2012
Te mau hinaaro taa ê e te mau taviniraa i ravehia
Setepa 2012


Parau poro‘i na te mau tuahine hahaere, Tetepa 2012

Te mau hinaaro taa ê e te mau taviniraa i ravehia

A tai‘o i teie haapiiraa na roto i te pure, e mai te mea e tano, a aparau i te reira i te mau tuahine o ta outou e hahaere ra. A faaohipa i te mau uiraa no te tauturu ia outou ia haapuai i te mau tuahine e ia faariro i te Sotaiete Tauturu ei tuhaa itoito no to outou iho oraraa.

Hōho’a
Titiro a te Sotaiete Tauturu

Te Faaroo, Te Utuafare, Te Totauturu

« Te vai noa ra te nava‘i ore o vetahi ê », te parau ïa a te Peresideni Thomas S. Monson, « e e nehenehe ta tatou tata‘itahi e rave i te hoê mea no te tauturu i te hoê taata … Ia ore tatou e tuu ia tatou no te tavini ia vetahi ê, e mea ha‘iha‘i ïa te opuaraa o to tatou nei oararaa ».1

Ei mau tuahine hahaere e nehenehe mau tatou e haapii mai i te ite e i te here ho‘i i te tuahine tata‘itahi ta tatou e hahaere nei. Te taviniraa i te feia ta tatou e hahaere ra, e roaa noa mai to tatou here no ratou (a hi‘o Ioane 13:34–35).

Nahea tatou e ite ai i te mau hinaaro pae varua e te pae tino o to tatou mau tuahine, ia ti‘a ho‘i ia tatou ia tavini i te taime e titauhia ? Ei mau tuahine hahaere, e ti‘araa to tatou ia farii i te faaûruraa mai te mea e pure tatou no te feia ta tatou e hahaere ra.

E mea faufaa atoa ia tape‘a tamau noa tatou i te farereiraa i to tatou mau tuahine. Te farerei-tino-raa, te niuniuraa, te papa‘iraa i te hoê parau faaitoito, te imere, te parahiraa i piha‘i iho ia’na, te faahitiraa i te hoê parau haapoupou, te haereraa e farerei ia’na i te fare pureraa, te tautururaa ia’na i te taime ma‘i e aore râ, i te taime fifi, e te tahi atu huru ohipa taviniraa, na teie mau mea taatoa e tauturu ia tatou ia tia‘i e ia faaitoito i te tahi e te tahi.2

Ua titauhia i te mau tuahine hahaere ia hopoi mai i te parau faaite no ni‘a i te huru o te mau tuahine e te tahi mau hinaaro taa ê, e te taviniraa i ravehia no ratou. Na teie mau huru faaiteraa e na ta tatou taviniraa i to tatou mau tuahine e tauturu ia tatou ia faaite i to tatou auraa pĭpĭ.3

No roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a

Ioane 10:14–16; 3 Nephi 17:7, 9; Moroni 6:3–4

No roto mai i to tatou aamu

Ua riro noa na te taviniraa te tahi i te tahi ei ohipa tumu no te hahaereraa a te mau tuahine. Na roto i te taviniraa tamau tatou e hopoi atu ai i te maitai e i te auhoaraa tei hau atu i te mau hahaereraa ava‘e. E ohipa faufaa roa ta tatou aupururaa.

« To’u hinaaro o te taparuraa ïa i to tatou mau tuahine ia faaea i te haape‘ape‘a no ni‘a i te hoê niuniu aore râ te hoê hahaereraa i te mau toru ava‘e aore râ i te mau ava‘e atoa. Te hinaaro nei au ia taparu i to tatou mau tuahine ia faaea i te haape‘ape‘a no ni‘a i te hoê niuniu e aore râ, no ni‘a i te hoê farereiraa toru ava‘e e aore râ, hoê ava‘e », te na reira ra o Mary Ellen Smoot, te 13raa o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu. Ua ani mai râ oia ia tatou « ia haapuai râ i ni‘a i te atuaturaa i te mau varua marû ».4

Ua haapii mai te peresideni Spencer W. Kimball (1895–1985) e, « e mea faufaa rahi roa ia tavini tatou te tahi i te tahi i roto i te basileia ». Ua ite atoa râ oia e, aita e titauhia ia rave i te mau ohipa taviniraa faahiahia i te mau taime atoa. « Mea pinepine roa ta tatou mau ohipa taviniraa i te riro ei faaitoito-noa-raa, e aore râ, ei horo‘a-noa-raa i te tahi tauturu mataro-noa-hia na roto i te mau ohipa matarohia », e te parau faahou nei oia, « tera râ, aue te faufaa rahi e roaa mai… mai roto ato‘a mai i te mau ohipa aau tae, noa’tu te ha‘iha‘i o te reira ! »5

Te mau nota

  1. Thomas S. Monson, « Eaha ta’u i rave no te hoê taata i teie mahana ? » Liahona, Novema 2009, 85.

  2. A hi‘o Manuel 2: Administration de l’Eglise (2010), 9.5.1.

  3. A hi‘o Manuel 2, 9.5.4.

  4. Mary Ellen Smoot, i roto i te E mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia: Te aamu e te ohipa a te Sotaiete Tauturu (2011), 131.

  5. (Te mau haapiiraa a te mau peresideni o te Ekalesia: Spencer W. Kimball (2006), 98–99.

Eaha ta’u e nehenehe e rave ?

  1. Te imi ra anei au i te faaûruraa o te taata iho no te ite e, nahea vau i te pahono i te mau hinaaro pae varua e te pae tino o te tuahine tata‘itahi tei faataahia e na’u e haapa‘o ?

  2. Nahea te mau tuahine o ta’u e tiaau nei e ite ai e, te mana‘ona‘o nei au ia ratou e i to ratou utuafare ?