2011
Haere mai i te Hiero e a Titau i to Outou mau Haamaitairaa
Tiurai 2011


Parau poro‘i na te mau Tuahine Hahaere, Tiurai 2011

Haere mai i te Hiero e a Titau i to Outou mau Haamaitairaa

A tai‘o i teie haapiiraa, e mai te mea e tano, a aparau i te reira i te mau tuahine o ta outou e hahaere ra. A faaohipa i te mau uiraa no te tauturu ia outou ia haapuai i te mau tuahine e ia faariro i te Sotaiete Tauturu ei tuhaa itoito no to outou iho oraraa.

Faaroo • Utuafare • Tamahanahana

E te mau tuahine, ua haamaitai-rahi-hia tatou. Te ti‘a nei te Faaora i te upoo o teie Ekalesia. Te faaterehia nei tatou e te mau peropheta ora. Te ia tatou nei te mau papa‘iraa mo‘a. E te vai nei ta tatou e rave rahi hiero mo‘a ati a‘e te ao nei i reira e ti‘a ai ia tatou ia farii i te mau oro‘a e titauhia no te tauturu ia tatou ia ho‘i i to tatou Metua i te Ao ra ra.

E haere tatou i te hiero no tatou iho na mua roa. « Te tumu matamua o te hiero », te haamaramaramaraa ïa a Elder Robert D. Hales no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, « maori râ o te horo‘a ïa i te mau oro‘a e titauhia no to tatou faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera. Na te mau oro‘a no te hiero e arata‘i ia tatou i to tatou Faaora ra e ia horo‘a mai ia tatou nei i te mau haamaitairaa o te roaa ia tatou na roto i te Taraehara o Iesu Mesia. Ua riro te mau hiero ei fare haapiiraa teitei rahi a‘e o te haapiiraa e itehia e te taata, o te horo‘a mai ia tatou i te ite e te paari no ni‘a i te Hamaniraa o te ao nei. Na te mau haapiiraa o te oro‘a hiero e horo‘a mai ia tatou i te mau arata‘iraa no ni‘a i te huru no te faatereraa tatou i to tatou oraraa i te tahuti nei. … I roto i teie oro‘a te vai ra te mau arata‘iraa no ni‘a i te huru o to tatou oraraa, e te vai atoa ra te mau fafauraa ta tatou e rave no te ora ma te parau-ti‘a na roto i te peeraa i to tatou Faaora ».1

Aita râ ta tatou ohiparaa i roto i te hiero i hope i reira. Ua haapii mai te Peresideni Boyd K. Packer, Peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo : « Te monoraa no te hoê taata tei reva i ô mai i te paruru, e taime ïa e faahaamana‘ohia mai ai i mua ia outou i te mau fafauraa ta outou i rave. E haapapû-faahou-hia mai i roto i to outou feruriraa te mau haamaitairaa varua rarahi o te fare o te Fatu. … Tei roto i te mau fafauraa e te mau oro‘a te haapûraa o te mau haamaitairaa o ta outou e titau i roto i te hiero mo‘a ».2

Haere mai i te hiero e a haere mai â. Ia rave tatou e ia haapa‘o tatou i te mau fafauraa o te hiero, na te reira e tape‘a noa ia tatou i ni‘a i te e‘a e tae atu ai i te haamaitairaa tei hau i te rahi i te mau haamaitairaa atoa – te ora mure ore.

Barbara Thompson, tauturu piti i roto i te peresideniraa rahi o te Sotaiete Tauturu.

No roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a

Isaïa 2:3 ; 1 Korinetia 11:11 ; Apokalupo 7:13–15 ; Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 109

No roto mai i To Tatou Aamu

Ua paraparau pinepine te peropheta Iosepha Semita i te mau tuahine no te Sotaiete Tauturu i roto i ta ratou mau pureraa. A patu-noa-hia ai te hiero no Navu, ua haapii atu te peropheta i te mau tuahine i te parau haapiiraa, no te faaineine ia ratou ia farii i te ite hau atu na roto i te mau oro‘a o te hiero. I te matahiti 1842 ua parau oia i ni‘a ia Mercy Fielding Thompson e, « e arata‘i te oro‘a hiero ia outou mai roto mai i te pouri haere atu i roto i te maramarama nehenehe ».3

Te mana‘ohia ra ê e 6.000 feia mo‘a i te mau mahana hopea nei tei farii i to ratou mau oro‘a hiero hou a haere ê atu ai ratou i rapae i Navu. Ua parau te peresideni Brigham Young (1801–77) e, « no te rahi o te hinaaro o te feia mo‘a ia farii i te mau oro‘a [no te hiero], e no te rahi o to matou hinaaro ia rave i te reira no ratou, no reira, ua horo‘a vau i to’u taime taatoa no te rave i te ohipa a te Fatu i roto i te hiero i te pô e te ao, ma te taoto e maha noa hora i te mahana, e ia ho‘i i te fare hoê taime i te hepetoma ».4 Na te puai e te mana o te mau fafauraa o te hiero i haapaari i te feia mo‘a a reva ai ratou i te atea ê i to ratou oire e i te hiero no te haere i te hoê vahi ite-ore-hia.

Te mau nota

  1. Robert D. Hales, « Blessings of the Temple », Liahona, 14 no Atopa 2009.

  2. Boyd K. Packer, Te Hiero Mo‘a (1980), 170,171.

  3. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 414.

  4. Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Brigham Young(1997), 299.

Eaha Ta’u e Nehenehe E Rave?

  1. Eaha te iteraa ta’u e faaite no te haapuai i te mau taata ta’u e hahaere ra i roto i to ratou hinaaro papû ia « haere mai i te hiero ? »

  2. Nahea vau ia titau i te mau haamaitairaa o te hiero ?