2013
E hinaaro te ao nei i te mau pionie i teie mahana.
Tiurai 2013


Parau poro‘i na te Peresideniraa Matamua, Tiurai 2013

E hinaaro te ao nei i te mau pionie i teie mahana

Hōho’a
Peresideni Thomas S. Monson

No te feia e rave rahi, aita te tere o te pionie i te matahiti 1847 i haamata i Nauvoo, Kirtland, Far West e aore râ i New York, ua haamata râ i te atea no Peretane, Ekotia, Scandinavie, e aore râ Heremani. Aita te mau tamarii na‘ina‘i i taa maitai i te faaroo pautuutu o tei opua i to ratou metua e vaiiho i muri te utuafare, te mau hoa, te au maitai e te paruru.

E ui paha te hoê tamarii rii e, « e mama, no te aha tatou e haere ê ai i te fare ? E haere tatou i hea ? »

« Haere mai, ta’u poe ; e haere tatou i Ziona, te oire o to tatou Atua ».

I roto i te paruru o te fare e te fafauraa o Ziona ua ti‘a mai te riri e te arepurepu o te mau pape no te puai o te moana Atalanetika. O vai te nehenehe e aamu mai i te ri‘ari‘a o tei ô mai i roto i te mafatu o te taata i roto i teie mau tere atâta ? Faaitoitohia e te muhumuhu mamu o te Varua, turuhia e te hoê noa faaroo aueue ore, teie mau pionie feia mo‘a i ti‘aturi i te Atua e tei tape‘a i to ratou tere.

Ua tapae ihoa ratou i Nauvoo no te tere faahou noa e faaruru i te mau ati i ni‘a i te e‘a. Te mau ofa‘i menema e te mau ofa‘i tapa‘o menema i te roaraa purumu mai Nauvoo tae atu i Roto Miti. Teie te moni hoo a vetahi mau pionie. Ua hunahia to ratou tino i roto te hau, te ora ra râ to ratou i‘oa e a muri noa’tu.

Ua rohirohi te mau puaatoro no te teimaha, ahehe te mau huira o te mau pereoo huti, oto te mau taata itoito, haruru te mau pahu no te tama‘i, e te uuru ra te mau luto tahae. Ua tape‘a noa râ te mau pionie ma te faaroo faaûruhia e te tau fifi mau. Pinepine ratou e himene :

A haere â, te feia mo‘a e,

Ma te oaoa

E au anei e ati to outou ?

Haere â i mua… 

A rohi! A rohi !1

Ua haamana‘o teie mau pionie i te mau parau a te Fatu : « Ia tamatahia ta’u mau taata i te mau mea atoa e tia’i, ia tia ia ratou ia vai ineine noa no te farii i te hanahana o te vai nei ia’u nei no ratou ra, oia te hanahana o Ziona ».2

E haapouri te tomoraa o te tau i to tatou haamana‘oraa e e faaiti mai i to tatou mauruuru no te feia o tei haere na na te e‘a o te oto, ma te vaiiho i muri te hoê arati‘a mauiui rahi tei tapa‘ohia e te mau menema i‘oa ore. Eaha râ te parau o to teie mahana mau tamataraa ? Aita anei e mau purumu ofa‘ifa‘i no te tere, aita anei e mau mou‘a no te pa‘i‘uma, aita e mau apoo hohonu no te haere na roto, aita e arati‘a auahi, aita e mau anavai papau ? E aore râ te vai ra anei te hoê hinaaro mau i teie nei no taua varua pionie ra no te arata‘i ê atu ia tatou i te mau ati o te haamata‘u nei i te faatomo ia tatou e i te arata‘i ia tatou i te hoê Ziona no te paruru ?

I roto i na ahuru matahiti i terehia mai i te hopea o te Tama‘i Rahi II, ua faatopahia te mau ture morare faahou e faahou â. Te rahi noa’tura te ohipa iino ; ua topa roa te mau peu maitai. Rahi te mau taata e imi nei i te mau faito teitei e te haehaa iino i roto i te oraraa, e imi nei te mau aehuehuraa poto ma te faatusia i te mau oaoa mure ore. Na reira e mo‘e ai ia tatou te hau.

