavitiviti nei te Fatu i Tāna ʼohipa nō te haʼaputuputu ia Iseraela. Taua haʼaputuputuraʼa ʼo te ʼohipa faufaʼa rahi roa ïa ʼo te tupu nei i niʼa i te fenua nei i teie mahana. ʼAita e ʼohipa ʼē atu e faʼaauhia i te rahi, ʼaita ʼe ʼohipa ʼē atu e faʼaauhia i te faufaʼa rahi, ʼaita ʼe ʼohipa ʼē atu e faʼaauhia i te hanahana. E mai te mea e māʼiti ʼoutou, mai te mea e hinaʼaro ʼoutou, e nehenehe ïa ia ʼoutou ʼia riro ʼei tufaʼa faufaʼa rahi nō te reira. E nehenehe tā ʼoutou e riro ʼei tufaʼa rahi nō te tahi mea rahi, te tahi mea faʼahiahia - te tahi mea hanahana!

ʼIa paraparau anaʼe tātou i te parau nō te haʼaputuputuraʼa, te parau nei ïa tātou i teie parau mau faufaʼa rahi: ʼe tiʼa ïa i te mau tamariʼi atoʼa ʼa tō tātou Metua i te Ao ra, i na pae ʼe piti ʼo te pāruru, ʼia faʼaroʼo i te poroʼi nō te ʼevānelia tei faʼahoʼihia mai ʼa Iesu Mesia Nā rātou e faʼaoti nō rātou iho mai te mea e hinaʼaro rātou ʼia ʼite atu ā i te reira.

O rātou nō roto mai tō rātou reni hua’ai i te mau āti rau nō Iseraela, o rātou ïa o te fariu i to rātou ’ā’au i te Fatu ra. Nā ō maira oia, « E faaroo mai ta’u ra māmoe i to’u reo… ua ite au ia rātou, e e pe’e mai hoʻi rātou ia’u ».3 Te mau ta’ata nō te ʼutuāfare nō Iseraela, e ’ite ’ohie noa ïa ratou i te Fatu ra ’o Iesu Mesia ʼei Faʼaora nō rātou, ʼe ʼe hinaʼaro ïa rātou ia haʼaputuputuhia rātou i roto i tāna ra nana. E hinaʼaro ïa rātou ʼia riro ʼei mau melo nō Tāna ʼĒkālesia, ʼia rave i te mau fafauraʼa ʼe ʼOna ʼe te Metua i te Ao ra, ʼe ʼia fariʼi i tō rātou mau ʼōroʼa faufaʼa rahi.

ʼUa parau te Fatu i te Peropheta Iosepha Semita ʼe i teie nei, ʼoia hoʼi tō tātou nei tau, ʼo te ahuru ma hōʼēraʼa ïa ʼo te hora ʼe te taime hopeʼa e piʼi ai ʼOia i te mau taʼata rave ʼohipa i roto i Tāna Ō vine nō te haʼaputuputuraʼa ihoa rā i tei māʼitihia mai na poro ʼe maha ʼo te fenua nei.4

Teie tāʼu uiraʼa i teie pō ia ʼoutou paʼatoʼa mai te matahiti 12 e tae atu i te 18: E hinaʼaro ānei ʼoutou ʼia riro ʼei tufaʼa rahi nō te titauraʼa rahi roa aʼe, te tumu rahi roa aʼe, ʼete ʼohiparahi roa aʼe i niʼa i te fenua nei i teie mahana?

E hinaʼaro ānei ʼoutou ’ia tauturu i te haʼaputuputuraʼa ia Iseraela i roto i teie mau mahana hopeʼa faufaʼa rahi roa? E hinaʼaro ānei ʼoutou, ʼo ʼoutou tei māʼitihia, ’ia tauturu i te ʼimi i tei māʼitihia tei ʼore ā i faʼaroʼo i te poroʼi ʼo te ʼevānelia tei faʼahoʼihia mai? E hinaʼaro ānei ʼoutou ’ia riro mai te mau « veʼa ʼoiʼoi” tā te peropheta Isaia i parau?4

Teie nei, e titau te tomoraʼa i roto i te haʼaputuputuraʼa nō Iseraela ia ʼoutou i te tahi tusia. E titau atoʼa paha te reira i te tahi mau tauiraʼa i roto i tō ʼoutou oraraʼa. E titau pāpū te reira i te tahi ʼo tō ʼoutou taime ʼe itoito ʼe te mau tāleni tā te Atua i hōroʼa mai ia ʼoutou. E hina’aro anei ’outou? »

ʼA feruri na i te ʼanaʼanatae ʼe te rūraʼa ʼo teie mau mea atoʼa: ’Ua ’ite te mau peropheta ato’a mai ia Adamu mai ā i tō tātou nei tau. E ʼua paraparau mai te peropheta tātaʼitahi nō niʼa i tō tātou mahāna, —e haʼaputuputuhia ai Iseraela ʼe e faʼaineinehia ai te ao nō te Tae Pitiraʼa mai ʼo te Faʼaora. ’A feruri na i te reira ! I roto i te mau taʼata atoʼa tei ora i niʼa i tō tātou nei palaneta fenua, ’o tātou ïa ’o te tomo atu i roto i teie ohipa ha’aputuputura’a hope’a ’e te fa’ahiahia. Auē ïa te faʼahiahia e!

