2013
Nahea vau e riro ai ei misionare manuïa ?
Atopa 2013


Nahea vau e riro ai ei misionare manuïa ?

Te ora nei te taata papaʻi i Maine, te mau Hau Amui no Marite.

Noa’tu te puai o te ohipa ta’u e ta to’u hoa i rave, ua pato‘i te mau taata atoa i ta maua parau poroʻi. Eaha te tiʻa ia maua ia rave no te riroraa ei misionare manuïa ?

Ua hau rii hoê matahiti i teie nei to’u riroraa ei misionare a tupu mai ai te hoê fifi taa ê mau. Tei ropu maitai maua i te hoê puʻe tau poiri e te marehurehu—no mahuti noa mai ra na roto mai i te hoê puʻe tau toʻetoʻe haere atu i roto i te puʻe tau faahoturaa raau. E noa’tu te itoito o to’u hoa e o vau nei, pauroa te taata ta maua i paraparau, ua patoʻi uʻana ratou i ta maua parau poroʻi. Ia farerei anaʻe maua i te tahi atu mau misionare, ua ite maua e, e mea tere maitai ta ratou ohipa. Aita roa vau i taa e, no te aha aita maua i manuïa. Ua ite maitai au i te reo i teie nei, e na hoa maitai roa maua, ua faatupu maua i te tiʻaturiraa e i te mau melo, e ua tamata maua i te pee i te Varua e i te haapaʻo maitai roa i te mau ture o te misioni.

Tera râ, noa’tu te huru o te ohipa ta maua i rave, ua farerei maua i te patoʻiraa i te mau vahi atoa. I muri aʻe e rave rahi hepetoma mai teie te huru, ua fati au i raro aʻe i to’u huru au ore. I roto i te hoê apooraa faaineineraa ua na ô aʻera vau e, « Eaha te faufaa ? Aore hoê taata e faaroo mai ia taua ». E hi‘oraa atea e te maitai aʻe to to’u hoa i to’u, e ua parau mărû mai ra oia e, « Te faataa nei taua i te mau opuaraa no te faaite i to taua faaroo. E rave taua i te mau opuaraa no te taiʻo mai i to taua mau maitai ».

A feruri ai au i toʻna manaʻo, ua ite aʻera vau e, ua faaohipa vau i te raau faito hape no te faito i to’u manuïaraa ei misionare. Te horoʻa mai nei te Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia : Te hoê arata‘i no te ohipa misionare i te hoê tapura no te mau huru o te mau misionare manuïa,1 e ua ite aʻera vau e, pauroa taua mau huru ra, tei raro aʻe ïa i te mana o te misionare. Aita to’u e mana no te turaʻi i te taata ia farii e aore râ, ia ore e farii i te parau poroʻi o te evanelia, tera râ, e nehenehe ta’u e arai i te huru misionare ta’u e hinaaro ia riro. Ua faaite mai to’u hoa ia’u e, na te faaroo rahi aʻe i roto ia Iesu Mesia e na te aau mehara no Ta’na mau haamaitairaa e tauturu ia’u ia ite i te mau raveʻa i faariro aʻena ia’u ei misionare manuïa.

Na te faaroo e haamaramarama i te semeio

Ua tupu te haehaa i roto ia’u i te iteraa e, te ere ra vau i te faaroo. Ua imi au i te mau vahi e tiʻa ai ia’u ia haapuai i to’u faaroo e ua ite aʻera vau e, ia ore anaʻe te ohipa e tere ia au i tei faaineinehia, ua tupu te paruparu i roto ia’u. Te na ô ra te Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia e : « Eiaha roa râ to oe aau e tarapape ; e haaparuparu te reira i to oe faaroo. Mai te mea e haamarirau oe i ta oe mau opuaraa, e iti mai ïa to oe maitai, e paruparu to oe hiaai, e fifi ïa oe i te peeraa’tu i te Varua ».2 Ua ite aʻera vau e, ua vaiiho vau i to maua mau manuïa ore ia haaparuparu i to’u faaroo.

