2013
Ahuru rave‘a no te ite e, ua faafariuhia oe
Eperera 2013


Ahuru rave‘a no te ite e, ua faafariuhia oe

Te ora ra Tyler Orton i Java, i Indonesia.

Hōho’a

Ua haapii au i roto i te pureraa autahu‘araa e, te hoê o te mau opuaraa o te Autahu‘araa a Aarona, o te tauturu ïa ia tatou ia « faafariu i te evanelia a Iesu Mesia e ia ora i to te reira mau haapiiraa ».1 Aita i papû maitai ia’u i te auraa ia « faafariu i te evanelia a Iesu Mesia ». Ua ani au i to’u na metua e to’u mau tuaana i to ratou mana‘o no ni‘a i te reira, e matou pauroa tei paraparau i te tahi mau rave‘a e nehenehe ia ite e, te faafariuhia ra oe.

Te vai faahou ra paha, teie râ 10 rave‘a ta matou i feruri mai. No te mea e ohipa na roto i te tau te faafariuraa, no teie mau rave‘a, eita e ti‘a ia tatou ia riro maitai roa i teie â taime, atira noa’tu, e nehenehe i te reira e tauturu ia tatou ia ite e, te nuu ra anei tatou i mua.

  1. Ua faafariuhia ana‘e oe, eita oe e ite noa eaha te rave, e hiaai atoa râ oe ia rave i te mea ti‘a. Aita e nava‘i ia ape noa i te mau mea ino no te mea ua ri‘ari‘a oe ia haruhia mai e aore râ ia faautu‘ahia mai. Ua faafariu-mau-hia ana‘e, e hinaaro mau oe ia ma‘iti i te maitai.

  2. Te tahi faahou tapa‘o no te riroraa ei taata faafariuhia, o te oreraa ïa te hiaai faahou ia rave i te ino. O te mau Aniti-Nephi-Lehi te mau hi‘oraa rahi no te reira. A faafariu ai ratou i te evanelia a te Mesia, ua « fafau ratou atoa i te tahi faufaa i te Atua, ia faaroo ia’na, e ia haapa‘o i ta’na ra mau faaue » (Mosia 21:31). Mai te mau ati Nephi tei haapiihia e te arii Beniamina, aita faahou to ratou « hinaaro i te rave i te ino » (Mosia 5:2). Ua faafariu mau ratou i te evanelia a te Mesia, e aita faahou ta te mau faahemaraa a Satane e mana i ni‘a ia ratou.

    Hōho’a

    No te faaite e, e haapa‘o noa ratou i ta ratou fafauraa ia ora i te evanelia, ua huna na ati Lamana i ta ratou mau mauihaa tama‘i (hi‘o Alama 24).

  3. Ua faafariuhia ana‘e oe, e rahi a‘e to oe mana‘ona‘oraa i te mea ta te Atua e mana‘o ra, rahi a‘e i te mea ta vetahi mau pu‘eraa e mana‘o ra. I to’u fare haapiiraa i Indonesia, ua au te mau piahi i te inu rahi. Te tahi mau taime, e tupu mai ihoa te hinaaro ia haere atoa e arearea no te mea pauroa te tahi mau pu‘eraa e rave nei i te reira ma te faaoo atoa mai ia oe ia ore oe e haere atoa’tu. Titauhia to’u taea‘e e inu e e arearea e rave rahi taime, aita râ oia i rave – ua ti‘a noa oia i te mea ta’na e tiaturi ra. E mea fifi, e e rave rahi aru‘i ua faaea otahi oia i te fare. I te taime faataaraa no te oro‘a haafetia ia’na, e rave rahi taata tei faaite ia’na i to ratou faahiahia ia’na, ua ti‘a ia’na i te faaoromai i te tahi pu‘eraa e tura‘i ra ma te vai mau noa i ta’na mau faatureraa. Ua parau ratou ia’na i to ratou hi‘o tura ia’na no te reira. Ua faaite oia i to’na faafariuraa na roto i te faaoromairaa o te tahi mau pu‘eraa.

  4. Ua faafariuhia ana‘e, e tamata oe i to oe maitai a‘e ia ora noa i te evanelia – eiaha i te Sabati noa e aore râ i te taime nahonaho, i te mau taime atoa râ. Aita ta oe mau raveraa e taui noa’tu o vai tei ia oe ra e aore râ o vai tera e hi‘o mai ra ia oe. Ia parau te tahi mau pu‘eraa i te hoê parau ha‘uti faufau e aore râ ia hinaaro ratou i te mata‘ita‘i i te hoho‘a faufau, eita oe e haere na muri ia ratou no te mea aita e taata e hi‘o mai nei ; aita, e ti‘a noa oe i te mea ua tiaturi oe.