ʼUa faʼaherehere tō tātou Metua i te Ao e rave rahi o Tāna mau vārua hau atu i te hanahana - penei aʼe, ʼe tiʼa paha iāʼu ’ia parau, Tāna pupu maitaʼi roa aʼe - nō teie tufaʼa hopeʼa. Taua mau vārua hanahana ra - taua feiā ha’uti maitaʼi roa aʼe, taua mau aito ra- ʼo ʼoutou ïa!

Te faʼaʼite pāpū nei au ē, tei teie nei taime te haʼaputuputuraʼa, ʼe parau mau te reira. I te matahiti i fānauhia ai au, te rahiraʼa melo ʼo te ʼĒkālesia tei raro mai ïa i te 600 000, ʼe ʼaore ʼe melo i Amerika Apatoʼa. I teie mahana ʼua hau atu ïa i te 16 milioni melo na te ao taʼatoʼa nei, ʼe fatata e 3 milioni melo i Amerika Apatoʼa.

E fa’a’ite atu vau ia ’outou i te hō’ē ’ōhipa tei tupu i ni’a iā’u i te matahiti 1979. Te tāvini ra vau ei peresideni fa’atere rahi no te ha’api’ira’a sabati i tāua taime ra. ’Ua anihia mai iā’u ia ’āmui atu i roto i te hō’ē putuputura’a nā te feiā fa’atere ō te Ekālesia i reira te peresideni o te Ekālesia, te peresideni Spencer W. Kimball, e paraparau ai. ʼUa faʼaue ʼoia ia mātou tātaʼitahi ’ia pure e ʼia matara te mau ʼuputa ō te mau fenua ’ia nehenehe te ʼevānelia ʼa Iesu Mesia ’ia hōpoihia atu i te mau nunaʼa atoʼa i niʼa i te fenua nei. ʼUa faʼahiti taʼaʼē ʼoia i te fenua Taina ʼe ʼua ani e ʼia pure mātou ʼia ʼiritihia te mau ʼuputa nō te fenua Taina. ʼUa parau atoʼa ʼoia, « E tiʼa ia tātou ʼia tāvini i te nunaʼa Taina. E ti’a ia tātou ’ia ha’api’i i tō rātou reo. E ti’a ia tātou ’ia pure nō rātou ’e ’ia tauturu ia rātou. »

ʼUa hoʼi atu vau i te fare i pīha’i iho i tāʼu vahine faʼaipoipo, ʼo Dantzel (tei faʼaruʼe mai hau atu i te 13 matahiti i teie nei) ʼe ʼua parau atu, « ʼUa ani te Peresideni Kimball ia mātou tātaʼitahi i roto i taua rururaʼa ra ’ia haʼapiʼi i te reo Tinito! E ʼaita vau i faʼaroʼo iāna i te parauraʼa ē, ʼPauroa te ta’ata maori rā te Taeaʼe Nelson!ʼ Nō reira, e hinaʼaro ānei ʼoe i te haʼapiʼi i te reo Mandarin na muri iaʼu? » ʼOia mau, ʼua fariʼi ʼoia ’e ʼua haʼapiʼihia māua i te reo Mandarin.

E ono hepetoma i muri a’e i te fa’auera’a a te peresideni Kimball, ’ua haere au i te rurura’a matahiti a te tā’atira’a nō te tāpūra’a ouma nō Marite. ’Ua faatupuhia te reira i Boston, Massachussetts. I taua poʼipoʼi ra, ʼua pure au i roto i tōʼu piha i te hotera nō te nunaʼa ʼo Taina, mai tā te Peresideni Kimball i ani. ʼUa haere atu vau i te rururaʼa mātāmua nō taua mahana ra ʼe ʼua parahi atu i te vahi i matarohia e au ia parahi i roto i tāua huru putuputuraa ra i te mau taime atoʼa - i mua i te piha. Terā rā, a tere noa ai te rurura’a, ’ua haere noa tō’u au ’ore i te rahira’a, a parahi noa ai au i ni’a i tō’u parahira’a. A tupohehia ai te mau mori nō te hōʼē faʼaʼiteʼiteraʼa hōhoʼa, ʼua faʼaruʼe au i tōʼu parahiraʼa ʼe ʼua haere hau noa atu vau i muri i te piha - te hōʼē vahi ’āita roa atu vau i mātau i te parahi. I te ʼama faʼahou-raʼa mai te mau mōrī, ʼte parahi ra vau i piha’i iho i te hōʼē taote Tinito. ʼUa parau mai ʼoia ʼe ʼo te Taote Wu Ying-Kai ʼoia no Beijing, Taina!

