Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 9 Te hōro’a tao’a rahi o te ’itera’a pāpū


Pene 9

Te hōro’a tao’a rahi o te ’itera’a pāpū

« Tē paraparau nei tātou i te reo rau. ’Ua rau te huru o tō tātou orara’a. Terā rā, i roto i tō tātou ā’au tāta’itahi, tē tūpa’ipa’i ra te hō’ē ’itera’a pāpū tāhō’ē ».

Nō roto mai i te orara’a o Gordon B. Hinckley

Tē parau ra te peresideni Gordon B. Hinckley ē « Te hi’ora’a mātāmua tā’u e ha’amana’o nei nō ni’a ïa i te mau mana’o pae vārua, tei te fāito ïa e pae matahiti to’u, e tamari’iri’i roa vau. Tē ta’i ra vau nō te māuiui o tō’u tari’a… ’Ua fa’aineine tō’u māmā i te hō’ē pūtē miti papa’a ’e ’ua tu’u i ni’a i te umu nō te ha’amāhanahana. ’Ua tu’u marū a’era tō’u pāpā i tōna nā rima i ni’a i tō’u upo’o ’e ’ua hōro’a mai ra i te hō’ē ha’amaita’ira’a, ma te ’avau i te māuiui ’e i te ma’i nā roto i te mana o te autahu’ara’a mo’a ’e nā roto i te i’oa o Iesu Mesia. I muri iho, ’ua rave mai ra ’oia iā’u ma te marū i roto i tōna nā rima ’e ’ua tu’u a’era i te pūtē miti papa’a māhanahana i ni’a i tō’u tari’a. ’Ua marū te māuiui ’e ’ua ’ore. ’Ua ma’iri ihora vau i te ta’oto i roto i te rima hau o tō’u pāpā. ’A ha’amata ai au i te ta’oto, ’ua ha’amana’o a’era vau i te mau parau o tāna ha’amaita’ira’a. Terā ïa tā’u ha’amana’ora’a mātāmua nō ni’a i te fa’a’ohipara’a i te mana o te autahu’ara’a nā roto i te i’oa o te Fatu.

« I muri a’e, i roto i tō’u taure’are’ara’a, ’ua ta’oto māua o tō’u taea’e i roto i te hō’ē piha ha’amāhanahana-’ore-hia i roto i te pu’e tau to’eto’e… Hou ’a tārava ai māua i roto i te hō’ē ro’i māhanahana, ’ua tūturi māua nō te pure i tō māua pure. Tē vai ra te mau parau ha’amaita’i… Tē ha’amana’o ra vau i tō’u ’ōu’ara’a i roto i tō’u ro’i i muri a’e i tō’u paraura’a ē, ’āmene, ma te huti mai i te ’ahu ta’oto ē tae roa mai i ni’a i te ’arapo’a, ’e ma te feruri i te mea tā’u i rave ’a paraparau ai au i tō’u Metua i te Ao ra i roto i te i’oa o tāna Tamaiti. ’Aita tō’u e ’ite rahi nō ni’a i te ’evanelia. Terā rā, tē vai ra te tahi hau ’e te pārurura’a i te paraparaura’a i tō te ra’i i roto ’e nā roto i te Fatu ia Iesu. […]

« ’Ua tupu taua ’itera’a ra i roto i tō’u ’ā’au ’a riro ai au ’ei misiōnare ’a ta’io ai au i te Faufa’a ’Āpī ’e te Buka a Moromona, ’o tei fa’a’ite pāpū fa’ahou Iāna. ’Ua riro mai taua ’itera’a ra ’ei niu nō tō’u orara’a, tei roa’a mai iā’u nā roto mai i te mau pure tei pāhonohia i tō’u tamari’iri’ira’a. Mai taua taime ra, ’ua tupu atu ā tō’u fa’aro’o i te rahi. ’Ua riro mai au ’ei ’āpōsetolo Nāna, mā’itihia nō te rave i tōna hina’aro ’e nō te ha’api’i i Tāna parau. ’Ua riro mai au ’ei ’ite Nōna i tō te ao nei ».1

Hōho’a
Te Fatu ’o Iesu Mesia

’Ei feiā mo’a i te mau mahana hope’a nei, ’ua hō’ē tātou i roto i tō tātou ’itera’a pāpū nō ni’a ia Iesu Mesia.

Te mau Ha’api’ira’a a Gordon B. Hinckley

1

’Ua riro te ’itera’a pāpū ’ei pūai rahi nō te ’Ēkālesia ’e te tumu o te fa’aro’o ’e te ’ohipa.

