2013
A rave maitai i ta oe tuhaa
Atopa 2013


A rave Maitai i ta oe tuhaa

No roto mai i te hoê Pureraa Pae Auahi na te feia apî paari i roto i te faanahoraa haapiiraa a te Ekalesia i te fare haapiiraa no BYU–Idaho i te 4 no mati 2012. No te taatoaraa o te papaʻiraa na roto i te reo peretane, a haere i niʻa i te Itenati, lds.org/broadcasts/archive/ces-devotionals/2012/01?lang=eng.

Hōho’a
Elder Quentin L. Cook

Riro ei taata parau-tiʻa. Faatupu i te hoê utuafare. Imi i te raveʻa tano no te imi i te ora. Tavini mai tei piihia. Faaineine no te farerei i te Atua.

Pinepine te peresideni David O. McKay (1873–1970) i te faati‘a i te hoê aamu tei tupu i te tau a riro ai oia ei misionare i te fenua Ekotia. I muri noa aʻe i toʻna tomoraa i roto i te misioni ua mihimihi rii oia i te fenua e ua haere oia e mata‘ita‘i haere i te pare nui no Stirling tau hora te maoro. A faaoti ai raua e to’na hoa i te mata‘ita‘i i te pare nui, ua haere raua na pihaʻi iho i te hoê fare e ua ite atu raua i te hoê ofaʻi i niʻa aʻe i te opani e te hoê papaʻiraa i niʻa iho, mai te mea ra e, e parau te reira na Shakespeare, te na ô ra e, « Noa’tu eaha to oe huru, a rave maitai i ta oe tuhaa ».

A haamanaʻo ai oia i taua ohipa ra, ua parau te peresideni McKay e : « Na ô aʻera vau ia’u iho, e aore râ, te Varua i roto ia’u e, ʻE melo oe no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Hau atu i te reira, tei ô nei oe ei tiʻa no te Fatu o Iesu Mesia. Ua farii oe i te hopoiʻa ia riro ei tiʻa no te Ekalesia’. E ua haamanaʻo aʻera vau i te ohipa ta maua i rave i taua poʻipoʻi ra. Ua haere maua e mata‘ita‘i ; e parau mau, ua roaa ia maua te tahi ite e te tahi haamaramaramaraa aamu, e ua oaoa roa vau no te reira … Tera râ, e ere te reira i te ohipa misionare … Ua farii au i te poroʻi tei horoʻahia mai ia’u i niʻa i taua ofaʻi ra, e mai taua taime ra, ua tamata aʻera maua ia rave i ta maua tuhaa ei misionare i Ekotia ».1

Ua riro teie poroʻi ei poroʻi faufaa roa e ua haaputapû te reira i te peresideni McKay e ua faaohipa oia i te reira ei faaûruraa no te toeʻa o toʻna oraraa. Ua faaoti aʻera oia e, noa’tu te huru o ta’na hopoiʻa, e rave maitai roa oia i te reira.

Eiaha e rave taa ê atu i te huru mau

Ia au i te faito puai rahi no te maitai e vai ra i roto ia outou e te uʻi apî o te Ekalesia, eaha ta’u manaʻonaʻoraa no to outou ananahi ? Eaha te aʻo ta’u e nehenehe e horoʻa’tu ia outou ? A tahi, e farerei outou i te hutihutiraa rahi no te faarave ia outou i te ohipa aita i au i to outou huru—ma te tamau roa i te hoê tapoʻi mata—e ia riro mai ei taata e ere i to outou huru mau e aore râ, mai te taata o ta outou e hinaaro ia riro.

I te omuaraa o te aamu o te Ekalesia, te noho ra te peropheta Iosepha, o Emma e ta raua na maehaa hoê ahuru ma hoê avaʻe, o Joseph e o Julia, i Hiram, Ohio, i te fare no John e Alice Johnson. Te pohehia ra na tamarii i te maʻi puupuu (rougeole). Te taoto noa ra o Iosepha e ta’na tamaiti iti i niʻa i te hoê roʻi i pihaʻi iho i te uputa no mua.

I te pô, ua tomo mai ra te hoê pŭpŭ taata tei penihia te mata i te peni ereere i roto i te fare e ua huti i te peropheta i rapae, e ua taʻiri ia’na e ua manii i te tâ i niʻa ia’na e ia Sidney Rigdon.