I muri aʼe i tā māua tauʼaraʼa parau ʼoaʼoa, ʼua hōroʼa atu vau iāna i te hōʼē aniraʼa manihini ’ia haere e mātaʼitaʼi i te ʼOire nō Roto Miti ʼe ʼia hōroʼa i te hōʼē aʼora’a i te Fare Haʼapiʼiraʼa Taote nō Te Fare Haʼapiʼiraʼa Teiteni nō Utaha. ʼUa fariʼi ʼoia i te aniraʼa mā te ʼoaʼoa ʼe ʼua rave faʼaoti maitaʼi ʼoia i teie aniraʼa. I muri iho, ’ua ho’i oia i Taina.

’Āita i maoro roa i muri mai, ʼua ani mai ʼoia iāʼu ia riro ʼei manihini ʼorometua haʼapiʼi i te pae ʼo te tāpū i te Fare Haʼapiʼiraʼa Taote i Jinan, Taina. ʼNa te reira i arataʼi atu i te mau aniraʼa i muri mai ia riro ʼei manihini ʼorometua haʼapiʼi i roto ʼe piti ā fare haʼapiʼiraʼa teitei i te fenua Taina.

ʼUa tupu roa teie mau ʼohipa faʼahiahia i te rahi - hou tōʼu piʼiraʼa i te Pupu ʼo te Tino ʼAhuru ma Piti ʼĀpōsetolo - i te taime ʼua anihia vau ʼe te mau taote tāpū Tinito ’ia tāpū i te māfatu ʼo tā rātou taʼata hīmene tuiroʼo roa aʼe. ’Ua rave au i te reira, e ma te mauruuru, ’ua manuïa taua tāpūra’a ra. O te hōpe’a ato’a ïa i roto i tō’u toro’a.

No te maororaʼa ʼe fatata e 40 matahiti i teie nei, ʼua pure noa na vau nō te nunaʼa nō Taina. Te ʼoaʼoa nei au nō tōʼu auhoaraʼa i te mau taote ʼe te mau hoa i te Fenua Taina. Auē ïa tōʼu ʼoaoʼa i te piʼi-mana-raʼa-hia ʼei hōʼē « hoa tahito nō Taina. »

Teie ïa tōʼu ʼiteraʼa pāpū ʼe ’ia peʼe anaʼe tātou i te mau mea atoʼa tā te peropheta ʼa te Atua e ani ia tātou ʼia rave, e matara ïa te ʼēʼa ʼe e tauihia ïa te mau oraraʼa.

Teie nei, tē tiʼaturi nei au ʼe te ui nei ʼoutou ia ʼoutou iho, « Eaha ïa tāʼu ʼe nehenehe ʼia rave, ʼei taureʼareʼa, nō te haʼaputuputu ia Iseraela? ʼUa ui māua te Tuahine Nelson i taua iho uiraʼa ra, ʼe te tahi atu, i te hōʼē pupu feiā ʼāpī mai te faito matahiti 12 e tae atu i te 18.

ʼUa ui māua na mua roa, « E aha ïa te haʼaputuputuraʼa ʼo Iseraela? E aha ïa te auraʼa ʼo te reira nō ʼoutou ? » ʼUa rau tā rātou mau pāhonoraʼa, ʼua faʼaʼite mai rā te rahiraʼa ʼo te mau pāhonoraʼa ʼe ʼaita rātou i pāpū roa i te auraʼa ʼo te reira. I teie pō, te hinaʼaro nei māua ʼia ʼite ʼoutou ē, te haʼaputuputuraʼa ʼo Iseraela ʼo te hōroʼaraʼa ïa i te ʼevānelia ʼa Iesu Mesia i te mau tamariʼi ʼa te Atua i na pae ʼe piti ʼo te pāruru tei ʼore i rave i te mau fafauraʼa faufaʼa rahi ʼe te Atua ʼaore rā i fariʼi i tō rātou mau ʼōroʼa tumu ’ia nehenehe ia rātou ʼia hoʼi atu Iāna ra.

E tiʼa i te mau tamariʼi atoʼa ʼa tō tātou Metua i te Ao ra ’ia fariʼi i te rāveʼa ʼia māʼiti ia peʼe ia Iesu Mesia, ʼia fariʼi i Tāna ʼevānelia ’e te mau haʼamaitaʼiraʼa atoʼa - ʼoia ïa, te mau haʼamaitaʼiraʼa atoʼa tā te Atua i fafau i te mau huāʼai ʼa Aberahama, Isaaka, ʼe Iakobo, tei matauhia ʼei nuna’a ’o Iseraela.

ʼʼUa tonohia ʼoutou - tōʼu mau feiā ʼāpī faʼahiahia - i niʼa i te fenua nei i teie taime tiʼa, teie taime hau roa atu i te faufaʼa rahi i roto i te ʼāʼamu ʼo te fenua nei, nō te tauturu ʼia haʼaputuputu ia Iseraela! ʼAita atu ʼe ʼohipa e tupu ra i niʼa i te fenua nei i teie ihoa taime tei hau atu i te faufaʼa i te reira. ʼAita e ʼohipa ʼe hopeʼa faufaʼa rahi aʼe. ʼAore roa ʼe ʼohipa ’ē atu.