Ua haamata vau i te pure no te ani ia tauihia to’u aau e ia rahi atu to’u faaroo. Ua turuʻi atoa vau i niʻa i te fafauraa tei horoʻahia mai i roto i te Moromona 9:21 : « O te faaroo i te Mesia, aore toʻna e feaa e hoê iti aʻe, o ta’na e ani atu i te Metua na roto i te iʻoa o te Mesia, e horoʻahia mai ïa ia’na ; e ua parauhia’tu teie no te mau taata atoa, e no te feia atoa hoi i te mau otia o te fenua nei ». Na teie fafauraa i turaʻi ia’u ia pure uʻana atu â no te ani i te mau haamaitairaa e te mau semeio ta maua o to’u hoa e hinaaro, ma te parau tamau atoa e, « Ia tiʻa to oe hinaaro ». Na teie mau pure i tauturu ia’u ia farii i te faahuru-ê-raa o te mau faaineineraa e te mau manuïa-ore-raa ma te faaroo rahi a‘e, ma te ite e, e pahono tamau mai te Metua i te Ao ra i te mau pure faaroo—noa’tu e, e tae mai te mau pahonoraa i te rave‘a tia‘i-ore-hia. Ua tiʻa ia’u i teie nei ia ite i te mau raveʻa a te Atua no te arataʻi ia maua i te roaraa o te mahana.

A imi ai au i te raveʻa no te haapuai i to’u faaroo, ua ite aʻera vau e, te parau faaitoito i roto i te Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia e parau mau ïa : mai te mea e, e faateitei outou i ta outou mau titauraa, e teitei atoa ïa to outou aravihi i te ohipa, e tupu to outou hinaaro i te rahi, e e tiʻa ia outou ia pee maitai atu i te Varua. Hau atu i te reira, ua rahi atu to’u feruriraa maitai no niʻa i te ohipa misionare e ta’u taviniraa ei misionare ia ite anaʻe au e ia mauruuru anaʻe au i te mau semeio i tupu i te mau mahana atoa.

E pato‘i te aau mehara i te pohehae

Ua haamata te Fatu i te faaite mai ia’u e, e faatupu Oia i te semeio na maua i te mau mahana atoa—tera râ aita i tiʻa ia’u ia ite i te reira e tae roa’tu i te taime a faaitoito ai au ia faaite i te aau mauruuru mau. Ua hau te aau mehara i te faaite-noa-raa i te peu maitai e aore râ i te mau peu au. A faaite ai au i te aau mehara i te Fatu e ia vetahi ê, ua faarii vau i te puai. Ua ite au ia’u i te oaoaraa no te tahi atu mau misionare, a manuïa ai ratou, eiaha râ te pohehae (a hiʻo Alama 29:14, 16). Ua tiʻa ia’u i teie nei ia faatumu i te manaʻo i niʻa i tei roaa ia’u, e i niʻa i te ohipa maitai i tupu, eiaha râ i niʻa i te mea aita e vai ra e i niʻa i te fifi i tupu.

Ua haapii mai au e, na te aau mehara e tupohe i te ohipa faaauraa ia tatou iho e ia vetahi ê. Taua mau taime ra a feruri ai au e, e ere au i te misionare manuïa, no te mea ïa e, ua parau vau ia’u iho e, « aita vau e rave nei mai ia vetahi ê atu », e aore râ, « E mea maitai aʻe ratou i ia’u i roto i teie ohipa ». Ua haapii atoa mai au e, o te arata‘iraa a te Fatu te horoʻaraa mai ia tatou i te mau hiʻoraa maitai no te faaitoito e no te pee, areʻa o te haavareraa a Satane te faahemaraa ia tatou ia faaau ia tatou iho ia ratou no te faito i to tatou faufaa e aore râ, to tatou manuïaraa. Tera râ, e mea maramarama maitai te Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia i niʻa i te reira : « Eiaha e faafaito ia oe i te tahi atu mau misionare e ia faaau i te mau hopearaa o ta oe mau tautooraa i ta ratou ».3 I te pae hopea, na te aau mehara i tauturu ia’u eiaha ia faate‘ote‘o e i faahaamanaʻo atoa ia’u e, na te Fatu e faatere nei i Ta’na ohipa. Aita i titauhia ia’u ia pohehae no te mea e, e mea manuïa aʻe to’u mau hoa misionare.4

