Viziunea mântuirii celor morți
Depun mărturie că viziunea primită de președintele Joseph F. Smith este adevărată. Depun mărturie că fiecare persoană poate să știe că este adevărată.
Dragi frați și surori, cuvântarea mea a fost pregătită cu puțin timp înainte de decesul dragei mele soții, Barbara. Familia mea și cu mine vă mulțumim pentru dragostea și bunătatea dumneavoastră. Mă rog ca Domnul să mă binecuvânteze în timp ce vă vorbesc în această dimineață.
În luna octombrie a anului 1918, acum 100 de ani, președintele Joseph F. Smith a avut o viziune glorioasă. După aproape 65 de ani de slujire dedicată Domnului în cadrul Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, și doar cu câteva săptămâni înainte de moartea sa din data de 19 noiembrie 1918, el a stat în camera sa meditând asupra sacrificiului ispășitor al lui Hristos și citind descrierea de către apostolul Petru a slujirii Salvatorului în lumea spiritelor după răstignirea Sa.
El a consemnat: „În timp ce citeam, am fost profund impresionat… Când meditam asupra acestor lucruri… ochii înțelegerii mele s-au deschis și spiritul Domnului a venit asupra mea și am văzut mulțimea de morți”1. Textul complet al viziunii este consemnat în Doctrină și legăminte secțiunea 138.
Permiteți-mi să ofer câteva informații, astfel încât să putem aprecia pe deplin pregătirea lui Joseph F. pe tot parcursul vieții sale pentru a primi această revelație remarcabilă.
Când slujea în calitate de președinte al Bisericii, el a vizitat Nauvoo în anul 1906 și a cugetat la o amintire de când avea doar cinci ani. El a spus: „Acesta este locul exact în care stăteam când [Joseph, unchiul meu, și tatăl meu, Hyrum] au venit călare îndreptându-se spre Carthage. Fără să coboare de pe calul lui, tata s-a aplecat în șa și m-a ridicat de la pământ. M-a sărutat de rămas bun, m-a pus din nou jos și l-am văzut îndepărtându-se”2.
Data următoare când Joseph F. i-a văzut, mama sa, Mary Fielding Smith, l-a ridicat pentru a vedea martirii stând unul lângă altul după ce au fost uciși în mod brutal în Închisoarea Carthage, în data de 27 iunie 1844.
Doi ani mai târziu, Joseph F., împreună cu familia sa și credincioasa sa mamă, Mary Fielding Smith, și-au părăsit casa din Nauvoo pentru a se îndrepta spre Winter Quarters. Deși nu avea încă 8 ani, Joseph F. a trebuit să conducă una dintre perechile de boi din Montrose, Iowa, până la Winter Quarters și, mai târziu, spre Valea Salt Lake, ajungând acolo când avea aproape 10 ani. Sper că voi, tineri băieți, ascultați și vă veți da seama de responsabilitatea și așteptările cărora a trebuit să le facă față Joseph F. în copilăria sa.
Doar patru ani mai târziu, în anul 1852, când avea 13 ani, iubita lui mamă a murit – lăsându-i orfani pe Joseph și pe frații și surorile sale.3
Joseph F. a fost chemat să slujească în misiune în Insulele Hawaii în anul 1854, la vârsta de 15 de ani. Această misiune, care a durat mai mult de trei ani, a fost începutul unei vieți dedicate slujirii în cadrul Bisericii.
La întoarcerea sa în Utah, Joseph F. s-a căsătorit în anul 1859.4 În următorii câțiva ani, viața sa a fost ocupată cu munca, îndatoririle față de familie și încă două misiuni. La data de 1 iulie 1866, la vârsta de 27 de ani, viața lui Joseph F. s-a schimbat pentru totdeauna când a fost rânduit în calitate de apostol de către Brigham Young. În luna octombrie a anului următor, el a fost chemat pentru a ocupa un loc vacant în Consiliul Celor Doisprezece.5 El a slujit în calitate de consilier al președinților Brigham Young, John Taylor, Wilford Woodruff și Lorenzo Snow, înainte de a deveni el însuși președinte în anul 1901.6
Joseph F. și soția sa, Julina, au primit cu bucurie în familie pe primul lor copil, Mercy Josephine.7 Ea avea doar doi ani și jumătate când a decedat. Curând după aceea, Joseph F. a consemnat: „S-a împlinit ieri o lună de când… scumpa mea Josephine a murit. O! Dacă aș fi putut să o salvez ca să ajungă la maturitate. Îi simt lipsa în fiecare zi și sunt singur… Dumnezeu să-mi ierte slăbiciunea dacă este greșit să-i iubesc pe copiii mei așa cum îi iubesc”8.