Teie haʼaputuputuraʼa, e mau mea atoʼa ïa nō ʼoutou. Teie ïa te misioni i tonohia mai ai ʼoutou i niʼa i te fenua nei.

Nō reira, teie ta’u uiraʼa ia ʼoutou, « ʼTe hinaʼaro mau ra ānei ʼoutou i te tomo atu i roto i te nuʼu feiā ʼāpī ʼa te Fatu nō te tauturu ʼia haʼaputuputu ia Iseraela?” ’A feruri na no ni’a i te reira. ʼEiaha e pāhono noa ē.

E ho’i ana’e tātou i ini’a i te tahi atu mau uira’a tā māua te tuahine Nelson i ui i tō tātou mau hoa ’āpī. ʼUa ui atoʼa māua, « Mai te mea e ani te peropheta i te mau feiā ʼāpī atoʼa mai te 12 e tae atu i te 18 matahiti ’ia tābula i tō rātou iʼoa nō te tauturu i te haʼaputuputura’a ia Iseraela, e hinaʼaro mau ānei ʼoutou ia na reira?”

ʼUa pāhono mai te uʼi ʼāpī ma te mau parau faʼaurū ʼe te faʼaitoito mai teie, « mai te mea e ani mai te peropheta ia mātou ’ia tābula i tō mātou iʼoa nō te tauturu i te haʼaputuputura’a ia Iseraela, e riro mau ïa vauʼei tufaʼa nō te reira ʼohipa. E vaiiho ïa vau i te mau mea atoʼa tāʼu e rave ra nō te tauturu! E haere ïa vau e rave i te mau mea atoʼa tāna e ani mai iaʼu ʼia rave, nō te mea ʼe taʼata aʼo te peropheta nā te Atua.”

Teie ato’a te tahi mau pāhonora’a tā rātou: « E hina’aro vau e rave hau atu i te ’ōhipa ’a’amu ūtuāfare. E fa’a’ite au i te huru fāri’i, e e fa’aitoito vau ia paraparau ia vetahi ’ē i te evanelia. E riro vau ei hi’ora’a maita’i i roto i te fa’a’itera’a i te huru o te Mesia. rave rahi atu ā vau i te mau bapetizoraʼa nō tei pohe; e taui au i te mau huru e ora ai au i tōʼu nei oraraʼa ʼe te mau māʼitiraʼa tāʼu e rave; ʼia tere atu i te mau vahi atoʼa e tiʼa iāʼu ’ia haere, ʼia haʼapiʼi mai i te hōʼē reo ʼāpī, ʼia farerei i te mau taʼata ʼāpī; ʼia hōroʼa i tāʼu Buka ʼa Moromona i te feiā tei ʼore roa atu i taiʼo i te reira. ʼE e riro ïa vau te taʼata hāmani maitaʼi roa aʼe ʼe nehenehe iāʼu ʼia riro ».

ʼUa ani atoʼa māua i teie feiā ʼāpī ʼe aha ïa tā rātou e hinaʼaro i te faʼatusia ’ia nehenehe ia rātou ʼia tauturu i te haʼaputuputura’a ia Iseraela. Ua faʼahiahia fa’ahou māua i teie feiā ʼāpī. ʼUa pāhono mai rātou, « E faʼaiti mai ïa vau i te taime i roto i te tu’aro ’ia nehenehe iāʼu ’ia tauturu i te hōʼē taʼata e hina’aro ra i te parau mau. E faʼatusia ïa vau i te taime i te haereraʼa na muri i te mau hoa, ʼe e ani rā vau ia rātou ’ia haere i te hiero. E fa’aiti roa vau i te taime i ni’a i tā’u niuniu. E ha’apae au i te taime mata’ita’ira’a i te hoho’a. E ʼua ineine ato’a vau i te faʼatusiaraʼa i te mau ta’oto’otoraʼa i te mau avatea Sābati! »

ʼUa ui māua, « Mai te mea ʼua hinaʼaro ʼoutou i te haere e haʼaputuputu ia Iseraela, ʼe aha ïa tā ʼoutou e hinaʼaro ’ia haʼamata i te rave ʼaore rā ’ia faʼaea i te rave? » Teie tā rātou mau pāhonoraʼa « E faʼarahi ïa vau i te taiʼo i te mau pāpaʼiraʼa moʼa, e ma te haʼapaʼo maitai atu ā, ’ia nehenehe iaʼu ’ia pāhono atu i te mau uiraʼa tā te mau taʼata ʼe nehenehe e ui mai iaʼu. E faʼaiti mai ïa vau i te taime i niʼa i te natiraʼa tōtiare; e rave rahi atu ā ïa vau i te mau mea ʼohie nō niʼa i te ʼohipa misionare ʼa te mau melo, mai te mau ʼohipa tāviniraʼa i te mau mahana atoʼa. E faʼaiti mai ïa vau i te taime i niʼa i tāʼu niuniu paraparau, ʼe, ia faʼaʼohipa anaʼe au i tāʼu niuniu paraparau e nehenehe ïa iaʼu ʼia pia atu i te mau pāpaʼiraʼa moʼa ʼaore rā te tahi atu mau poroʼi pae vārua i niʼa i te natiraʼa tōtiare. E tuatāpapa ïa vau i te mau aʼoraʼa i te mau ʼāmuiraʼa rahi nō te mea e mea faufaʼa rahi roa te reira. E amu vau i te mau mā’a maita’i ia vai pararai noa vau. E fa’aea vau i te feruri ē, nō ni’a iā’u te mau mea ato’a ». Māuruuru e te mau taea’e ’e te mau tuahine, nō tā ’outou mau pāhonora’a i tā māua mau uira’a.