’Ua riro mai tātou mai te hō’ē ’utuāfare rahi tei parare nā teie ao rahi. Tē paraparau nei tātou i te reo rau. ’Ua rau te huru o tō tātou orara’a. Terā rā, i roto i tō tātou ā’au tāta’itahi, tē tūpa’ipa’i ra te hō’ē ’itera’a pāpū tāhō’ē. ’Ua ’ite ’outou ’e ’o vau ato’a nei ē tē ora nei te Atua ’e Nāna e fa’atere nei i teie ’ohipa mo’a Tāna. ’Ua ’ite tātou ē, ’o Iesu tō tātou Tāra’ehara, ’o tē ti’a nei i te upo’o o teie ’Ēkālesia tei mau i Tōna i’oa. ’Ua ’ite tātou ē ’ua riro ’o Iosepha Semita ’ei peropheta, ’e ei peropheta ’o tē ti’a nei i te upo’o o teie tau tu’ura’a o te ’īra’a o te mau tau. ’Ua ’ite tātou ē, ’ua fa’aho’i-fa’ahou-hia mai te autahu’ara’a i ni’a i tōna upo’o ’e ’ua ma’iri mai i ni’a iho ia tātou i teie ’anotau i roto i te hō’ē rēni mutu ’ore. ’Ua ’ite tātou ē, te Buka a Moromona ’o te hō’ē ïa faufa’a parau mau nō te ti’ara’a mau ’e te huru atua o te Fatu ’o Iesu Mesia.2

Teie mea tā tātou e parau nei te ’itera’a pāpū, ’o te pūai rahi ïa o te ’Ēkālesia. ’O te tumu ïa o te fa’aro’o ’e te ’ohipa… E mea mau te ’itera’a pāpū ’e te pūai mai te mau huru pūai ato’a i ni’a i te fenua nei. ’Ua fa’ata’a mai te Fatu i te reira ’a paraparau ai ’Oia ia Nikodemo i te nā-’ō-ra’a ē, « Tē farara nei te mata’i i tāna vāhi i hina’aro ra, ’e tē ’ite ra ’oe i tōna haruru, ’aita rā ’oe i ’ite i te vāhi nō reira mai ’oia ra, ’e te vāhi e haerehia atu e āna ra : ’oia ato’a te ta’ata tā te Vārua i fānau ra » (Ioane 3:8). Teie mea tā tātou e parau nei te ’itera’a pāpū, e ’ere ïa i te mea ’ōhie ’ia fa’ata’a, tōna rā mau hotu e mea pāpū maita’i ïa. ’O te Vārua Maita’i ïa ’o tē fa’a’ite pāpū nei nā roto ia tātou.3

2

Te ’itera’a pāpū, ’o te hō’ē ïa reo fa’aitoito marū, ’o te pāturu ia tātou ’a haere ai tātou nā roto i te fa’aro’o ’e ’o te tūra’i ia tātou ’ia ’ohipa.

Te ’itera’a pāpū o te ta’ata iho ’o te mea ïa e fa’ahuri i te ta’ata i roto i tō rātou orara’a ’a tomo mai ai rātou i roto i teie ’Ēkālesia. Teie te mea e tūra’i i te mau melo ’ia fa’aru’e i te mau mea ato’a nō te tomo i roto i te tāvinira’a i te Fatu. Teie te reo fa’aitoito marū ’o te pāturu ma te fa’aea ’ore i te feiā e haere nā roto i te fa’aro’o ē tae roa atu i te hope’a o tō rātou orara’a.

E ’ohipa māere ’e te nehenehe, hō’ē hōro’a nā te Atua i te ta’ata nei. E mono ’oia te tao’a rahi ’e ’aore rā, i te veve, ’ia pi’i-ana’e-hia te hō’ē ta’ata ’ia tāvini. Nā teie ’itera’a pāpū tei vai i roto i te ’ā’au o tō tātou mau ta’ata, e fa’aitoito i roto i te hō’ē ’ohipa faufa’a. E ’itehia te reira i roto i te feiā ’āpī ’e te ruhiruhia. E ’itehia te reira i roto i te pīahi nō te ha’api’ira’a ’evanelia, i roto i te misiōnare, i roto i te ’episekōpo ’e te peresideni titi, i roto i te peresideni misiōni, i roto i te tuahine nō te sōtaiete tauturu, i roto i te mau hui mana fa’atere rahi ato’a. E fa’aro’ohia te reira mai roto mai i te feiā ’aita e tōro’a, ta’a ’ē atu i te ti’ara’a melo. ’O te ora mau teie o teie ’ohipa. Nā teie e tūra’i nei i te ’ohipa a te Fatu i mua ’ati a’e te ao nei. Nā teie e tūra’i ’ia ravehia te ’ohipa. Nā teie e tītau ’ia rave tātou i te mea i anihia ia tātou ’ia rave. E hōro’a mai te reira i te ha’apāpūra’a ē, e ’ōpuara’a tō te orara’a, tē vai ra te tahi mau mea faufa’a rahi a’e i te tahi atu, tei roto tātou i te hō’ē tere mure ’ore, e hōpoi’a tā tātou i mua i te Atua […]

