2013
Te riroraa ei misionare Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia
Atopa 2013


Te riroraa ei misionare Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia

Na roto mai i te hoê aʻoraa no te pureraa pae auahi tei faatupuhia i roto i te Pû Haapiipiiraa Misionare i Provo i te 24 no Tiunu 2011.

Hōho’a
Elder David A. Bednar

E nehenehe ta outou e rave i te reira ! Ua ite te Fatu ta outou e mono nei e e tavini nei e, ua nehenehe ta outou e rave i te reira. Ua ite au e nehenehe ta outou e rave i te reira.

Te hoê aposetolo, a tahi e na mua roa, e misionare oia i te mau taime atoa. No reira, te oaoa taa ê nei au ia paraparau atu ia outou to’u mau hoa tavini i roto i teie ohipa nehenehe o te mau mahana hopea nei.

Hōho’a
Elder missionaries teaching people outdoors.

Eaha te hoê misionare Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia  ?

Te hoê misionare Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia o te hoê ïa tavini na te Fatu, tei piihia na roto i te tohu e tei haamanahia na roto i te tuuraa rima, o te poro i te evanelia mure ore a te Faaora tei faahoʻi-faahou-hia mai ia au i Ta’na raveraa (a hiʻo PH&PF 50:13–14, 17–24 ; PH&PF 68:1).

Te opuaraa tumu a te hoê misionare tei tatarahia i roto i te Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia maori râ, o te « ani manihini i te mau taata ia haere mai i te Mesia na roto i te tautururaa ia ratou ia farii i te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai na roto i te faaroo ia Iesu Mesia e i Ta’na taraehara, te tatarahapa, te bapetizoraa, e te fariiraa i te horo‘a o te Varua Maitai, e i te tape‘araa e tae noa’tu i te hopea ra ».1

Te hopoiʻa moʻa o te pororaa i te evanelia mai te haamanaraa e te raveraa i te mau oroʻa faaora, ua ravehia ïa te reira mai te tau a tiavaruhia ai Adamu i rapae i te Ô i Edene, e e rave-tamau-noa-hia te reira e tae noa’tu i te taime « a parau mai ai o Iehova Rahi e ua oti te ohipa ».2

Te mau titauraa no te riro ei mau misionare Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia

Te hinaaro nei au e aparau e pae titauraa tumu no te riroraa ei mau misionare Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia

Titauraa #1 : e haroʻaroʻa te mau misionare Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia e, te tavini nei e te mono nei ratou ia Iesu Mesia.

Hōho’a
Jesus Christ with His arm around the shoulder of the Apostle Peter. Christ points to a large number of fish lying on the beach as He speaks to Peter. Two other men and a ship sit on the beach in the background.

E ite e e haroʻaroʻa te mau misionare Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia e, o vai ta ratou e mono nei, no te aha ratou e tavini ai, e eaha tei titauhia ia ratou ia rave. Ua piihia te mau misionare rave tamau no te tavini e, ua faataa-maite-hia ei tavini e ei mau tiʻa no te Fatu ra o Iesu Mesia. Te faaite papû nei tatou i Toʻna iʻoa e i te tiʻa mau e te hanahana e i te misioni a Iesu Mesia i te mau nunaa atoa, te mau opu atoa, te mau reo atoa e i te mau taata atoa (a hiʻo PH&PF 133:37).

Ua here tatou i te Fatu. Te tavini nei tatou Ia’na. Te pee nei tatou Ia’na. Te tiʻa nei tatou No’na.

Ia riro Ta’na mau opuaraa ei mau opuaraa na tatou. Ia riro To’na mau hiaai ei hiaai no tatou. Ia riro Ta’na ohipa ei ohipa na tatou. Ia riro Toʻna mau haerea ei mau haerea no tatou. Ia riro toʻna hinaaro ei hinaaro no tatou.