A feruri na i teie, e tōʼu mau taeaʼe ʼe tuahine ʼāpī e, i teie taime, te faaineine nei au nō te mahāna e titauhia mai ai iā’u ia hōro’a atu i te hō’ē parau fa’ata’ara’a i te Peropheta Iosepha Semita, te Peresideni Brigham Young, ʼe te tahi atu - ʼe i te Fatu i te pae hopeʼa - nō niʼa i tāʼu nei tiʼaauraʼa ʼei peropheta nā te Atua i niʼa i te fenua nei i teie mahana. ʼEita vau ʼe hina’aro ʼia anihia vau, « ʼE te Taeaʼe Nelson, nō te aha ʼoe i ’ore ai i haʼamāramarama maitaʼi atu i te feiā ʼāpī nō niʼa i tā rātou tufaʼa i roto i te haʼaputuputuraʼa ia Iseraela? Nō te aha ’āita ʼoe i itoito hau atu i te faʼatomo atu ia rātou i roto i te ʼohipa? »

Nō reira, tē ani nei au i teie nei i te feiā ʼāpī tamahine atoʼa ʼe te feiā ʼāpī tamaroa atoʼa mai te matahiti 12 e tae atu i te18 i roto i Te ʼĒkālesia ʼa Iesu Mesia i te Feiā Moʼa i te mau Mahana Hopeʼa nei ’ia tomo atu i roto i te nuʼu uʼi ʼāpī a te Fatu nō te tauturu i te haʼaputuputura’a ia Iseraela.

E aha te tauturu ia ’outou. A tamau noa ai ’outou i te tai’o i te Buka a Moromona i te mau mahāna ato’a, e ha’api’i mai ’outou i te ha’api’ira’a tumu no te ha’aputuputura’a,6te mau parau mau nō ni’a ia Iesu Mesia, tāna tāra’ehara, e te īra’a o tāna evanelia ’āita i itehia i roto i te Bibiia.7 Tei rōpū te Buka a Moromona i te ha’aputuputura’a o Iseraela. Inaha, ahani ’āita te Buka a Moromona, eita ïa te fafaura’a no te ha’aputuputura’a o Iseraela e tupu.

E i teie nei, te ani nei au ia ʼoutou ʼia faʼaineine ia ʼoutou iho na roto i te raveraʼa e pae mea - e pae mea ʼo te taui ia ʼoutou ʼe ʼo te tauturu ia ʼoutou ʼia taui i te ao nei:

ʼA tahi, ’ia faʼaea i te tiʼaturi tāmaura’a i ni’a i te natiraʼa tōtiare, ia ʼiti te mana ʼo te ao nei i niʼa iho ia ʼoutou.

E faʼatiʼa atu vau ia ʼoutou te parau nō te hōʼē taureʼareʼa tāne ō tō ʼoutou faito matahiti, te hōʼē moʼotua tamaroa nā te hōʼē hoa rahi nōʼu. E mea matau-roa-hia ʼoia ʼe tōna mau hoa ʼe e pīahi faʼatere ʼoia i roto i tāna fare haʼapiʼiraʼa tuarua. Aita i maoro a’e nei, ʼua ʼite tōna na metua i te mau mea i roto i tāna niuniu āfa’ifa’i tei ʼore i tano nō te hōʼē pipi ʼa Iesu Mesia. ʼUa onoono rāua e ia haʼapae ʼoia i te haere atu i niʼa i te natiraʼa tōtiare nō te hōʼē taime. ʼUa taui rāua i tāna niuniu āfaʼifaʼi i te hōʼē niuniu ʼohie noa, ʼe ʼua ha’ape’ape’a roa ʼoia. Nāhea ïa ʼoia e vai tūʼati ai i tōna ra mau hoa?