Te vahi peʻapeʻa roa’tu o teie hamani-ino-raa, o Iosepha naʻinaʻi ïa, i te mea e, ua vai noa oia i mua i te matai o te pô, e ua putahia i te toʻetoʻe, e te afaʻi-ê-hia ra ïa toʻna metua tane. E no reira, tau mahana i muri mai, ua pohe oia.2

Te feia tei rave i teie maratiri i ni‘a i te peropheta e toʻna taeaʻe o Hairamu, ua peni atoa ratou i to ratou mata no te huna i to ratou hohoʻa mau.3

I to tatou nei anotau, e mea ohie roa’tu ia huna i to tatou iho huru mau, tera râ, te vai ra te mau ture faufaa i roto i te parau no te oreraa e tamau i te hoê tapoʻi mata e « haapaʻo tatou i te evanelia… [te tumu i pohe ai ratou] ».4

Hoê o to outou paruru rahi aʻe i mua i te raveraa i te mau maʻitiraa ino maori râ, o te oreraa ïa e tamau i te hoê noa’tu tapoʻi mata no te huna i to outou huru mau. Mai te mea noa’tu e, e tupu mai te hinaaro i roto ia outou ia rave i te reira, ia ite mai outou e, e tapaʻo papû te reira no te ati e o te hoê hoʻi te reira mauhaa na te enemi no te faarave ia outou i te hoê mea eita e tiʻa ia outou ia rave.

E ohipa matarohia i teie mahana ia huna i te iʻoa ia papaʻi anaʻe te hoê taata i te mau parau riri e te faaino i niʻa i te Itenati. Te parau nei te tahi pae e mau parau ura.

Ua papaʻi te aposetolo Paulo e :

« Eiaha e vare, e ino te parau maitai i te amuiraa iino ra.

« E ara e ti‘a’i, eiaha e rave i te hara ; aore hoʻi te hoê pae i ite i te Atua » (1 Korinetia 15:33–34).

E mea maramarama maitai e, e ere te mau parau iino i ta te peu iino noa. Mai te mea e, na te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e rave i te reira, e riro ïa i te faaino i te feia aore i ite i te Atua e aore râ, aore e iteraa papû no niʻa i te Faaora.

Mai te mea e, e faaohipahia te Itenati no te haamătaʻu, no te faaino i te roo, e aore râ, no te tuu i te hoê taata i roto i te hoê hiʻoraa ino, e faahapahia ïa te reira e te ture. Te ite nei tatou i roto i te oraraa sotaiete nei e, ia tamau anaʻe te taata i te tapoʻi o te hunaraa i‘oa, e mea ohie no ratou ia rave i teie huru ohipa tei riro ei ohipa haamou rahi i te paraparauraa tano. Te ofati atoa ra te reira i te mau parau tumu ta te Faaora i haapii mai.

Ua faaite mai te Faaora e, aita Oia i haere mai no te faahapa i to te ao nei, no te faaora râ. I muri iho ua faataa mai Oia i te auraa o te parau ra, faahapa :

« Teie taua faahapa ra, o te maramarama ua tae mai i te ao nei, e hinaaro aʻenei te taata i te pouri, aore te maramarama, no te mea te ino ra ta ratou parau.

« O tei mau i te parau ino ra, aore oia i hinaaro i te maramarama ; e ore hoi oia e haere mai i te maramarama o te itea ta’na parau.

« O tei haapa‘o ra i te parau mau ra, e tae mai ïa i te maramarama ia itea-maitai-hia e, te au ra ta’na parau i te Atua » (Ioane 3:19–21 ; a hiʻo atoa irava 17–18).

Aita e faufaa no te feia parau-tiʻa ia tamau i te tapoʻi mata no te huna o vai ratou.

A rave i te ohipa mai te au i to outou mau tiʻaturiraa mau

E rave outou i te ohipa mai te au i to outou mau tiʻaturiraa mau na roto i te horoʻaraa i to outou taime i roto i te mau mea o te patu e o te faahotu i to outou huru e o te tauturu ia outou ia rahi atu te riroraa mai te Mesia te huru. Maitai e, aore roa hoê o outou e faariro nei i te oraraa ei taime arearearaa e te haʻutiraa na mua roa, e faariro râ i te reira ei taime no te « faaineine… ia farerei i te Atua » (Alama 34:32).

Hoê hiʻoraa nehenehe no niʻa i te parau o te raveraa i ta outou tuhaa e te faaohipa-tiʻa-raa i te taime no roto mai i te oraraa o Elder L. Tom Perry no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, a riro ai oia ei faehau i roto i te nuu o te Hau Amui no Marite, i te fenua Tapone i te hopea o te tamaʻi II no te ao nei. Ua faaite mai Elder Perry i teie aamu i te taime a papaʻi ai oia i toʻna iteraa papû taa ê no niʻa i te Faaora.

