2010
Îl putem vedea pe Hristos?
Decembrie 2010


Mesajul Primei Preşedinţii, decembrie 2010

Îl putem vedea pe Hristos?

Într-o seară, un bunic îi citea o poveste nepoatei lui în vârstă de patru ani, când ea a privit în sus şi a spus: „Bunicule, uită-te la stele!”. Bătrânul a zâmbit cu blândeţe şi a spus: „Suntem în casă, draga mea. Nu sunt stele aici”. Dar copila a insistat: „Sunt stele în camera ta! Priveşte!”.

Bunicul a privit în sus şi, spre surprinderea sa, a observat că tavanul era stropit cu ceva ce avea o strălucire metalică. Era insesizabil în majoritatea timpului, dar când lumina cădea pe tavan într-o poziţie anume, acesta semăna, într-adevăr, cu un câmp de stele. A fost nevoie de ochii unui copil pentru a le vedea, dar erau acolo. Şi, de atunci încolo, când bunicul intra în camera sa şi privea în sus, putea vedea ceea ce nu a putut vedea înainte.

Ne apropiem de o nouă perioadă a Crăciunului minunată, plină de muzică şi lumini, de petreceri şi cadouri. Dar, dintre toţi oamenii, noi, ca membri ai Bisericii ce poartă numele Salvatorului, trebuie să privim dincolo de aspectul vizibil al acestei perioade şi să vedem adevărul sublim şi frumuseţea acestei perioade a anului.

Mă întreb câţi oameni din Betleem ştiau că exact acolo, aproape de ei, Se născuse Salvatorul? Fiul lui Dumnezeu, mult aşteptatul şi promisul Mesia–El era în mijlocul lor!

Vă amintiţi ce le-a spus îngerul păstorilor? „Astăzi în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul”. Şi au zis unii către alţii: „Haidem să mergem până la Betleem, şi să vedem ce ni s-a spus” (Luca 2:11, 15).

Asemenea păstorilor din vechime, trebuie să ne spunem în inimile noastre: „Haidem să… vedem ce ni s-a spus”. Trebuie să ne dorim acest lucru în inimile noastre. Haideţi să Îl vedem pe Cel Sfânt al lui Israel în iesle, în templu, pe munte şi pe cruce. Asemenea păstorilor, haideţi să Îl preaslăvim şi să Îl lăudăm pe Dumnezeu pentru aceste veşti bune!

Uneori, lucrurile care sunt cel mai greu de observat sunt acelea care au fost tot timpul chiar înaintea ochilor noştri. Asemenea bunicului care nu a văzut stelele de pe tavan, noi nu putem vedea uneori ceea ce este înaintea ochilor noştri.

Noi, cei care am auzit mesajul glorios al venirii Fiului lui Dumnezeu, noi, cei care am luat numele Său asupra noastră şi care am făcut legământ să păşim pe urmele Sale, ca ucenici ai Săi – noi trebuie să nu uităm să ne deschidem inimile şi minţile şi să-L vedem cu adevărat.

Perioada Crăciunului este minunată în multe privinţe. Este o perioadă în care lumea este generoasă şi în care se dă dovadă de bunătate şi dragoste frăţească. Este perioada în care putem reflecta mai mult la vieţile noastre şi la multele binecuvântări pe care le avem. Este o perioadă în care putem oferi şi primi iertare. Este o perioadă în care ne putem bucura de muzică şi lumini, de petreceri şi cadouri. Dar strălucirea acestei perioade nu trebuie să ne întunece vederea şi să ne împiedice să-L vedem cu adevărat pe Prinţul Păcii în măreţia Sa.

Fie ca noi toţi să facem din perioada de Crăciun din acest an una de bucurie şi sărbătoare, o perioadă în care să recunoaştem miracolul că Dumnezeul nostru cel Atotputernic L-a trimis pe Singurul Său Fiu născut, pe Isus Hristos, să mântuiască lumea!