I te ha’amatara’a ʼua riri roa ʼoia i tōna na metua, area rā tau mahana i muri mai, ʼua haʼamāuruuru ʼoia ia rāua i te rave-ē-raʼa atu i tāna niuniu paraparau. ʼUa parau ʼoia, « ʼA tahi ra vau i ʼite ai nō te taime mātāmua i tōʼu tiʼamāraʼa. » I teie nei, e piʼi ʼoia i tōna mau hoa i niʼa i tāna niuniu paraparau ʼohie noa nō te tūʼati atu ia rātou. I teienei, e paraparau ’oia ia rātou

ʼEaha te tahi atu mau tauiraʼa tei tupu i roto i te oraraʼa ʼo teie nei taureʼareʼa tāne? ʼUa parau ʼoia ʼe te au nei ’oia i te vai tiʼamāra’a i te oraraʼa haʼavare tā te natiraʼa tōtiare e faʼatupu nei. E mea ʼohipa roa ʼoia i roto i te oraraʼa ʼeiaha ra i te tāpiri-noa-raʼa i tōna upoʼo i niʼa i tāna niuniu i te mau taime atoʼa. Tē haere nei ʼoia i te mau faʼaʼoaʼoaraʼa i rapae au i te fare ʼeiaha rā i te ha’utira’a i te mau hautiraʼa video. E mea ʼanaʼanatae roa aʼe ʼoia ʼe ʼua riro ʼoia ʼei tauturu i roto i tōna iho ʼutuāfare. ʼUa ʼimi ʼoia i te mau rāveʼa nō te tāvini. E faʼaroʼo maitaʼi aʼe ʼoia i te fare pureraʼa, ʼe mata ʼanaʼana aʼe tōna, ʼe mea ʼoaʼoa aʼe ʼoia, ʼe te faʼaineine itoito nei ʼoia nō tāna misioni! ʼUa tupu teie mau mea atoʼa nō te mea ʼua faʼatea ʼē ʼoia iāna i te mau mea ʼino nō te rave’a natiraʼa tōtiare.

Nō reira, tāʼu aniraʼa mātāmua ia ʼoutou i teie mahana i’a faʼataʼa ʼē atu ia ʼoutou i te faʼatītīraʼa tāmau ʼa te natiraʼa tōtiare ma te haʼapaeraʼa e hitu mahana i te mau natiraʼa tōtiare. ʼUa ʼite au e tē vai nei te mau mea maitaʼi nō niʼa i te natiraʼa tōtiare. Mai te mea rā ē, ʼe mea rahi a’e to ’outou haʼapaʼora’a i te natiraʼa tōtiare hau atu i te mau muhumuhu ʼa te Vārua, te tu’u ra ïa ’outou ia ’outou iho i roto i te fifi pae vārua-ʼe te fifi atoʼa i te ’itera’a i te manaʼo ʼūʼana ʼo te moʼemoʼe ʼe te hepohepo ’’Ua ite ’outou e o vau ato’a nei i te feiā ’āpī tei tūra’ihia nā roto i te natira’a sotiare ia rave e ia parau i te tahi mau mea o tā rātou e ’ore roa e rave e aore ra, e parau o rātou iho. Teie te hoê hiʻora’a.

Te tahi atu vahi ʼino nō te rāveʼa natiraʼa tōtiare ʼo te fa’atupura’a ïa te reira i te hōʼē huru oraraʼa haʼavare. Te pia nei te mau taʼata atoʼa i tā rātou mau hōhoʼa ’arearea, ’ata’ata ʼe faʼahiahia roa aʼe, ʼo te faʼatupu i te hiʼoraʼa hape ʼe te fanaʼo nei te mau taʼata atoʼa maori rā ʼo ʼoutou i te hōʼē oraraʼa ’arearea, ata’ata ʼe te faʼahiahia. Te rahiraʼa ʼo te mau mea e ʼitehia nei i roto i tā ʼoutou mau rāveʼa natiraʼa tōtiare e mea haʼavare ïa. Nō reira ʼa haʼapae atu ia ʼoutou i te ha’avare i te roara’a e hitu mahana !

ʼA māʼiti e hitu mahana ʼe a na reira! ʼA hiʼo mai te mea e ʼite ʼoutou i te huru-ʼē-raʼa i roto i tō ʼoutou hiʼoraʼa ʼe manaʼoraʼa, e tae noa atu i te huru o tō ʼoutou huru feruriraʼa, i roto i taua na mahana ʼe hitu ra. I muri aʼe ʼe hitu mahana, ʼa hiʼo mai te mea te vai ra te tahi mau mea tā ʼoutou e hinaʼaro ’ia faʼaea i te rave ʼe te tahi mau mea tā ʼoutou e hinaʼaro i teie nei i te haʼamata.

Teie haʼapaeraʼa i te rāveʼa natiraʼa tōtiare tei rotopū ïa ia ʼoutou ʼe te Fatu. E tāpaʼo ïa te reira nā ʼoutou Iāna ʼe te hinaʼaro nei ʼoutou i te faʼateʼa atu i tō te ao nō te tomo atu i roto i Tāna nuʼu uʼi ʼāpī.

Te piti ʼo tāʼu aniraʼa ia ʼoutou ʼIa rave ïa i te hōʼē faʼatusiaraʼa hepetoma nō te taime nō te Fatu, ʼe toru hepetoma te roaraʼa, nō te faʼaʼite atu Iāna ʼe te hinaʼaro nei ʼoutou ia riro ʼei tufaʼa nō Tāna nuʼu uʼi ʼāpī- hau atu i te tahi ʼē atu mea tā ʼoutou e hinaʼaro nei. Nō te roaraʼa ʼe toru hepetoma a faʼaruʼe i te tahi mea tei auhia ʼe ʼoutou i te rave ʼe ʼia faʼaʼohipa i taua taime ra nō te tauturu i te haʼaputuputu ia Iseraela.

