2 Nefi 31-33

• Probabil este util pentru membrii clasei dumneavoastră să vadă legătura dintre credință, pocăință, botez, darul Duhului Sfânt și îndurarea până la sfârșit, precum și dintre acestea și ispășirea lui Isus Hristos. Pentru a face aceasta, puteți desena o cărare pe tablă și puteți invita membrii clasei să scrie de-a lungul cărării unele dintre principiile care se găsesc în 2 Nefi 31. Fiecare membru al clasei poate alege unul dintre aceste principii și poate cerceta 2 Nefi 31-32 pentru a găsi un lucru pe care l-a predat Nefi despre acest principiu. Apoi, ei pot să împărtășească între ei ce au găsit și să discute în ce fel îi ajută să înțeleagă mai bine principiile. În ce fel putem avea parte de binecuvântările lui Isus Hristos în viețile noastre trăind în acord cu aceste principii?

• Cum ați putea începe o discuție despre descrierea clară și simplă a lui Nefi cu privire la „calea” către salvare (2 Nefi 31:21)? Puteți întreba membrii clasei ce ar spune dacă ar avea doar 60 de secunde să explice ce trebuie să facă o persoană să obțină salvarea. Apoi, membrii clasei pot parcurge 2 Nefi 31-32, căutând declarații care pot fi utile. Ce învățăm din aceste capitole despre rolul central al Salvatorului în salvarea noastră? Declarațiile din „Resurse suplimentare” pot fi de ajutor în această conversație.

• Uneori, credem că principiile Evangheliei sunt de sine stătătoare, dar, în realitate, ele sunt interconectate. Pentru a ajuta membrii clasei să vadă felul în care principiile din 2 Nefi 31 sunt interconectate, invitați membrii clasei să citească individual sau în grupuri mici versetele 4-21 și să creeze o ilustrație care arată felul în care credința în Hristos, pocăința, botezul, darul Duhului Sfânt și îndurarea până la sfârșit au legătură unele cu altele și așa mai departe. Îndemnați-i să fie creativi. În timp ce împărtășesc membrilor clasei ilustrația lor, rugați-i să împărtășească ce au învățat despre aceste principii. Cum putem face ca acestea să devină parte din viața noastră?

• Înțeleg membrii clasei ce înseamnă a îndura până la sfârșit? Iată o activitate care poate ajuta. Scrieți pe tablă: Cum știu dacă îndur până la sfârșit? După aceea, invitați membrii clasei să cerceteze 2 Nefi 31:15-20 pentru a găsi răspunsuri posibile la această întrebare. Rugați membrii clasei să scrie pe tablă orice cuvinte sau expresii care pot ajuta. De ce este îndurarea până la sfârșit o parte esențială a doctrinei lui Hristos? De asemenea, puteți împărtăși declarația vârstnicului Dieter F. Uchtdorf din „Resurse suplimentare” sau declarația despre îndurarea până la sfârșit de la pagina 6 din Predicați Evanghelia Mea.

• Cunosc membrii clasei o persoană care este un exemplu a ceea ce înseamnă să înduri până la sfârșit? Ce a ajutat-o pe acea persoană să „[înainteze] cu fermitate în Hristos” (versetul 20)? Puteți împărtăși relatări despre alți oameni din scripturi care au îndurat până la sfârșit.

• În 2 Nefi 32, Nefi și-a exprimat îngrijorarea cu privire la felul în care oamenii ar pune în practică doctrina lui Hristos. Puteți invita membrii clasei să găsească această îngrijorare în 2 Nefi 32:1 și, apoi, să citească răspunsul lui Nefi din 2 Nefi 32:2-6. Cum ar reformula membrii clasei învățăturile lui Nefi? Ce experiențe au avut membrii clasei când Duhul Sfânt sau cuvintele lui Hristos le-au arătat ce trebuiau să facă?

• Nefi a sperat ca vorbele sale să ne convingă „să facem bine și să credem în [Hristos]” (2 Nefi 33:4). Ce pasaje sau relatări din 1 și 2 Nefi ne-au convins să facem bine și să credem în Hristos? Pentru a sublinia aceste mesaje, puteți găsi niște imnuri pe care membrii clasei dumneavoastră le pot cânta, precum „Eu cred în Hristos” sau „Am făcut eu un bine?” (Imnuri, nr. 84, 140).

Vârstnicul Jeffrey R. Holland ne-a învățat: „«Doctrina lui Hristos», așa cum a fost propovăduită de Nefi în cuvântarea sa măreață și cuprinzătoare, se concentrează asupra credinței în Domnul Isus Hristos, pocăinței, botezului prin scufundare, primirii darului Duhului Sfânt și îndurării până la sfârșit. În această declarație, nu se încearcă acoperirea întregului plan al salvării, tuturor virtuților unei vieți creștine sau recompenselor care ne așteaptă în diferitele grade ale gloriei cerești. În această declarație nu se face referire la oficiile preoției, la rânduielile din templu sau la multe alte doctrine adevărate. Toate acestea sunt importante dar, așa cum este prezentată în Cartea lui Mormon, «doctrina lui Hristos» este simplă și directă. Se concentrează exclusiv asupra primelor principii ale Evangheliei, incluzând încurajarea de a îndura, a persevera și a înainta. Într-adevăr, impactul «doctrinei lui Hristos» se regăsește în claritatea și simplitatea ei” (Christ and the New Covenant: The Messianic Message of the Book of Mormon [1997], p. 49-50).

Vârstnicul D. Todd Christofferson a spus: „Recomand tuturor… să caute prin rugăciune și studiul scripturilor [o] mărturie despre caracterul divin, ispășirea și învierea lui Isus Hristos. Acceptați doctrina Sa, pocăindu-vă, botezându-vă, primind darul Duhului Sfânt și, după aceea, de-a lungul întregii dumneavoastră vieți, urmând legile și legămintele Evangheliei lui Isus Hristos” („Doctrina lui Hristos”, Ensign sau Liahona, mai 2012, p. 89).

Vârstnicul Dieter F. Uchtdorf a explicat:

„Când eram tânăr băiat, «a îndura până la sfârșit» însemna, pentru mine mai ales, să încerc să stau treaz până la sfârșitul adunărilor Bisericii. Mai târziu, ca adolescent… dând dovadă de empatia unui om tânăr, am asociat-o eforturilor dragilor noștri membri mai vârstnici de a trece cu tenacitate prin greutăți până la sfârșitul vieților lor…

A îndura până la sfârșit nu înseamnă a tolera pasiv greutățile vieții sau «a trece prin ele». Religia noastră este una activă, care îi ajută pe copiii lui Dumnezeu de-a lungul căii drepte și înguste pentru a-și dezvolta întregul potențial în această viață și a reveni la El într-o zi. Privită din această perspectivă, îndurarea până la sfârșit este înălțătoare și glorioasă, nu cumplită și întunecată. Aceasta este o religie a bucuriei, a speranței, a tăriei și eliberării…

Îndurarea până la sfârșit implică «stăruință în bine» (Romani 2:7), străduință în a ține poruncile (vedeți 2 Nefi 31:10) și realizarea lucrărilor dreptății (vedeți D&L 59:23)” („Nu avem motive să ne bucurăm?” Ensign sau Liahona, nov. 2007, p. 20).