Ei mau tiʻa no te Faaora, te haapii nei tatou i te mau haapiiraa tumu e i te mau parau tumu o Ta’na evanelia ohie e te maramarama i faahoʻihia mai. Aita tatou e faaite i to tatou iho mau manaʻo e aore râ, feruriraa. E poro haere e e faaite papû tatou i te parau mau ohie i faahoʻihia mai, ia au i te raveraa a te Fatu e na roto i te mana o Toʻna Varua.

E haroʻaroʻa te mau misionare Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia e, aore e hopearaa to ta tatou hopoiʻa no te tiʻa ei mono no te Faaora e no te faaite i te iteraa papû no niʻa Ia’na. A haamanaʻo noa Ia’na i roto i te mau mea atoa ta outou e feruri, i roto i te mau mea atoa ta outou e rave, e i roto i te mau mea atoa ta outou e tautoo nei ia riro mai, e a ti‘a ei mono No’na ma te afaro i mua i te mau tamarii paatoa a te Metua i te Ao ra ta outou e ohipa nei i piha‘i iho i teie nei e a muri noa’tu.

Titauraa #2 : e mea tiʻamâ te mau misionare Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia.

Hōho’a
A young man in Fiji praying.

Te hoê titauraa tumu no te riro mai ei mau misionareIa Poro Haere i Ta’u nei Evanelia maori râ, te tiʻamâraa o te taata iho i mua i te Faaora.

E faahiti atu vau e rave rahi mau parau mau ohie ma te maramarama mai ta’u i ite.

  • E mau tiʻa haamanahia tatou no te Taraehara e no te Faaora o te ao nei.

  • Ua piihia tatou no te faaite i Ta’na evanelia mure ore i faahoʻihia mai.

  • Eita e tiʻa ia tatou ia tafetafetahia i te mau tafetafeta o te ao nei e ia riro ei tiʻa haamanahia No’na e ia haa ma te mana i roto i Toʻna ra iʻoa.

  • Eita ta tatou e nehenehe e tauturu ia vetahi ê ia upootiʻa i niʻa i te taamuraa o te hara mai te mea e, ua tafifihia tatou iho i roto i te hara (a hiʻo PH&PF 88:86).

  • Eita ta tatou e nehenehe e tauturu ia vetahi ê ia haapii i te tatarahapa mai te mea e, aita tatou iho i haapii ia tatarahapa mau e ia tatarahapa hope roa.

  • E nehenehe ta tatou e poro e e haapii ma te mana i te mau mea anaʻe o ta tatou e tautoo nei ia riro mai.

  • E haavâhia tatou ei tiaau i mua i te Atua no to tatou mau hinaaro parau-tiʻa e no to tatou tiʻamâ no te haa ei mau tiʻa No’na.

Aita i titauhia ia tatou ia maitai roa i teie taime. Tera râ, ua faauehia tatou ia vai mâ e ia haere ma te parau-tiʻa i mua i te Faaora o Iseraela. « Ia mâ roa outou o te hopoi i te mau farii a te Fatu ra » (PH&PF 38:42).

Te tatarahapa e parau tumu ïa no te tiʻaturiraa e te faaoraraa—e ere no te haaparuparuraa mana‘o e te peʻapeʻa. Oia mau, te tatarahapa o te faahaehaaraa ïa—eiaha râ te haamătaʻuraa. E mea titau rahi te tatarahapa e te tamahanahana atoa, e mea etaeta e te tamărû atoa. E horoa taoʻa rahi te tatarahapa tei faatupuhia na roto i te Taraehara o Oia ta tatou e here, e tavini, e e pee nei.

Noa’tu e, ua rave outou i te mau hara teimaha, na roto i te Taraehara o Iesu Mesia e te tatarahapa ma te aau tae mau, ua tamâhia e aore râ, e nehenehe outou e tamâ-faahou-hia e e tiʻamâ faahou.