În timpul vieții sale, președintele Smith și-a pierdut tatăl, mama, un frate, două surori, două soții și 13 copii. El era obișnuit cu suferința și pierderea celor dragi.
Când fiul său, Albert Jesse, a murit, Joseph F. i-a scris surorii sale, Martha Ann, că Îl implorase pe Domnul să-l salveze și a întrebat: „De ce este așa? O, Dumnezeule, de a trebuit să fie așa?”9.
În pofida rugăciunilor sale din acea vreme, Joseph F. nu a primit răspuns în legătură cu acest subiect.10 El i-a spus lui Martha Ann că „cerurile [păreau ca] alama deasupra capetelor noastre” în privința morții și a lumii spiritelor. Cu toate acestea, credința sa în promisiunile eterne ale Domnului a fost fermă și neclintită.
La timpul ales de Domnul, alte răspunsuri, alinarea și înțelegerea despre lumea spiritelor, pe care președintele Smith le-a căutat, i-au fost oferite prin viziunea minunată pe care a primit-o în luna octombrie a anului 1918.
Acel an a fost deosebit de dureros pentru el. El a plâns numărul mare de oameni care a murit în Primul Război Mondial, număr care a continuat să urce până la peste 20 de milioane de oameni uciși. Pe lângă aceasta, o pandemie de gripă s-a răspândit în toată lumea luând viețile a nu mai puțin de 100 de milioane de oameni.
În timpul acelui an, președintele Smith a pierdut încă trei membri iubiți ai familiei. Vârstnicul Hyrum Mack Smith, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, care era primul său fiu născut și bunicul meu, a murit subit din cauza apendicelui perforat.
Președintele Smith a scris: „Am rămas fără cuvinte – [mut] de durere!… Inima mea este frântă; și se zbate pentru viață!… O! L-am iubit!… Îl voi iubi întotdeauna. Așa este și va fi întotdeauna cu toți fiii și toate fiicele mele, dar el este primul meu fiu născut, primul care mi-a adus bucuria și speranța unui nume nesfârșit, onorabil printre oameni… Din adâncul sufletului meu, Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru el! Dar… o! Aveam nevoie de el! Toți aveam nevoie de el! El a fost de cel mai mare folos pentru Biserică… Și acum… O! ce pot eu să fac!… O! Dumnezeule, ajută-mă!”11.
Luna următoare, ginerele președintelui Smith, Alonzo Kesler, a murit într-un accident tragic.12 Președintele Smith a notat în jurnalul său: „Acest teribil și tragic accident fatal a întristat întreaga mea familie”13.
Șapte luni mai târziu, în luna septembrie a anului 1918, nora președintelui Smith și bunica mea, Ida Bowman Smith, a murit după ce a dat naștere celui de-al cincilea copil al ei, unchiul meu Hyrum.14
Așa a fost, iar în data de 3 octombrie 1918, după ce a trecut prin această durere datorată atât milioanelor de oameni care au murit din cauza războiului și a bolii, cât și morții membrilor familiei, președintele Smith a primit revelația cerească cunoscută drept „viziunea mântuirii celor morți”.
El a menționat această revelație în ziua următoare în sesiunea de deschidere a conferinței generale din octombrie. Sănătatea președintelui Smith era slăbită, totuși, a spus pe scurt: „Nu voi vorbi, nu îndrăznesc să încep să vorbesc despre multele lucruri la care mă gândesc în această dimineață și voi amâna pentru o dată viitoare, dacă va vrea Domnul, încercarea de a vă spune unele dintre lucrurile pe care le am în minte și pe care le simt în inimă. Nu am trăit singur în aceste [ultime] cinci luni. Am trăit constant în spiritul rugăciunii, al implorării ajutorului, al credinței și al hotărârii; și am comunicat continuu cu Spiritul Domnului”15.