I te mau taime atoʼa e rave ʼoutou i te tahi mea ʼo te tauturu i te mau taʼata atoʼa--- i na pae ʼe piti ʼo te pāruru- --ʼia rave i te mau fafauraʼa ʼe te Atua ʼe te fariʼiraʼa i tō rātou mau ʼōroʼa faufaʼa rahi nō te bapetizoraʼa ʼe te mau ʼōroʼa hiero, tē tauturu nei ïa ʼoutou i te haʼaputuputura’a ia Iseraela. E mea ʼohie roa te reira.

Ia pure anaʼe ʼoutou nō niʼa i teie faʼatusiaraʼa i tō ʼoutou taime, e arataʼihia ïa ʼoutou ia ʼite i te mea tā ʼoutou e haʼapae ra ʼe te mea tā ʼoutou ʼe nehenehe e rave i taua hepetoma ra nō te tauturu i te haʼaputuputura’a ia Iseraela. Ei hi’ora’a, e neheneh te hō’ē ta’ata ha’uti hui popo e ha’apae i te hō’ē ha’utira’a e ia hōro’a i tāua taime ra i roto i te piha bapetizora’a nō te hiero.

Te toru ʼo tāʼu nei aniraʼa ʼia rave ïa ʼoutou i te hiʼopoʼaraʼa hohonū ʼe te Fatu i tō ʼoutou oraraʼa, ʼe penei aʼe ʼe tō ʼoutou episekopo nō te haʼapāpū ʼe ʼua tanu-pāpū-hia tō ʼoutou na ʼāvae i niʼa i te eʼa nō te fafauraʼa. Mai te mea ʼua hahi ʼē atu ʼoutou i te eʼa ʼo te fafauraʼa, ʼaore rā mai te mea te vai ra te tahi mau mea e tiʼa ia ʼoutou ʼia faʼaruʼe nō te tauturu i tō ʼoutou feruriraʼa ʼe tō ʼoutou ʼāʼau ia riro ʼei mea mā aʼe, teie mahana ïa te taime maitaʼi roa ʼia taui.

Mai te mea ʼaita ʼoutou i pāpū roa ʼe nāhea ʼia tātarahapa, ʼa paraparau atu i tō ʼoutou ʼepisekopo ʼe/ʼaore rā tō ʼoutou mau metua. E tauturu ïa rātou ia ʼoutou ʼia māramarama i te Tāraʼehara ʼa Iesu Mesia. E tauturu ïa rātou ia ʼoutou ʼia ʼite i te ʼoaʼoa ʼo tā te tātarahapa mau e ʼafaʼi mai i te mau taime atoʼa.

ʼEiaha e faʼaea i rapae au i te eʼa nō te fafauraʼa ʼe hōʼē faʼahou ā minuti. A ho’i mai nā roto i te tatarahapa mau, i teie nei. Te hinaʼaro nei mātou ia ʼoutou i roto i teie nuʼu uʼi ʼāpī ʼa te Fatu. Eʼita te reira e au roa mai te mea ʼaita ʼoutou!

Te maha ʼo tāʼu aniraʼa ’ia pure ïa ʼoutou i te mau mahana atoʼa ’ia fāri’i te mau tamari’i ato’a a te Atua i te mau ha’amaita’ira’a o te ʼevānelia ʼa Iesu Mesia. Te ora nei ʼoutou ʼe ʼo vau nei nō te ʼite, ʼe e tāmau noa ā tātou i te ʼite, ia Iseraela ʼia haʼaputuputuhia ma te pūai. E nehenehe ’outou e riro ei tufaʼa nō te pūai i muri i taua haʼaputuputuraʼa ra!

Te pae ʼo tāʼu aniraʼa ia tiʼa mai ïa ʼoutou ʼe ʼia riro ʼei mea taʼaʼē i tō te ao nei. ʼUa ʼite ʼoutou ʼe ʼo vau nei ē, e tiʼa ia ʼoutou ia riro ei māramarama nō te ao nei. Nō reira, te hinaʼaro nei te Fatu ʼia riro ʼoutou, ʼia parau ʼoutou, ʼia ʼohipa ʼoutou, ʼe ʼia ʼahu ʼoutou mai te hōʼē pipi mau ʼa Iesu Mesia. Te ora nei ʼoutou i roto i te ao nei, ʼe mea taʼaʼē rā tō ʼoutou mau tiʼaraʼa i tō te ao nō te tauturu ia ʼoutou ’ia ʼape i te viʼiviʼi ʼo tō te ao nei.

Ma te Vārua Maitaʼi ʼei hoa nō ʼoutou, ʼe nehenehe ïa ia ʼoutou ʼia ʼite i te mea tiʼa i roto i te taʼere ʼo te feia tu’iroʼo tei taʼiri i tō tātou tōtaiete. ʼE nehenehe ia ʼoutou ʼia riro ʼei feia māramarama atu i tō te mau uʼi na mua atu. ʼE mai te mea e piʼihia ʼoutou ʼei ta’ata « huru ʼē” ʼa amo i te teita tapa’o ei tapa’o nō te hanahana, e a ʼoaʼoa i te mea ē, te ʼanaʼana maitaʼi ra tō ʼoutou māramarama i roto i teie ao te pouri noa atura!