Te vai ra te feia apî e titauhia ia tatarahapa hope roa. Teie te taime. Eiaha na, eiaha roa na e faataere i te mahana o to outou tatarahaparaa.

Te vai ra te feia apî tei tatarahapa e te tamau noa nei â i te tatarahapa e o te uiui nei e, ua rave anei ratou i te mau mea atoa e titauhia ia fariihia mai ratou e te Fatu (a hiʻo PH&PF 97:8). A haamanaʻo na e, ua titau te Fatu ia outou ia vai mâ eiaha râ ia maitai roa. Mai te mea e, te ohipa faahou ra te Varua Maitai i roto i to outou oraraa, o te faaiteraa papû aʻe ïa te reira o te faaoreraa hara a te Fatu no te mea « e ore te Varua o te Fatu e vai i roto i te hiero viivii ra » (Helamana 4:24). E ia ite outou e, te titauraa no te « faaore i te hapa a te taata atoa » (PH&PF 64:10) o te faaore-atoa-raa ïa i ta outou iho hapa.

Te mau misionare Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia e mau pĭpĭ ïa na te Fatu o Iesu Mesia o te faatura i te fafauraa e o te haapaʻo i te faaueraa. A haamanaʻo tamau noa Ia’na e ia riro outou ei mea mâ e te tiʻamâ no te mono Ia’na.

Titauraa #3 : e poihere te mau misionare Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia i te mau parau no te ora mure ore.

Hōho’a
Young man reading the scriptures.

Te ani manihini nei au ia outou ia « haaputu noa i roto i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa i te mau parau no te ora » (PH&PF 84:85). Te haaputuraa i te mau parau no te ora mure ore, ua hau atu ïa i te tuatapapa-noa-raa e aore râ, i te tamau-aau-noa-raa i te reira, e au ïa mai te « oaoa i te ite i te parau a te Mesia » (2 Nephi 31:20 ; a hiʻo atoa 2 Nephi 32:3) e ua hau atoa’tu i te tamatamataraa e aore râ i te amuamu-noa-raa. Te haaputuraa, no’u nei, o te faatumuraa ïa i niʻa i te hoê mea, e te ohiparaa, te tuatapapa-hohonu-raa e te aporaa, te feruri-hohonu-raa e te pureraa, te faaohiparaa e te haapiiraa mai, te haafaufaaraa e te mauruururaa, e te oaoaraa e te amuraa ma te aminamina.

Haamanaʻo na e mea nahea te mau tamaiti a Mosia—e maha misionare faahiahia mau, o Amona, Aarona, Omonera, e o Himeni, i tupu ai—« to ratou ite i te parau mau i te rahi ; e mau taata manaʻo papû hoi ïa ratou, e i imi maite ratou i te parau i papaʻihia ra » (Alama 17:2).

Ua haaputu tamau maite mau teie mau misionare itoito i te mau parau o te ora mure ore. Aita ratou i tauʻa ore e aore râ, i pee ohie noa i te tuatapaparaa papaʻiraa moʻa a te taata iho e i pihaʻi iho i te hoa. Ua ô hohonu roa te ite e te haroʻaroʻaraa varua i roto i to ratou iho varua, e ua haapapûhia te mau haapiiraa tumu e te mau ture o te evanelia i roto i to ratou aau ei parau mau na roto i te mana o te Varua Maitai.

Ei mau tiʻa no te Faaora, e hopoiʻa tamau na outou e na’u atoa nei i te rave-itoito-raa e i te haamauraa i roto i to tatou aau e te feuriraa te mau haapiiraa tumu e te mau parau tumu o te evanelia i faahoʻi-faahou-hia mai, tera ihoa râ i roto i te Buka a Moromona. Mai te mea e, e na reira tatou, ua fafauhia mai te haamaitairaa e, na te Varua Maitai « e faaite faahou mai hoi ia [tatou] i te mau parau atoa » (Ioane 14:26) e e horoʻa mai i te mana i roto ia tatou a haapii ai e a faaite papû ai tatou. Tera râ, e nehenehe ta te Varua e ohipa i pihaʻi iho e na roto ia tatou mai te mea noa e, e horoʻa tatou Ia’na i te hoê mauihaa no te faaohipa atu. Eita ta’na e nehenehe e tauturu ia tatou ia haamanaʻo i te mau mea aita tatou i haapii mai (a hiʻo Alama 31:5).