’O te mea ïa e tūra’i i te mau hoa pā’āto’a o te ’Ēkālesia, tei ’ino ’e tei paruparu i te ha’amatara’a, i roto i te haere’a o te fa’afāriura’a. E tūra’i te reira i te mau ta’ata fa’afāriu ato’a nā roto i te hau i roto i te fa’aro’o […]

I te mau vāhi ato’a e fa’ati’ahia te ’Ēkālesia, e ’itehia tōna mana. E parau tātou ma te taiā ’ore ē, ’ua ’ite tātou… E parau ti’a, maori rā, ’ua ’ite tātou ē, tē ora nei te Atua,’o Iesu te Mesia, ’e nā rāua teie ōpuara’a ’e teie bāsileia. E mea ’ōhie roa te mau parau : nō roto mai te parau i te ’ā’au. E ’ohipa ’oia i te mau vāhi ato’a e fa’ati’ahia te ’Ēkālesia, i te mau vāhi ato’a tei reira te mau misiōnare e ha’api’i ra i te ’evanelia, i te mau vāhi ato’a tē vai ra te mau melo e fa’a’ite ra i tō rātou fa’aro’o.

E ’ohipa teie e’ita e nehenehe e pāto’ihia. E nehenehe te feiā pāto’i e fa’a’ite mai i te pāpa’ira’a mo’a ’e e mārō mai i te ha’api’ira’a tumu ma te hope’a ’ore. E nehenehe rātou e riro ’ei feiā māramarama ’e te ’aravihi i te parau. Terā rā, ’ia parau te hō’ē ta’ata ē, « ’ua ’ite au », ’aita ïa e mārōra’a fa’ahou. ’Aita paha e fāri’ihia, terā rā, ’o vai te nehenehe e pāto’i ’e ’aore rā, e huna i te reo marū o te vārua i roto ’ia paraparau mai i te mana’o o te ta’ata iho ?4

« Te māramarama i roto i tō tātou orara’a »

Tē ora ra ’o [David Castaneda], tāna vahine, ’o Tomasa, ’e tā rāua mau tamari’i, i ni’a i te hō’ē fenua fa’a’apu ruperupe ’ore i pīha’i iho ia Torreon [i Mehico]. E 30 tā rātou moa, e 2 pua’a ’e 1 pua’ahorofenua pārarai. ’Ua hōro’a mai te mau moa i te tahi huero nō te tauturu ia rātou ’e ’ei rāve’a e roa’a mai ai te tahi moni ri’i. E orara’a veve tō rātou. E ’ua haere mai ra te mau misiōnare e fārerei ia rātou. Tē parau ra te tuahine Castaneda ē, « ’ua ’īriti te mau ’orometua i te tāpo’i i tō mātou mata ’e ’ua hōpoi mai i te māramarama i roto i tō mātou orara’a. ’Aore hō’ē a’e ’itera’a tō mātou nō ni’a ia Iesu Mesia. ’Aore hō’ē a’e ’itera’a tō mātou nō ni’a i te Atua ē tae roa atu i taime ’a haere mai ai rāua ».

E piti matahiti ha’api’ira’a tāna, ’aore hō’ē a’e tā tāna tāne. ’Ua ha’api’i te mau ’orometua ia rātou, ’e ’ua bāpetizohia rātou i te pae hope’a… ’Ua fa’ati’a a’era rātou i te hō’ē ’ohipa putu faufa’a ruperupe i reira ho’i te metua tāne ’e tāna nā tamaiti e pae e rave ai i te ’ohipa. Ma te fa’aro’o ’ōhie, ’ua aufau rātou i tā rātou tuha’a ’ahuru. ’Ua ti’aturi rātou i te Fatu. ’Ua ha’apa’o rātou i te ’evanelia. ’Ua tāvini rātou i te vāhi i pi’ihia rātou ’ia tāvini. E maha o tā rāua mau tamāroa ’e e toru tamāhine tei rave i te tau misiōnare… ’Ua fa’ao’ō’ohia rātou e te mau ta’ata ti’aturi ’ore. ’Ua riro tā rātou pāhonora’a ’ei ’itera’a pāpū nō ni’a i te mana o te Fatu i roto i tō rātou orara’a.