Te faito mau o te manuïaraa

Hou a taui ai to’u hi‘oraa, ua faatumu teimaha vau i niʻa i te hoê huru haamaitairaa taa ê, i moʻehia ai ia’u ia araara noa i to’u na mata i niʻa i te tahi atu mau raveʻa te Fatu e pahono ra i ta maua mau pure e e haamaitai ra i ta maua ohipa misionare. I te hopea ra, ua haamata te Fatu i te haamaitai i te ohipa misionare i roto i to maua tuhaa fenua na roto i te mau raveʻa nehenehe e te manaʻo-ore-hia. Ua itehia ia maua te taata tei hinaaro ia farii i ta maua parau poroʻi, tera râ, ua haapii mai au i taua taime ra e, eiaha e faito i to’u manuïa ia au i te maʻitiraa a vetahi ê.

Ua faaite mai te peresideni Gordon B. Hinckley (1910–2008) i te parau aʻo a te hoê peresideni misioni no niʻa i te ohipa misionare : « A rave i te maitai roa a‘e e roaa ia oe, te maitai, te maitai roa a‘e. A faaoti i to outou mau pure e a rave itoito i te ohipa e a vaiiho na te Fatu e ooti ».5 Te haapii atoa mai nei te Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia i te hoê mea mai te reira te huru no niʻa i te mau misionare manuïa : « Ia ohipa ma te maitai… ma te horo‘a i to oe puai i te hopoiraa mai i te mau varua i te Mesia, e ia imi itoito i te haapiiraa e a tamau i te haamaitai noa ».6

A vai noa ai te hinaaro i roto ia’u ia tatarahapa, e a faaite noa ai au ma te haavare ore i te Fatu e, te rave ra vau ia au i te maitai roa a‘e e roaa ia’u, e nehenehe ta’u e tiʻaturi e, ua riro vau ei misionare manuïa—noa’tu e, ua farii anei te taata i ta maua poroʻi e aore râ, aita. I roto i te mau hiʻoraa e rave rahi, e nehenehe i te faito o to’u manuïaraa ei misionare ia faitohia ia au i to’u hinaaro mau ia tatarahapa e i to’u itoito i te rave tamau noa i te ohipa.

Ua papaʻi au e rave rahi semeio i roto i to’u buka aamu mai teie atu taime o ta’u misioni. A faaitoito ai au ia rahi atu to’u faaroo e to’u mauruuru, ua roaa ia’u te hoê hiʻoraa atea maitai aʻe, ua haapae au i te haaparuparu i te manaʻo, e ua ite au i te faaûruraa rahi atu a te Varua i roto i te ohipa. Ua itehia ia’u e, te mea ta te Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia e haapii nei, e parau mau ïa : « Ia horo‘a hope roa oe ia oe iho, e nehenehe na roto i teie mau iteraa e riro oe i te tarapape area râ, eiaha oe e tarapape ia oe iho. E ite papû oe e, ua mauruuru te Fatu ia ite oe i te Varua i te ohiparaa i roto ia oe ».7 Ia ite anaʻe au e, ua oaoa te Fatu ia’u, e nehenehe ta’u e faaoromai i te mau tamataraa atoa.

Te mau nota

  1. Hiʻo Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia : Te hoê arata‘i no te ohipa misionare (2004), 11–12.

  2. Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia, 11.

  3. Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia, 11.

  4. A hiʻo Jeffrey R. Holland, « Te feia rave ohipa i roto i te ô vine », Liahona, Me 2012, 31.

  5. Gordon B. Hinckley, « Find the Lambs, Feed the Sheep » Liahona, Tiurai 1999, 120.

  6. Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia, 12.

  7. Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia, 12.

I roto i te mau hiʻoraa e rave rahi, e nehenehe i te faito o to’u manuïaraa ei misionare ia faitohia ia au i to’u hinaaro mau ia tatarahapa e i to’u itoito i te rave tamau noa i te ohipa.

Hohoʻa faahohoʻaraa na Del Benson