ʼA haʼamau i te hōʼē hoho’a nō te toeʼa ʼo te ao nei! ʼA riro ʼei ta’ata taʼaʼē atu i te tahi atu mau taʼata! Te buka ʼiti tei piʼihia Nō te Pūai ʼo te Feiā ʼĀpī o tō ʼoutou ïa reva. Terā te faito tā te Fatu e tia’i nei i tāna mau feiā ’āpī ato’a ia tape’a noa. Teie nei, ʼEi tāvini ha’eha’a nāna, te tāparu nei au ia ʼoutou ʼia tai’o fa’ahou i teie buka iti. ʼA taiʼo i te reira na roto i te pure mai te mea ra e ’aita roa ’outou i tai’o a’e na i te reira . ʼA tāpaʼopa’o. ’A paraparau nō ni‘a i te reira. A aparau i te mau ture i tō ’outou mau hoa. A fa’aoti nahea e ti’a ai ia ’outou ia ora i teie mau ture, tā ’outou mau ture, ma te āfaro hau atu.

Te vai nei tā ʼoutou buka nā ʼoutou iho. Nō reira, i teie pō, i muri aʼe i teie rururaʼa, mai te mea ʼua māʼiti ʼoutou ’ia tomo i roto i teie nu’u, ʼa rave i te hōʼē buka iti Nō te Pūai ʼo te Feiā ʼĀpī ʼe, ʼei tufaʼa nō te tautururaʼa ʼia haʼaputuputu ia Iseraela, ʼa hōroʼa i te hōʼē buka ʼāpī i te hōʼē hoa tei ʼore i ʼite i tā ʼoutou mau ture, ʼaore rā ʼo te ʼore e haʼapaʼo nei i te reira mau ture.

ʼA pure ʼe ʼo vai ʼo te hinaʼaro i teie buka iti. E arataʼihia ïa ʼoutou. ʼE e riro mai ïa te reira ʼei mea ʼoaʼoa.

Teie nei, e ha’apoto atu vau nā roto i te hi’o-fa’ahou-ra’a i tā’u nā anira’a e pae ia ’’outou ia tomo i roto i te nu’u feiā ’āpī a te Fatu nō te tauturu i te ha’aputuputura’a ia Iseraela.

  1. ʼA haʼapae e hitu mahana i te mau rāveʼa natiraʼa tōtiare.

  2. A rave i te hō’ē fa’atūsiara’a tāhepetoma i te taime i te Fatu e toru hepetoma te maoro.

  3. ʼA fa’aea noa i ni’a i te ’ē’a nō te fafaura’a. Mai te mea ē, tei rapae ’’outou, a tatarahapa e a ho’i fa’ahou i ni’a i te e’a.

  4. A pure i te mau mahāna ato’a ia ti’a i te mau tamari’i ato’a a te Atua ia fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a o te evanelia a Iesu Mesia.

  5. A ti’a mai Ia riro ei mea ta’a’ē ’Ia riro ’ei māramarama. ʼA hōroʼa atu i te hō’ē hoa i te buka iti Nō te Pūai ʼo te Feiā ʼĀpī.

ʼE tōʼu mau taeaʼe ʼe tuahine ʼāpī e, ʼo ʼoutou te mau taʼata maitaʼi roa aʼe tā te Fatu i tono mai i niʼa i teie fenua. Tei ia ʼoutou ra te rāveʼa ʼia riro ʼei feia māramarama aʼe ʼe te paʼari aʼe ʼe ʼo te haʼamaitaʼi i to te ao hau atu i te mau uʼi na mua atu!

Ei ōpanira’a, te ani nei au ia ʼoutou ʼia tiʼa mai e te feiā ʼāpī atoʼa na te ao nei ʼe ia ʼite i te ’oa’oa ia riro ʼei melo nō te nuʼu uʼi ʼāpī ʼa te Fatu i roto i « e nuʼu faehau ʼa Ziona »na roto i te hīmeneraʼa i tā tātou hīmene hopeʼa, « Tiʼaturiraʼa nō Ziona. »

Mai roto mai i te hōhonuraʼa ʼo tōʼu nei ʼāʼau, te faʼaʼite pāpū nei au ia ʼoutou ʼe teie ïa te ʼohipa ʼa te Atua Mana Hope. Tē ora nei ’Oia. ’O Iesu te Mesia. Teie Tāna ʼĒkālesia, tei faʼahoʼihia mai nō te faʼatupu i tāna fā hanahana, mai te haʼaputuputuraʼa ʼo Iseraela tei fafauhia.

ʼO ʼoutou te ti’aturira’a o Iseraela, « te mau tamari’i nō te mahana fafauhia mai »!8 Te faʼaʼite pāpū atu nei au i te reira i te i’oa ʼo Iesu Mesia, ’āmene.