Fātata e 200 o tō rātou ’utuāfare ’e te mau hoa tei tomo mai i roto i te ’Ēkālesia nā roto mai i tō rātou huru. Hau i te 30 tamaiti ’e te tamāhine o te ’utuāfare ’e te mau hoa tei tāvini i te hō’ē misiōni. ’Ua hōro’a rātou i te fenua ma te tāmoni ’ore ’e tē ti’a ra te fare purera’a i ni’a iho i teienei.

’Ua pa’ari te mau tamari’i i teienei, ’e tē haere nei te mau metua i Mehico City i te ’āva’e tāta’itahi nō te rave i te ’ohipa i roto i te hiero. Tē ti’a nei rātou mai te hō’ē fa’a’itera’a ora o te mana rahi nō teie ’ohipa a te Fatu nō te fa’ati’a ’e nō te taui i te ta’ata. E rave rahi mirioni o rātou nā te ao ato’a nei e fāri’i nei i te semeio o te fa’aro’o Momoni ’a tomo mai ai te ’itera’a pāpū nō te hanahana o te ’ohipa i roto i tō rātou orara’a.5

« E parau mau, e ’ere ānei ? Nō reira, e aha atu ā ïa ?

’Ua fārerei au i te hō’ē ’ōfitiē nō te nu’u moana nō te hō’ē fenua nā te ara, e taure’are’a māramarama, tei ’āfa’ihia mai i te fenua Marite nō te tahi ha’api’ipi’ira’a hau atu. ’Ua au ’oia i te huru o te tahi mau hoa tōna i roto i te nu’u moana nō te fenua Marite, ’e i roto i tāna anira’a, ’ua fa’a’ite mai teie mau hoa iāna i tō rātou mau ti’aturira’a i te pae fa’aro’o. E ’ere ’oia i te keretetiano, terā rā, ’ua ’ana’anatae ’oia. ’Ua paraparau rātou iāna nō ni’a i te Fa’aora o te ao nei, ’o Iesu Mesia, fānauhia i Betelehema, tei hōro’a i tōna ora nō te mau ta’ata ato’a. ’Ua paraparau rātou iāna i te fāra’a mai te Atua, te Metua Mure ’Ore, ’e te Fatu tei ti’afa’ahou, i te tamaiti iti ra ia Iosepha Semita. ’Ua paraparau rātou nō ni’a i te mau peropheta nō teie ’anotau. ’Ua ha’api’i rātou iāna i te ’evanelia a te Fatu. ’Ua ha’aputapū te Vārua i tōna ’ā’au, ’e ’ua bāpetizohia ’oia.

’Ua fa’a’itehia mai ’oia iā’u nā mua noa a’e ’a ho’i ai ’oia i tōna fenua ’āi’a. ’Ua paraparau māua i teie mau mea, ’e nā ’ō atu ra vau : « E ’ere tō ’oe nūna’a i te keretetiano. E aha te ’ohipa e tupu ’ia ho’i ’oe i tō ’oe fenua, e keretetiano, ’e, hau roa atu, e keretetiano momoni ? »

’Ua rumaruma tōna mata, ’e ’ua pāhono mai ra, « e au ’ore tō’u ’utuāfare. E riro rātou i te tīahi iā’u ’e ’ia fa’ariro iā’u ’ei ta’ata pohe. Nō ni’a i tō’u orara’a a muri a’e ’e tō’u tōro’a, e riro te mau ’ūputa i te ’ōpanihia i mua iā’u ».

’Ua ui atu ra vau, « ’ua hina’aro mau ānei ’oe e ’aufau i te hō’ē ho’o rahi nō te ’evanelia ? »

’Ana’ana a’era tōna nā mata rumaruma, ’e te rarirari roimata i ni’a i tōna hōho’a mata ravarava nehenehe, ’a pāhono mai ai ’oia ē, « e parau mau, e ’ere ānei ? »

Ma te ha’amā, ’o vau i ui iāna i teie uira’a, ’ua pāhono atu ra vau, « ’oia e parau mau ».