E haaputu tamau noa te mau misionare Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia i te mau parau o te ora mure ore, e turuʻi ratou i niʻa i te maitai o te parau, e tei roto ia ratou te mana o te parau. A haamanaʻo tamau noa Ia’na, ia vai tiʻamâ noa no te tiʻa ei mono No’na, e a haaputu e a turuʻi i niʻa i te maitai o te parau.

Titauraa #4 : e haroʻaroʻa te mau misionare Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia e, o te Varua Maitai te orometua mau e te hoê roa.

Hōho’a
Sister missionaries reading scriptures.

O te Varua Maitai te toru o te melo o te Atuaraa, e o Oia te faaite i te mau parau mau atoa e te orometua mau e te hope roa. Te haapiiraa ta tatou e haapii e te mau iteraa papû ta tatou e faaite, e riro ïa ei faaineineraa no te hoê hoa o te Ekalesia ia ohipa e ia haapii no’na iho.

Ei mau misionare, hoê o ta tatou mau ohipa faufaa roa aʻe, o te ani-manihini-raa ïa i te mau hoa o te Ekalesia ia faaohipa i to ratou tiʻamâraa morare e ia haa mai te au i te mau haapiiraa a te Faaora. Te raveraa e te haapaʻoraa i te mau fafauraa pae varua, mai te pureraa no te ani i te hoê iteraa papû no te parau mau, te tuatapaparaa e te pureraa no te Buka a Moromona, te haereraa i te mau pureraa a te Ekalesia, e te haapaʻoraa i te mau faaueraa, e titauhia ïa i te mau hoa o te Ekalesia ia faaite i te faaroo, ia rave i te ohipa e ia taui.

Noa’tu te huru to tatou itoito i te taviniraa, eita ta outou e ta’u e nehenehe e turaʻi e aore râ, e faahepo i te parau mau ia ô i roto i te aau o te mau hoa o te Ekalesia. Ta tatou ohipa maitai roa aʻe, o te hopoi-noa-raa ïa i te poroʻi o te parau mau i i roto i te aau (a hiʻo 2 Nephi 33:1). I te pae hopea, titauhia i te hoê hoa o te Ekalesia ia rave i te ohipa ma te parau-tiʻa, e na roto i te reira, e ani manihini i te parau mau i roto roa i toʻna iho aau. Na roto anaʻe i teie raveʻa e nehenehe ai i te feia imi i te parau mau ma te aau tae e te feia faafariu-apî-hia ia faahotu i te aravihi pae varua no te imi i te mau pahonoraa no ratou iho.

No te mea, e hopoiʻa na tatou ia tauturu i te mau hoa o te Ekalesia ia haapii mai na roto i te faaroo e na roto i te mana o te Varua Maitai, e ere teie ohipa no niʻa ia’u, e e ere roa’tu no niʻa ia outou. Titauhia ia tatou ia imi i te mau raveʻa atoa no te haapaʻo i ta tatou hopoiʻa misionare, tera râ, « eiaha e faaapiapi i te eʻa » ia tiʻa hoʻi i te Varua Maitai ia rave i Toʻna tiʻaraa e Ta’na ohipa moʻa. Inaha, no outou e no vau nei, ei mau tiʻa no te Faaora, te mau mea atoa ta tatou e rave no te huti mai i te manaʻo o te taata i niʻa ia tatou iho—i roto i te mau poroʻi ta tatou e vauvau, i roto i te mau raveraa ta tatou e faaohipa, e aore râ, i roto i to tatou iho hiʻoraa e te huru—o te hoê ïa huru faatereraa o te haataupupu i te haapiiraa maitai a te Varua Maitai.

