„Dorinţa noastră sinceră trebuie să fie aceea de a avea atât mâini nevinovate, cât şi inima curată – atât o iertare a păcatelor de la o zi la alta, cât şi de a păşi nevinovaţi în faţa lui Dumnezeu. Nu este suficient de a avea doar mâinile nevinovate atunci când vom sta în faţa Lui, care este pur, şi care asemenea «[unui] Miel fără cusur şi fără prihană» (1 Petru 1:19), Şi-a vărsat de bunăvoie sângele preţios, pentru noi”.

Vârstnicul David A. Bednar, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli „Mâini nevinovate şi o inimă curată” Liahona, noiembrie 2007, p. 82.