Revelația pe care a primit-o în data de 3 octombrie i-a alinat inima și i-a oferit răspunsuri la multe dintre întrebările sale. Studiind această revelație și cugetând la însemnătatea ei în modul în care ne trăim viața în fiecare zi, și noi putem fi alinați și putem învăța mai mult despre cum va fi viitorul nostru atunci când noi și cei dragi nouă vom muri și vom merge în lumea spiritelor.
Printre multele lucruri pe care președintele Smith le-a văzut a fost vizita făcută de Salvator celor credincioși în lumea spiritelor, după moartea Sa pe cruce. Din viziune, citez:
„Dar iată, printre aceia drepți, El a organizat forțele Sale și a desemnat mesageri, îmbrăcați cu putere și autoritate, și i-a împuternicit să meargă și să ducă lumina Evangheliei acelora care erau în întuneric, chiar tuturor spiritelor oamenilor [bărbați și femei]16; și astfel, Evanghelia a fost predicată morților…
Lor li s-a propovăduit credința în Dumnezeu, pocăința de păcat, botezul în numele altora pentru iertarea păcatelor, darul Duhului Sfânt prin așezarea mâinilor,
Și toate celelalte principii ale Evangheliei, care era necesar să le știe, pentru a se califica ei înșiși pentru ca să poată fi judecați potrivit omului în trup, dar să trăiască potrivit lui Dumnezeu în spirit…
Pentru că morții consideraseră lunga absență a spiritelor lor din trupurile lor drept o robie.
Acestora Domnul le-a propovăduit și le-a dat putere să se ridice, după învierea Sa din morți, pentru a intra în împărăția Tatălui Său pentru a fi încoronați acolo cu nemurire și viață veșnică,
Și să continue de atunci înainte munca lor, așa cum a fost promis de către Domnul, și să aibă parte de toate binecuvântările care au fost rezervate pentru aceia care-L iubesc pe El”17.
În viziune, președintele Smith i-a văzut pe tatăl său, Hyrum, și pe profetul Joseph Smith. Trecuseră 74 de ani de când îi văzuse ultima dată, ca băiețel, în Nauvoo. Putem doar să ne imaginăm bucuria sa când i-a văzut pe iubiții săi tată și unchi. El trebuie să fi fost inspirat și alinat să afle că toate spiritele se aseamănă cu trupurile lor muritoare și că așteaptă cu nerăbdare ziua promisei lor învieri. Această viziune a revelat mai multe detalii despre planul întocmit de Tatăl Ceresc pentru copiii Săi, dragostea mântuitoare a lui Hristos și puterea fără seamăn a ispășirii Sale.18
Cu ocazia acestei aniversări speciale de 100 de ani, vă invit să citiți în întregime această revelație și să meditați asupra ei. Mă rog ca, în timp ce veți face acest lucru, Domnul să vă binecuvânteze să înțelegeți și să apreciați mai mult dragostea lui Dumnezeu și planul Său întocmit pentru salvarea și fericirea copiilor Săi.
Depun mărturie că viziunea primită de președintele Joseph F. Smith este adevărată. Depun mărturie că fiecare persoană care o citește poate să știe că este adevărată. Aceia care nu primesc această cunoaștere în această viață vor ajunge, cu siguranță, să cunoască veridicitatea viziunii când vor ajunge în lumea spiritelor. Acolo, toți Îi vor iubi și slăvi pe Dumnezeu și pe Domnul Isus Hristos pentru mărețul plan al salvării și binecuvântările promisei învieri când trupul și spiritul vor fi reunite din nou și nu vor mai fi separate niciodată.19
Cât de recunoscător sunt să știu unde este scumpa mea Barbara și că vom fi, din nou, împreună cu familia noastră pentru toată eternitatea. Rugăciunea mea umilă este ca pacea Domnului să ne sprijine acum și întotdeauna, în numele lui Isus Hristos, amin.