« Tei roto vau i te pŭpŭ matamua o te mau faehau marite « Marines » tei tae i te fenua Tapone i muri aʻe i te tuurimaraahia te parau no te hauraa te Tamaʻi II o te ao nei. A tomo ai matou i roto i te oire no Nagasaki tei nina-roa-hia, ua riro ïa ei hoê o te mau iteraa oto roa a‘e o to’u oraraa. Ua mou roa te hoê tuhaa rahi o te oire. Aitâ te tahi mau tino pohe i oti atura i te hunahia. E nuu haru fenua matou, e ua faatiʻa matou i to matou vahi faatereraa e ua haamata i te rave i te ohipa.

« E mea huru horiri te ohipa i taua taime ra, e ua hinaaro te tahi pae o matou e horoʻa rahi atu â. Ua haere matou e farerei i to matou raatira faaroo no te ani i te parau faati‘a ia tauturu i te patu-faahou-raa i te mau fare pureraa. Na roto i te mau haavîraa a te faatereraa hau i roto i te tau o te tamaʻi, ua fatata roa teie mau fare pureraa i te opani. Ua ino roa teie mau fare pureraa, aita hoʻi e rave rahi roa. Ua horoʻa te tahi pae o matou i to matou taime no te tâtâî i teie mau fare pureraa i roto i ta matou mau hora faafaaearaa, ia nehenehe i te reira ia riro faahou ei vahi pureraa na te feia Keresetiano.

« … Ua itehia ia matou te mau orometua tei ore e nehenehe e faatere i ta ratou ohipa i roto i te mau matahiti o te tamaʻi, e ua faaitoito matou ia ratou ia ti‘a faahou i te terono ra. Ua farii matou i te mau iteraa faahiahia i rotopu i teie mau taata a tiʻa ai ia ratou ia rave faahou i te mau ohipa o to ratou faaroo Keresetiano.

« Ua tupu aʻera te hoê ohipa i te taime a faaruʻe ai matou ia Nagasaki no te hoʻi i te fenua e o ta’u e haamanaʻo tamau noa. A taʻuma ai matou i roto i te pereoo auahi o te afaʻi atu ia matou i to matou mau pahi no te hoʻi i te fenua, ua faaôô mai e rave rahi mau faehau « marines » ia matou. E mau hoa tamahine to pihaʻi iho ia ratou e te aroha ra ia ratou no te taa-ê-raa. Ua ata ratou ia matou ma te parau mai e, ua ere matou i te mau mea arearea a parahi ai matou i Tapone. Ua haamauʻa matou i to matou taime i te tâtâîraa i te mau papaʻi fare.

« I te taime mau a puai roa ai ta ratou mau faaôôraa, i niʻa rii aʻe i te vahi tape‘araa pereoo auahi, te haere mai nei fatata e 200 o teie mau Keresetiano Tapone no te mau fare pureraa ta matou i tâtâî, ma te himene ʻEi Faehau Faaroo’. Ua haere mai ra ratou e ua horoʻa mai ra i te mau taoʻa horoʻa na matou. I muri iho, ua anaʻi ratou ia ratou na te hiti i te reni tereraa pereoo auahi. E a haamata ai te pereoo auahi i te tere, ua faatoro matou i to matou mau rima no te tape‘a i to ratou mau rima. Aita ta matou e nehenehe e parau i te hoê parau ; ua putapû rahi to matou aau. Tera râ, ua oaoa matou i te mea e, ua tiʻa ia matou ia tauturu rii i te faati‘a-faahou-raa i te Keresetiano i roto i te hoê nunaa i muri aʻe i te tamaʻi ».5

A feruri hohonu e a haapaʻo maitai ia maʻiti outou i te huru no te faaohiparaa i to outou taime. Mai ta outou e ite nei i roto i te hiʻoraa a Elder Perry, aita vau e parau nei ia vai noa ta outou haapaʻoraa i niʻa i to outou rima ahu e aore râ, ia riro noa mai te tahi parairaa faaroo. E riro ïa ei mea huru fifi rii no outou e no te Ekalesia. Te parau nei râ vau no to outou riroraa mai te au i tei titauhia ia outou.

