Îndrăzniți

În ultimele zile ale vieții Sale muritoare, Isus Hristos le-a spus apostolilor Săi despre persecuțiile și greutățile de care urmau să aibă parte. ¹ El a încheiat cu următoarea asigurare minunată: „În lume, veți avea necazuri; dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea” (Ioan 16:33). Acesta este mesajul Salvatorului către toți copiii Tatălui nostru Ceresc. Aceasta este vestea bună supremă pentru fiecare dintre noi în viața noastră muritoare.

„Îndrăzniți” a fost, de asemenea, o asigurare necesară în lumea în care Hristosul înviat i-a trimis pe apostolii Săi. „Suntem încolțiți în toate chipurile”, le-a spus apostolul Pavel, mai târziu, corintenilor, „dar nu la strâmtoare; în grea cumpănă, dar nu deznădăjduiți; prigoniți, dar nu părăsiți; trântiți jos, dar nu omorâți” (2 Corinteni 4:8-9).

Două mii de ani mai târziu, noi suntem, de asemenea, „încolțiți în toate chipurile” și avem, de asemenea, nevoie de același mesaj de a nu deznădăjdui, ci de a îndrăzni. Domnul are o dragoste și o preocupare speciale pentru fiicele Sale prețioase. El vă cunoaște lipsurile, nevoile și temerile. Domnul este atotputernic. Aveți încredere în El.

Profetul Joseph Smith a fost învățat că „lucrările, planurile și intențiile lui Dumnezeu nu pot fi împiedicate de [la] a fi împlinite, și nici nu pot să fie nimicite” (Doctrină și legăminte 3:1). Copiilor Săi care întâmpină dificultăți, Domnul le-a oferit următoarele asigurări minunate:

„Iată, aceasta este promisiunea Domnului către voi, o, slujitorii Mei.

De aceea, îndrăzniți și nu vă temeți, pentru că Eu, Domnul, sunt cu voi și am să stau lângă voi; și voi trebuie să mărturisiți despre Mine, chiar Isus Hristos, că sunt Fiul Dumnezeului cel Viu” (Doctrină și legăminte 68:5-6).

Domnul stă lângă noi și El a spus:

„Ceea ce spun unuia este pentru toți, îndrăzniți copii mici; pentru că Eu sunt în mijlocul vostru și nu v-am abandonat” (Doctrină și legăminte 61:36).

„Pentru că, după multă suferință vin binecuvântările.” (Doctrină și legăminte 58:4)

Dragi surori, eu depun mărturie că aceste promisiuni, făcute în mijlocul persecuțiilor și tragediilor personale, sunt valabile pentru fiecare dintre dumneavoastră în circumstanțele dumneavoastră de restriște din prezent. Ele sunt prețioase și ne aduc aminte fiecăruia dintre noi să îndrăznim și să avem bucurie în plenitudinea Evangheliei pe măsură ce înaintăm prin încercările vieții muritoare.

Suferințele și încercările sunt experiențe obișnuite în viața muritoare. Opoziția este o parte esențială a planului divin pentru a ne ajuta să progresăm ² și, în mijlocul acestui proces, avem asigurarea lui Dumnezeu că, prin prisma eternității, opoziției nu i se va permite să ne biruiască. Cu ajutorul Său și cu credincioșia și îndurarea noastră, noi vom triumfa. Asemenea vieții muritoare din care fac parte, toate suferințele sunt temporare. În controversele care au precedat un război dezastruos, președintele Statelor Unite, Abraham Lincoln, a adus aminte publicului său vorba înțeleaptă din vechime conform căreia „și aceasta va trece” ³ .

Așa cum știți, adversitățile vieții muritoare despre care vorbesc – care fac să ne fie greu să îndrăznim – vin uneori la noi și la mulți alții, cum ar fi milioanele de oameni care trec cu greu, acum, prin unele dintre multele efecte devastatoare ale pandemiei COVID-19. În mod asemănător, în Statele Unite, milioane de oameni suferă trecând printr-o perioadă de vrăjmășie și conflicte care pare să însoțească mereu alegerile prezidențiale, dar, de această dată, este cea mai gravă de care cei mai mulți dintre noi, cei mai în vârstă, ne putem aduce aminte.

La nivel personal, fiecare dintre noi întâmpină dificultăți cu unele dintre multele adversități ale vieții muritoare, cum ar fi sărăcia, rasismul, sănătatea precară, pierderea locului de muncă sau dezamăgirile, copiii îndărătnici, căsniciile nefericite sau lipsa căsniciei și efectele păcatului – al nostru sau al altora.

Totuși, în mijlocul tuturor acestora, avem acel sfat ceresc de a îndrăzni și de a găsi bucurie în principiile și promisiunile Evangheliei și în roadele trudelor noastre. ⁴ Acest sfat a fost mereu așa, pentru profeți și pentru noi toți. Noi știm aceasta din experiențele trăite de predecesorii noștri și din ceea ce le-a spus Domnul.

Aduceți-vă aminte circumstanțele profetului Joseph Smith. Privită prin prisma adversităților, viața lui a fost una a sărăciei, persecuției, frustrării, întristărilor familiale și, în final, a martiriului. Când el a fost întemnițat, soția și copiii săi și ceilalți sfinți au avut parte de greutăți incredibile în timp ce erau alungați din Missouri.

