2015
Arohi ! (Maitai te mau mea atoa)
Tiurai 2015


Parau poro‘i a te Peresideniraa Matamua, Tiurai 2015

Arohi ! (Maitai te mau mea atoa)

Hōho’a
Peresideni Dieter F. Uchtdorf

A feruri ai au i ni‘a i ta tatou faufaa pionie, te ohipa haaputapu matamua e tae mai i roto i te aau o te himene ïa « Haere Mai, e te Feia Mo‘a » (Te mau Himene, no 18). Te feia o tei ratere atea mai no te haere i te afaa no Roto Miti, ua himene pinepine i teie himene i te roaraa o to ratou tere.

Ua ite roa vau e aita i tupu maitai noa te mau mea atoa no teie mau feia mo‘a. Ua faaruru ratou i te ma‘i, te ve‘ave‘a, te rohirohi, te to‘eto‘e, te ri‘ari‘a, te po‘ia, te mauiui, te feaa, e oia’toa te pohe.

Noa’tu râ te mau tumu e rave rahi no te tuôraa « Arohi te aha ! » ua faatupu ratou i te hoê huru eita e nehenehe e ore e faahiahia i teie mahana. Ua hi‘o ratou na ni‘a atu i to ratou mau fifi, i te mau haamaitairaa mure ore. Ua vai noa to ratou aau mauruuru noa’tu te huru o to ratou vairaa. Noa’tu â te mau tamataraa pato‘i mau, ua himene ratou ma te mana‘o papû atoa o to ratou aau, « Arohi ! ».

E mea faufaa ore to tatou faahiahiaraa i te mau pionie, mai te mea eita te reira e faatupu i te feruriraa hohonu i roto ia tatou. E faahiti atu vau i te tahi o to ratou huru o tei faaûru ia’u a hi‘o tutonu ai au i ta ratou mau tusia e mau fafauraa ia ratou iho.

Te aroha

Ua atuatu te mau pionie te tahi i te tahi ma te hi‘o ore i to te tahi faito pae totiare, pae faufaa, e te û poritita. Noa’tu e faataere te reira i to ratou nuuraa i mua, e faatupu mai i te mau fifi, e aore râ e titau i te hoê tusia e te ohipa a te taata iho, ua tauturu ratou te tahi i te tahi.

I roto i to tatou ao tapapa fâ e te piri taata, e nehenehe te mau opuaraa a te hoê taata e aore râ a te hoê pupu e na mua mai i te atuaturaa ia vetahi ê e te haapuairaa i te basileia o te Atua. I roto i te sotaiete i teie mahana, e nehenehe te tapaeraa i te tahi mau fâ tei mana‘ohia ei faito no to tatou faufaa.

E nehenehe te haamauraa e te tapaeraa i te mau fâ ia riro ei hoê ohipa faahiahia. Mai te mea râ e ravehia te manuïaraa i roto i te faatupuraa i te mau fâ na roto i te faatura-ore-raa, te tau‘a-ore-raa e te haamauiuiraa i te tahi, ua riro ïa te hoo o taua manuïaraa ei hoo rahi roa.

Ua aupuru te mau pionie i te feia o to ratou iho pupu, e ua haapa‘o atoa râ i te feia e tae mai na muri mai ia ratou, ma te faaapuraa i te mau maa no te mau pereoo huti e haere mai na muri.

Ua ite ratou i te puai o te utuafare e te mau hoa. E no te mea ua ti‘aturi ratou te tahi i te tahi, ua puaihia mai ratou. Ua riro mai te mau hoa ei utuafare.

Ua riro te mau pionie ei hoê haamana‘oraa maitai no te tumu e ti‘a ai ia tatou ia faaatea mai i te faahemaraa ia vai otahi noa, e ia toro maoti i te rima tauturu i te tahi e te tahi e ia vai te aroha e te here no te tahi e te tahi.

Te ohipa

« A haere â, te feia mo‘a e, ma te oaoa ».

Ua riro teie pereota ei himene ai‘a no te mau ratere rohirohi. E mea fifi ia feruri i te huru o teie mau varua rarahi i haapuai na. Ua riro te haere-avae-raa ei hoê o te mau ohipa ohie o ta ratou i rave. Ua huti amui e ua huti paato‘a ratou ia roaa te maa, no te tâtâî i te mau pereoo huti, no te haapa‘o i te mau animara, no te atuatu i te feia ma‘i e te paruparu, no te imi e no te haaputu i te pape, e no te paruru ia ratou i te mau ati rahi o te mau ‘â e te mau atâtaraa rau o te medebara.

Ua ara mai ratou i te mau po‘ipo‘i atoa ma te mau fâ e te mau opuaraa tei faataa-maramarama-maitai-hia e o tei taa-maitai-hia e te taato‘araa : tavini i te Atua e to ratou taata tupu e tae ti‘a’tu i te afaa no Roto Miti. I te mau mahana atoa, e mea maramarama maitai te mau fâ e te mau opuaraa no ratou; i ite na ho‘i ratou i te mea e ti‘a ia ratou ia rave e te faufaa no te haereraa i mua i te mahana tata‘itahi.