  5. Hōho’a

    Ua faafariuhia ana‘e oe, ua rahi a‘e to oe maitai e to oe aroha ia ohipa oe e o vetahi ê. Aita oe e haavâ e aore râ faahapa e aore râ tihotiho haere. Ua ara oe i te mea i te aau o te tahi, e ua riro ohie te imiraa i te mau rave‘a no te tavini e no te tauturu. Ia haere oe na roto i te mau aroa o te fare haapiiraa e ia faatopa te tahi taata i ta’na mau buka, eita a‘e oe e fifi ia feruri eaha te rave atu. I ô noa oe e tape‘a ai no te tauturu atu.

  6. Hōho’a

    Ua faafariuhia ana‘e oe, e rahi mai to oe hiaai ia pure e e mana‘o oe mai te huru ra, te paraparau mau nei oe i te Atua ia pure ana‘e oe. E faataa noa oe i te taime no te pure, noa’tu te huru o te aau e aore râ te mea e tupu ra i roto i to oe oraraa. Ua parau mai te peresideni Ezra Taft Benson (1899–1994) e, « Mai te peu noa’tu aita to tatou e hinaaro ia pure, e ti‘a ia tatou ia pure e tae roa ua tupu mai te hinaaro ia pure ».2

  7. Ia faafariu ana‘e oe, e tia‘i maoro oe i te mahana sabati no te mea o te Sabati te reira. Sabati ana‘e, ei monoraa i te mana‘o e, « aue, e mahana teie aita e nehenehe e haere ha‘uti e to’u mau hoa e aore râ e haere i te teata », e mana‘o oe, « O roto roa, e mahana e nehenehe ta’u e haere i te pureraa no te tutonu i ni‘a i te mau mea pae varua ma te fana‘o i te taime e to’u utuafare ! »

    Hōho’a
  8. Ua faafariuhia ana‘e, e tape‘a oe i te mau faaueraa e eita oe e imi i te aperaa, aita te ohipa tuutuu i roto i te raveraa, e aore râ aita e tamataraa ia ti‘a i ropu. Eita oe e tamata i te faanuu atu i te mau oti‘a ; e tape‘a noa oe i te mau faaueraa no te mea ua ite oe o te reira te e‘a maitai a‘e.

  9. Hōho’a

    Ua faafariuhia ana‘e, e ieie oe no te aufau i te tufaa ahuru. E hi‘o oe i te reira ei faati‘araa taa ê e e mana‘o oe e, 10 i ni‘a i te hanere, e ere i te mea rahi roa, ia faaau ihoa râ e te mau haamaitairaa e te mana‘o au e noaa mai. E mea hoona a‘e teie mau haamaitairaa i te moni e aufauhia ra e oe.

  10. Hōho’a

    Ia faafariu ana‘e oe, e hiaai rahi to oe ia tauturu ia vetahi ê ia ite mai i te parau mau e te oaoa o ta oe i ite mai. Te hoê hi‘oraa au i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, o te orama ïa a Lehi, i roto i te reira, ua puai roa to’na hiaai ia faaite i te hotu au o te tumu raau no te ora i to’na utuafare. I to’na amuraa i te hotu, to’na mana‘o matamua, e ere ïa te rave-rahi-raa mai no’na iho, o te hi‘oraa râ i to’na utuafare ia nehenehe ia ratou ia amu atoa i te hotu e ia farii i taua oaoa ra (hi‘o 1 Nephi 8:12).

Ei puohuraa, ua ite oe te faafariu ra oe ia haamata oe i te ora i te ture teitei a‘e, te evanelia a Iesu Mesia. Te ora ra oe i te varua o te ture e te reta atoa o te ture. Te ora ra oe i te evanelia ia au i te mau huru atoa o te oraraa no outou na. Te ora ra oe i te evanelia i to’na îraa, eiaha no te mea ua faahepohia, no te mea râ, ua hinaaro oe. E taata oaoa a‘e oe e te maitai, e ua hinaaro oe ia riro i te taata ua hinaaro te Metua i te Ao ra ia riro mai oe. Ua hinaaro oe ia riro mai ia Iesu Mesia ra, e ia pee i To’na hi‘oraa. Ia riro mai oe tera huru taata, ua faafariu-mau-hia oe.

Te mau nota

  1. Manuel 2 : Administration de l’Eglise (2010), 8.1.3.

  2. Ezra Taft Benson, « Pray Always », Liahona, Tiunu 1990, 4.

Hoho‘a faahoho‘araa © IRI ; Te mau Aniti-Nephi-Lehi e huna ra i ta ratou mau ‘o‘e, na Del Parson © IRI

Ni‘a : hoho‘a faahoho‘araa © IRI ; coins © isStockphoto.com/Thinkstock ; Te orama o Lehi no te Tumu no te ora, na Robin Luch © IRI