« E aʻo anei oia i te reira na roto i te Varua o te parau mau e aore râ, i te tahi ê anei ? E mai te mea i te tahi raveʻa ê atu ra e ere ïa i ta te Atua » (PH&PF 50:17–18).

A haamanaʻo tamau noa Ia’na, a vai tiʻamâ noa ia riro ei tiʻa No’na, a haaputu i Ta’na parau, e a vaiiho i te orometua haapii rahi e te parau mau, te Varua Maitai, ia faaite papû no te mau parau mau atoa.

Titauraa #5 : e haroʻaroʻa te mau misionare Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia e, e mea rahi atu te haapiiraa i te paraparau e te faatiʻaraa parau.

Hōho’a
Two elder missionaries visiting with a man in his home.

A parahi ai te Faaora i te niʻa i te Mouʻa Oliveta, na ô aʻera Oia : « Eiaha e ahoaho atea noa, eiaha hoi e na mua i te imi i te parau ia parau, e te faaitehia mai râ ia outou i reira ra te parau ; e ere hoi o outou tei parau, o te Varua Maitai râ » (Mareko 13:11).

I te mau mahana matamua roa o teie nei tau tuuraa, ua haapii mai te Faaora i te mau misionare ia « hamama mai na i to orua na vaha e e faaîhia mai ïa » (PH&PF 33:8, 10) e ia « faateitei mai na orua i to orua na reo i teie nei feia ; a parau atu i te mau manaʻo ta’u e tuu atu i roto i to orua na aau, e e ore roa orua e faahaamahia i mua i te taata nei ; no te mea e horoʻahia ïa ia orua i te hora mau ihoa, oia ïa i te taime mau ihoa, i te mea ta orua e parau ra » (PH&PF 100:5–6).

Te faaite papû mai nei teie mau irava i te hoê hohoʻa faufaa e te papû maitai no te poro haere e no te tauturu i te mau hoa o te Ekalesia ia haapii mai i te parau mau. Ua ite te mau misionare Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia e, aita tatou e haapii nei i te haapiiraa ; te haapii nei tatou i te taata. Aita tatou e taiʻo noa e aore râ, e faahiti aau noa i te mau poroʻi no niʻa i te mau tumu parau o te evanelia. Te ani manihini nei tatou i te feia imi i te parau mau ia faatupu i te tauiraa rahi o te aau. Ua ite tatou e, te paraparau-noa-raa e te faati‘a-parau-noa-raa, e ere ïa i te haapiiraa.

Te haapiiraa i te evanelia a te Fatu, e titauhia ïa ia hiʻohiʻo, ia toro i te tariʻa e ia haroʻaroʻa, hou a paraparau ai. E mea faufaa te anaʻiraa o teie na tuhaa ohipa e maha. Ia ite mai outou e, e na mua te hiʻohiʻoraa e te tororaa i te tariʻa i te haroʻaroʻaraa e e mea na mua te hiʻohiʻoraa, te tororaa i te tariʻa e te haroʻaroʻaraa i te paraparauraa. Ia faaohipa te misionare i teie raveraa, e tiʻa ïa ia ratou ia ite mai e ia haapii ia au i te mau hinaaro o te mau hoa o te Ekalesia.

Mai te mea e, e hiʻohiʻo tatou, e toro atu i te tariʻa e e haroʻaroʻa, e horoʻahia mai ïa ia tatou nei « i te hora tiʻa mau ra te reira tufaa o te horoʻahia’tu i te taata atoa » (PH&PF 84:85)—te mau parau mau e haapapû atu, e te mau pahonoraa e horoʻa atu, e o te pahono i te mau hinaaro papû maitai o te hoê hoa o te Ekalesia. Na roto anaʻe i te hiʻohiʻoraa, te tororaa i te tariʻa e te haroʻaroʻaraa hoʻi tatou e arataʻihia ai e te Varua no te parau e no te rave i te mau mea o te riro ei mau mea faufaa roa aʻe no te feia ta tatou e tavini ra.