Ua mo‘e ia tatou nahea to Heleni e to Roma upooti‘a-maitai-raa i roto i te hoê ao taehae e nahea te hoperaa taua upooti‘araa ra – nahea te faatau e te paruparu i te pae hopea i te haapauraa ia ratou. I te hopearaa, ua hinaaro ratou i te paruru e te oraraa au maitai, hau atu i te hinaaro i te ti‘amâraa; e ua mo‘e ia ratou teie mau mea atoa – te au maitai e te paruru e te ti‘amâraa.

E tiamo i te mau faahemaraa a Satane ; e aro râ no te parau mau. Eita te mau hinaaro mauruuru ore o te aau e tae‘ahia na roto i te hoê titauraa tamau no te oaoa i rotopu i te mau rurutaina o te hinaaro e te peu iino. Eita roa te peu iino e arata‘i i te viretu ra. Eita roa te feii e au i te here. Eita roa te paruparu e horo‘a mai i te itoito. Eita roa te feaa e faaûru i te faaroo.

E mea fifi roa no vetahi ê ia faaoroma‘i i te faaooraa e te mau parau maau au ore a te feia o te tahitohito nei i te viivii-ore, te haavare ore e te haapa‘oraa i te mau faaueraa a te Atua. Aita roa râ te ao nei e haafaufaa ore i te tomoraa i roto i te parau tumu. I to Noa arata‘iraahia ia hamani i te hoê pahi, ua hi‘o te mau taata maamaa i te ra‘i ata ore e i muri iho ua faaoo e ua ‘ata – e tae roa i te taime a topa mai ai te ua.

E mea ti‘a anei ia tatou ia haapii mai i teie mau haapiiraa hoo rahi, faahou e faahou â ? Ua taui te tau, e te tamau noa râ te parau mau. Ia roaa ana‘e ia tatou ia apo mai i te mau iteraa o te tau i ma‘iri, e titauhia tatou ia tapiti noa te reira e to ratou mau oto atoa, te mauiui, e te pe‘ape‘a. Aita anei to tatou e paari no te faaroo Ia’na, o tei ite i te haamataraa e tae atu i te hopea – to tatou Fatu, o tei opua i te faanahoraa no te faaoraraa – hau a‘e i taua ophi ra, o tei vahavaha i to’na nehenehe

Te faataa nei te hoê titionare i te hoê pionie mai te « hoê taata e haere ra i mua no te faaineine e aore râ no te iriti i te e‘a no vetahi ê no te pee mai ».3 E ti‘a anei ia tatou ia faaûru ia tatou iho i te itoito e te aueue ore o te opuraa o te faaite nei i te huru o te mau pionie o te hoê u‘i i tahito ra ? E ti‘a anei ia outou e o vau iho, i teie tau, ia riro e mau pionie ?

Ua ite au e nehenehe tatou e riro mai. Auê, e nahea te ao nei e hinaaro ai i te mau pionie i teie mahana !

Haapiiraa no roto mai i teie parau poro‘i

Te faataa nei te mau papa‘iraa mo‘a e mea ti‘a i te mau taea‘e hahaere « ia faaara, ia a‘o, ia faaa‘o, e ia haapii, e ia titau atu i te mau taata ia haere mai i te Mesia ra » (PH&PF 20:59). A feruri ia faaara’tu i te mau ara-maitai-raa e te mau aniraa manihini e vaira i roto i te parau poro‘i a te peresideni Monson i te feia o ta outou e hahaere ra. E hinaaro paha outou e tauaparau ia ratou i te mau rave‘a ia ite atu e ia pee i te mau hi‘oraa tano, ia ape i te mau haavareraa, e ia haapii mai i te mau hape o vetahi ê. A ui i te feia ta outou e haapii ra e nahea ratou ia riro mai e mau pionie i teie mahana ?