A haamau i te mau opuaraa tano

Te toru o ta’u parau aʻo, no niʻa ïa i te tahi mau opuaraa o te tiʻa ia outou ia feruri. I te taime tei te fenua Tapone o Elder Perry i rotopu i te mau « marines », te tavini ra ïa te peresideni Boyd K. Packer, peresideni no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, i te fenua Tapone i roto i te nuu no te reva i te hopea no te Tamaʻi II o te ao nei.

I te matahiti 2004 ua apee atu vau i te peresideni Packer e vetahi ê atu i te fenua Tapone. Ua tiʻa ia’na ia faaite i te tahi mau tuhaa e ia feruri i te tahi mau iteraa e te tahi mau faaotiraa ta’na i rave i taua taime ra. Na roto i ta’na parau faati‘a, te faaite atu nei au i te tahi o toʻna mau feruriraa e te mau manaʻo.

Ua faaite mai te peresideni Packer i te mau ohipa tei tupu i niʻa i te hoê motu i te atea ê i te fenua Okinawa. Te faariro nei oia i te reira ei mouʻa no’na i roto i te medebara. Na toʻna faaineineraa ia’na e toʻna farereiraa i te tahi atu mau melo i faahohonu i toʻna tiʻaturiraa i te mau haapiiraa o te evanelia. Te mea râ e toe ra, o te haapapûraa ïa—te hoê ite papû e, e parau mau te mea ta’na i mana‘o aʻe.

Ua tape‘a mai te taata papaʻi aamu o te peresideni Packer i te mea tei tupu : « Ei pahonoraa i te hau o te haapapûraa ta’na i imi, teie oia i mua i te ino rahi o te tamaʻi i niʻa i te feia hapa ore. I te hoê mahana, ua imi oia i te hoê vahi moʻemoʻe no te feruri, ua taʻuma oia i te hoê vahi teitei fâaʻo i te moana. I reira ua ite oia i te toeʻa o te hoê fare na‘ina‘i tei parari roa, e te faaapu umara i pihaʻi iho tei faaruʻehia. E i rotopu i te mau raau tanu te pohe atura, ua ite atu oia i na tino pohe o te hoê metua vahine e ta’na na tamarii e piti. Ua tupu te oto rahi i roto ia’na i te iteraa i te reira, ma te anoʻihia i te mau manaʻo o te here i toʻna iho utuafare e i te mau utuafare atoa ».6

Ua haere atura oia i roto i te hoê apaapa fare paruru, i reira toʻna manaʻonaʻoraa, te feruriraa e te pureraa. A hiʻo faahou ai oia i muri i niʻa i teie ohipa, ua faaite mai te peresideni Packer i te mea ta’u e nehenehe e parau e, te hoê iteraa pae varua no te haapapû. Ua tupu te faaûruraa i roto ia’na no niʻa i te ohipa e tiʻa ia’na ia rave i roto i toʻna oraraa. Aita roa oia i feruri e, e piihia oia i roto i te hoê piiraa teitei e te moʻa o ta’na e mau nei i teie taime. Ta’na hiʻoraa oia hoʻi ïa, ua hinaaro oia ia riro ei orometua haapii, no te haapapû i te mau haapiiraa a te Faaora. Ua faaoti aʻera oia e, e ora oia i te hoê oraraa parau-tiʻa.

Ua ite roa aʻera oia e, e tiʻa ia’na ia imi i te hoê vahine parau-tiʻa e ia faatupu amui raua i te hoê utuafare rahi. Ua ite teie faehau apî e, te toroʻa ta’na i maʻiti, e mea iti roa ïa te apî ta’na e horoʻa mai, e e titauhia i toʻna hoa here ia farii i taua mau mea matamua ra, e ia farii ia ora ma te ore e farii i te tahi mau mea o te tino nei. No te peresideni Packer, ua riro e te riro nei hoʻi te tuahine Donna Packer ei hoa maitai hope no’na. Aita ta raua moni i rahi, aita râ raua i ere i te hoê noa aʻe mea. Ua fanau raua 10 tamarii, e ua faatusia raua. E 60 mootua ta raua e hau atu i te 80 hina i teie nei.

Te faaite atu nei au i teie aamu parau mau no te mea, pinepine roa ta tatou mau opuaraa i te faatumuhia i niʻa iho i te mau mea e haafaufaahia nei e to te ao nei. E mea ohie roa te mau mea faufaa no te mau melo tei farii i te mau oroʻa no te faaoraraa. Riro ei taata parau-tiʻa. Faatupu i te hoê utuafare. Imi i te raveʻa tano no te imi i te ora. Tavini mai tei piihia. Faaineine no te farerei i te Atua.