I to tatou anotau—no te ohie te roaaraa te mau mea e rave rahi ta tatou e hiaai nei—e mapuhi mai te faahemaraa ia fariu ê e aore râ ia faaru‘e i te taime ihoa ra e mea ‘ou‘au‘a rii te puromu e aore râ e mea pa‘uma tâ‘ue noa te puromu i mua ia tatou. I te reira mau taime, e faaûruhia paha tatou i te haamana‘oraa i teie mau tane, mau vahine e mau tamarii tei ore i vaiiho i te ma‘i, i te mau fifi, i te mauiui, e oia’toa te pohe ia faahahi ê ia ratou i te puromu i ma‘itihia e ratou.

Ua haapii mai te mau pionie e, na te raveraa i te mau ohipa paari i faahohonu e i haapuai i te tino, te aau e te varua; ma te faarahi i to ratou ite no to ratou natura hanahana e ma te faateitei atu â i to ratou aroha ia vetahi ê. Ua haapaari teie peu i to ratou varua o tei riro atoa mai ei haamaitairaa no ratou e maoro roa a‘era i muri mai i to ratou tere na roto i te mau fenua papu e te mau mou‘a.

Te mana‘o anaanatae

A himene noa ai te mau pionie, o te toru o te haapiiraa toru ta ratou i reo atoa mai : « E au anei e ati to outou ».

O teie te hoê o te mau mea huru ê roa o to tatou anotau, oia ho‘i te haamaitai-rahi-hia nei tatou, e aita râ tatou i te mea oaoa roa. Eita te mau ohipa maere o te manuiaraa e te mau rave‘a apî e mau ia tatou e te po‘i nei tatou i te parururaa, te faaarearearaa, te hinaaro au o tera iho taime e te faaohieraa. Teie râ, na piha‘i iho ia tatou, te ite nei tatou e rave rahi taata oaoa ore.

No te mau pionie, tei faatusia rahi roa ino, ua haere ratou ma te ere e te po‘ia i teie mau maa iti tumu e oraora ai. Ua taa ia ratou e, eita te oaoa e tae mai na roto i te tanoraa i te rê e aore râ ma te topa noa mai. E mea papû roa e, eita te reira e tae mai na roto i te tupuraa i to tatou atoa mau moemoearaa. Eita te oaoa e tae mai na roto i te mau ohipa na rapae mai. E tae mai te reira mai roto atu—noa’tu te mau mea e tupu ra ati a‘e ia tatou.

Ua ite maitai te mau pionie i te reira, e maoti teie varua ratou i ite ai i te oaoa noa’tu te huru o te oraraa e noa’tu te mau tamataraa—e tae noa’tu te tamataraa tei ‘eru roa i raro no te faaareru i te puna vai o to ratou aau.

Te mau tamataraa

I te tahi taime, e hi‘o tatou i muri i ni‘a i te mea tei faaruruhia e te mau pionie e ma te mâmâ te aau e parau tatou e « Mauruuru e te Atua, aita vau i ora i te reira anotau ». Te uiui nei râ te mana‘o e, ahani pai teie mau pionie itoito i hi‘o mai ia tatou i teie mahana, eita anei te reira atoa to ratou reo.

Ua taui te tau e te huru oraraa, aita te mau parau tumu no te faarururaa i te mau tamataraa e te manuïaraa i te oraraa amui mai te hoê pupu taata aupuru e te manuia i raro a‘e i te Atua i taui.

Na roto mai i te mau pionie, e haapii mai tatou ia roaa te faaroo e te ti‘aturi i te Atua. E nehenehe ta tatou e haapii i te aroha no vetahi ê. E nehenehe ta tatou ia haapii, eita te ohipa e te rave-itoito-raa i te ohipa e haamaitai noa ia tatou i te pae tino, i te pae varua atoa râ. E nehenehe ta tatou ia haapii, e vai matara noa te oaoa ia tatou noa’tu te huru oraraa.

Te rave‘a maitai roa a‘e ta tatou e nehenehe e faahanahana e e faa‘ite i te mauruuru rahi no te mau pionie, o te faaôraa ïa i roto i to tatou iho oraraa te haapa‘o-maitai-raa i te mau faaueraa a te Atua, te aroha e te here no to tatou taata tupu, e te rave-itoito-raa i te ohipa, te mana‘o anaanatae e te oaoa tei faa‘ite-maitai-hia e te mau pionie i roto i to ratou iho oraraa.

A na reira ai tatou, na roto i tera nau pu‘e matahiti o te tau, e haru mai to tatou rima i te rima o teie mau pionie haehaa, e amui atu ai to tatou reo i to ratou no te himene : « Arohi !. Arohi ! »

Haapiiraa no roto mai i teie parau poroʻi

E hinaaro paha outou e haamata ma te himene « Haere Mai, e te Feia Mo‘a » (Te Mau Himene, no. 18) e te feia ta outou e hahaere nei. E nehenehe outou e faa‘ite i te hoê ohipa i tupu a faaohipa ai outou e aore râ te tahi atu taata ua mâtau outou, i te mau parau tumu no te aroha, te ohipa e te mana‘o anaanatae. Mai te peu e tae mai te faaûruraa, e nehenehe outou e faa‘ite papû no te mau haamaitairaa e tae mai na roto i te oraraa i teie mau parau tumu ma te parau fafau atu i te feia ta outou e hahaere ra, e nehenehe atoa ta ratou e farii i taua mau haamaitairaa.