Te hiʻohiʻoraa, o te hoê ïa faaineineraa faufaa rahi no te farii i te horoʻa varua no te haroʻaroʻa. Te haroʻaroʻaraa, o te hiʻoraa ïa ia au i te mata varua e te fariiraa i te mana‘o i roto roa i te aau—ma te iteraa e te fariiraa i roto i te aau i te hape o te hoê manaʻo, te maitai i roto i te tahi taata, e aore râ, te parau tumu e titauhia no te tauturu i te hoê hoa o te Ekalesia. Te haroʻaroʻaraa, o te faarooraa ïa na roto i te tariʻa varua e te fariiraa i te mana‘o i roto roa i te aau—ma te faarooraa e te te fariiraa i roto i te aau i te manaʻo faahiti-ore-hia no ni‘a i te hoê faahitiraa parau e te hoê uiraa, te maitai o te hoê iteraa papû e aore râ o te hoê haapiiraa tumu, e aore râ, te haapapûraa e te hau e tae mai na roto i te mana o te Varua Maitai.

E ohipa te mau misionare Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia ma te faaroo, e e arataʻihia ratou na te Varua no te tauturu i te mau hoa o te Ekalesia ia haapii mai i te parau mau. A haamanaʻo tamau noa Ia’na, a vai tiʻamâ noa ia riro ei tiʻa No’na, a haaputu i Ta’na parau, e a vaiiho i te Varua Maitai ia faaite papû i te mau parau mau atoa ; e a hiʻohiʻo, a toro i te tariʻa e a haroʻaroʻa a faaite papû ai outou no niʻa ia Iesu Mesia i mua i te feia imi mau i te parau mau.

E nehenehe ta outou e rave i te reira !

Hōho’a
Two elder missionaries walking along a dirt road.

E taiʻo paha outou i ta’u poroʻi ma te tiʻaturi e, e roaa i te tahi atu mau feia apî atoa ia rave i te mea ta’u i tatara atu. Tera râ, e riro outou i te uiui e, e nehenehe anei ta outou e rave i te reira. A faaroo mai na. E nehenehe ta outou e rave i te reira !

Ahiri e, ua pee au i te hinaaro o to’u aau, e rave ïa vau i te tahi taime iti i pihaʻi iho ia outou tataʻitahi. E aroha rima ïa vau ia outou, e huti mai au ia outou i pihaʻi iho ia’u, e hiʻo vau i roto i to outou na mata ma te parau e, « e nehenehe ta outou e rave i te reira ! Ua ite te Fatu ta outou e mono nei e e tavini nei e, ua nehenehe ta outou e rave i te reira. Ua ite au e nehenehe ta outou e rave i te reira. E ei tavini No’na, te fafau atu nei au e, e farii outou i Ta’na tauturu. A haamanaʻo tamau na e, na roto i Ta’na tauturu e Toʻna puai, e nehenehe ta outou e rave i te reira ! »

Ua here au ia outou e te pure nei au e, a tutava noa ai outou no te riro mai mai tei titauhia ia outou ia riro, e ite mai outou e e pahono mai outou ma te faaroo i te reo e i te arataʻiraa a te Fatu. I reira outou e riro mai ai ei mau tiʻa puai e te maitai no te Fatu ra o Iesu Mesia.

Hohoʻa faahoho‘araa na Publishing Services Department ; Lovest Thou Me More than These? na David Lindsley

Te mau nota

  1. Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia: Te hoê arata‘i no te ohipa misionare (2004), 1.

  2. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 162.