Ua haapii mai te Faaora e « e ere hoi tei taua taoʻa na’na ra toʻna ora » (Luka 12:15).

Patu i to outou fenua e to outou oire

Taa ê noa’tu i to outou huru taata, to outou mau ite, e ta outou mau faaotiraa, ia riro noa’tu outou i te uʻi tei titauhia ia outou ia riro, e patu ïa outou i to outou fenua e to outou oire i te vahi e orahia ra e outou. E titauhia i to outou uʻi ia paruru i te parau-ti‘a e te tiʻamâraa o te faaroo. E ere te faufaa aiʻa Keresetiano e Ati Iuda i fatuhia e tatou i te hoê noa mea taoʻa rahi, e mea faufaa atoa râ no te faanahoraa a to tatou Metua i te Ao ra. Ua titauhia ia tatou ia faaherehere i te reira no te mau uʻi no ananahi. Ua titauhia ia tatou ia amui atu i te mau taata maitai, tae roa’tu i te mau taata no te mau huru faaroo atoa—te feia ihoa râ e feruri nei e, e hopoiʻa ta ratou i te Atua no to ratou huru oraraa. Teie te mau taata e haroʻaroʻa i te parau aʻo ra e, « Noa’tu eaha to oe huru, a rave maitai i ta oe tuhaa ». E riro te manuiaraa o te haafaufaaraa i te mau tumu parau Keresetiano e Ati Iuda e i te ti‘amâraa o te faaroo, i te faariro i to outou uʻi ei uʻi rahi mai tei titauhia.

Na roto i te mau titauraa teimaha e vai nei i roto i te ao nei i teie mahana, e manaʻonaʻo rahi to te Peresideniraa Matamua e to te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo ia tomo outou ma te au maite i roto i te tereraa ohipa poritita i roto i te fenua ta outou e noho na. E tiʻa noa te Ekalesia i ropu i te mau hororaa poritita e aita oia e paturu i tera e tera taata e aore râ, i tera e tera pŭpŭ poritita. Tera râ, te hinaaro nei matou i to tatou mau melo ia faao hope roa ratou ia ratou i te patururaa i te taata e i te pŭpŭ ta ratou i maʻiti ia au i te mau ture e paruru atu i te faatereraa hau maitai. E mea maramarama maitai ta tatou haapiiraa tumu : « e mea tiʻa roa ia maʻimihia te mau taata parau-tiʻa e te mau taata paari hoi » (PH&PF 98:10).

E tiʻaturi rahi to matou ia outou. Te tiʻaturi nei te faatereraa o te Ekalesia e, e nehenehe ta outou e patu i te basileia mai hoê uʻi o te ore e faaauhia i te hoê uʻi i tahito ra. Tei ia outou na to matou here e to matou tiʻaturiraa e tae noa’tu i ta matou mau pure e ta matou mau haamaitairaa. Ua ite matou e, e mea faufaa te manuïa o to outou uʻi no te haamauraa tamau o te Ekalesia e no te tupuraa o te basileia. Te pure nei matou ia rave maitai outou i ta outou tuhaa, ma te ore e tamau i te hoê tapoʻi mata, e ma te rave i te ohipa ia au i to outou huru mau, ia haamau i te mau opuaraa tiʻa, e ia patu i to outou fenua e to outou oire.

Te mau nota

  1. David O. McKay, i roto Francis M. Gibbons, David O. McKay: Apostle to the World, Prophet of God (1986), 45.

  2. Hi‘o Mark L. Staker, « Remembering Hiram, Ohio », Ensign, Atopa 2002, 32, 35.

  3. Hi‘o Te Mau Haapiiraa a te Mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 25.

  4. « A Haapaʻo tatou i te evanelia », Te mau himene, no. 156.

  5. L. Tom Perry, i roto i te « Joy—for Us and Others—Comes by Following the Savior », http://lds.org/prophets-and-apostles/what-are-prophets-testimonies?lang=eng.

  6. Lucile C. Tate, Boyd K. Packer : A Watchman on the Tower (1995), 58–59.

Hohoʻa no Elder Quentin L. Cook na Craig Dimond ; hohoʻa faahohoʻaraa na Scott Davis

Ua rave maitai Elder L. Tom Perry i ta’na tuhaa a parahi ai oia i te fenua Tapone.

Hohoʻa no Elder L. Tom Perry © IRI

Ua haamaitaihia Boyd K. Packer no toʻna haamauraa i te mau opuaraa maitai.

Hohoʻa no peresideni Boyd K. Packer, eiaha e tapitihia te neneʻiraa