Când Joseph a implorat pentru alinare, Domnul a răspuns:

„Fiul Meu, pacea să fie în sufletul tău; adversitățile și suferințele tale vor fi numai pentru un scurt timp;

Și, după aceea, dacă înduri bine, Dumnezeu te va exalta în cer; tu îi vei birui pe toți dușmanii tăi” (Doctrină și legăminte 121:7-8).

Acesta a fost sfatul personal, etern care l-a ajutat pe profetul Joseph să-și păstreze temperamentul nativ vesel și dragostea și loialitatea oamenilor săi. Aceleași calități i-au întărit pe conducătorii și pionierii care au urmat și vă pot întări și pe dumneavoastră.

Gândiți-vă la acei membri de la începuturi! Din nou și din nou, ei erau alungați dintr-un loc în altul. În cele din urmă, ei au avut parte de provocările întemeierii căminelor lor și a Bisericii într-un pustiu. ⁵ La doi ani după ce primul grup de pioneri a sosit în valea Marelui Lac Sărat, pionierii încă întâmpinau greutăți în a supraviețui în acea zonă ostilă. Cei mai mulți dintre membri călătoreau încă peste câmpii sau întâmpinau greutăți în a obține resursele pentru a face aceasta. Cu toate acestea, conducătorii și membrii continuau să aibă speranță și să îndrăznească.

Deși sfinții nu se instalaseră în noile lor cămine, în cadrul Conferinței Generale din luna octombrie a anului 1849 un nou val de misionari a fost trimis în Scandinavia, Franța, Germania, Italia și Pacificul de Sud. ⁶ Din ceea ce ar fi putut fi considerat cel mai jos nivel al lor, pionierii s-au ridicat la noi înălțimi. Și, după numai trei ani, alți 98 au fost, de asemenea, chemați să înceapă să-l adune pe Israel cel risipit. Unul dintre conducătorii Bisericii a explicat că aceste misiuni „sunt menite, în general, să nu fie prea lungi; probabil că fiecare bărbat va lipsi între trei și șapte ani din sânul familiei lui” ⁷ .

Dragi surori, Prima Președinție este preocupată de încercările dumneavoastră. Vă iubim și ne rugăm pentru dumneavoastră. În același timp, noi mulțumim adesea pentru că încercările noastre fizice – în afară de cutremure, incendii, inundații și uragane – sunt, de obicei, mai mici decât cele de care au avut parte predecesorii noștri.

În mijlocul încercărilor, asigurarea divină este mereu: „Îndrăzniți, pentru că Eu vă voi conduce. Împărăția este a voastră și binecuvântările ei sunt ale voastre și bogățiile eternității sunt ale voastre” (Doctrină și legăminte 78:18). Cum se întâmplă aceasta? Cum s-a întâmplat aceasta în cazul pionierilor? Cum se va întâmpla aceasta în cazul femeilor lui Dumnezeu din prezent? Urmând îndrumarea profetică, „porțile iadului nu [ne] vor birui”, a spus Domnul prin revelație în luna aprilie a anului 1830. „Da”, a spus El, „Domnul Dumnezeu va dispersa puterile întunericului din fața voastră și va clătina cerurile pentru binele vostru și pentru slava numelui Său” (Doctrină și legăminte 21:6). „Nu te teme turmă mică; faceți bine; lăsați pământul și iadul să se unească împotriva voastră, pentru că, dacă voi sunteți zidiți pe piatra Mea, ei nu pot birui” (Doctrină și legăminte 6:34).

Având promisiunile Domnului, noi ne înălțăm inima și ne bucurăm (vedeți Doctrină și legăminte 25:13) și, „cu inima și figura vesele” (Doctrină și legăminte 59:15), înaintăm pe cărarea legămintelor. Cei mai mulți dintre noi nu trebuie să luăm hotărâri de proporții uriașe, cum ar fi să ne părăsim casele și să fim pionieri în vreun ținut necunoscut. Hotărârile noastre au de-a face, în cea mai mare parte, cu rutinele zilnice ale vieții, dar Domnul ne-a spus: „Nu obosiți [să faceți] bine, deoarece voi puneți temelia unei mari lucrări. Și, din lucrurile mici iese ceea ce este mare” (Doctrină și legăminte 64:33).

Există putere nemărginită în doctrina Evangheliei restaurate a lui Isus Hristos. Credința noastră de nezdruncinat în această doctrină ne îndrumă pașii și ne oferă bucurie. Ne luminează mintea și oferă tărie și încredere faptelor noastre. Această îndrumare, și luminare, și putere sunt daruri promise pe care le-am primit de la Tatăl nostru Ceresc. Înțelegând această doctrină și punând-o în practică în viața noastră, inclusiv darul divin al pocăinței, putem îndrăzni pe măsură ce rămânem pe calea către destinul nostru etern – reuniunea și exaltarea cu Părinții noștri Cerești iubitori.

„Este posibil să vă confruntați cu încercări copleșitoare”, ne-a învățat vârstnicul Richard G. Scott. „Uneori, ele sunt atât de intense, atât de necruțătoare, încât ați putea simți că sunt peste puterea dumneavoastră de control. Nu înfruntați lumea singuri. «Încrede-te în Domnul din toată inima ta, și nu te bizui pe înțelepciunea ta» [Proverbele 3:5]… A fost menit ca viața să fie o provocare, nu într-atât încât să eșuați, dar într-atât încât să puteți reuși biruind.” ⁸

Totul face parte din planul lui Dumnezeu Tatăl și al Fiului Său, Isus Hristos, despre care eu depun mărturie rugându-mă ca noi, toți, să stăruim către destinația noastră cerească, în numele lui Isus Hristos, amin.