Pāhono mai nei ’oia, « nō reira, e aha atu ā ïa » ?

Teie te mau uira’a tā’u e hina’aro e ui atu ia ’outou : « E parau mau, e ’ere ānei ? Nō reira, e aha atu ā ïa ? »6

Hō’ē hi’ora’a ’āpī i ni’a i te orara’a

I te hō’ē taime, ’ua fa’aro’o vau i te mea tei tupu i ni’a i te hō’ē ’ī’ite (ingénieur) tei tomo mai i roto i te ’Ēkālesia ’aita i maoro a’enei. ’Ua haere atu te mau misiōnare i tōna fare, ’e ’ua fa’atomo mai tāna vahine ia rāua i roto. ’Ua pāhono tāna vahine i tā rāua parau poro’i ma te ’oa’oa, ’āre’a ōna rā, tē vai ra hō’ē mea i huti iāna, ma te tae ’ore tōna mana’o. I te hō’ē ahiahi ’ua fa’a’ite te vahine ē, ’ua hina’aro ’oia ’ia bāpetizohia ’oia. E riri rahi tōna. ’Aita ānei te vahine i ’ite ē, e aha te aura’a nō te reira ? Te aura’a nō te reira, ’o te taime. Te aura’a nō te reira ’o te ’aufaura’a i te tuha’a ’ahuru. Te aura’a nō te reira ’o te fa’aru’era’a i tō rātou mau hoa. Te aura’a nō te reira ’aita e puhipuhi fa’ahou i te ’ava’ava. ’Ua rave a’era ’oia i tōna perēue e ’ua haere atu ra i roto i te pōiri o te pō, ma te tā’iri i te ’ōpani i muri iāna. ’Ua haere ’oia nā ni’a i te purūmu ma te tuhi i tāna vahine, ma te tuhi i te mau misiōnare, ma te tuhi iāna iho i te fāri’ira’a i te mau misiōnare ’ia ha’api’i ia rāua. ’A ha’amata ai ’oia i te rohirohi ’ua marū a’era tōna riri, ’e ’ua tae mai ra te hō’ē vārua pure i roto i tōna ’ā’au. ’Ua pure ’oia ’a haere noa ai. ’Ua ani tāparu ’oia i te Atua i te hō’ē pāhonora’a i tāna mau uira’a. E i reira, ’ua tae mai ra te hō’ē mana’o māramarama ’e te tapitapi ’ore, fātata mai te huru ra, hō’ē reo e parau mai nei i teie mau parau ē, « e parau mau ».

« E parau mau », tāna ïa i parau iāna iho fa’ahou ’e fa’ahou ā. « E parau mau ». ’Ua tae mai ra te hō’ē hau i roto i tōna ’ā’au. ’A haere ai ’oia i te fare, te mau rahuira’a, te mau anira’a, te mau tītaura’a tei fa’atupu i te riri i roto iāna, ’ua ha’amata te reira i te riro mai ’ei mau rāve’a. I tōna ’īritira’a i te ’ōpani, tē ’ite nei ’oia i tāna vahine tei tūturi i raro ’e tē pure ra…

I mua i te ’āmuira’a tāna i fa’a’ite atu i teie ’ohipa, ’ua parau ’oia nō ni’a i te ’oa’oa tei tae mai i roto i tō rāua orara’a. ’Aita te tuha’a ’ahuru i riro ’ei fifi. Te hōro’ara’a i tā rātou tao’a i te Atua ra, tei hōro’a mai i te mau mea ato’a ia rātou ra, e mea ha’iha’i roa ïa. ’Aita te taime tāvinira’a i riro ’ei fifi. Tītau-noa-hia te tahi tāpura tano maita’i nō te mau hora o te hepetoma. ’Aita te hōpoi’a i riro ’ei fifi. Nā roto mai i te reira, e tae mai te tupura’a i te rahi ’e te hō’ē hi’ora’a ’āpī i te orara’a. ’E i muri iho, teie ta’ata māramarama ’e te ’aravihi, teie ’ī’ite tei mātau i te ’ohipa i roto i te mau mea o te ao tā tātou e ora nei, ’ua fa’a’ite mai ra ’oia i te hō’ē ’itera’a pāpū hanahana, ma te mata rarirari i te roimata, nō ni’a i te semeio tei tupu i roto i tōna orara’a.7

Hōho’a
e ta’ata e pure ra

« ’O vai te nehenehe e pāto’i ’e ’aore rā, e huna i te reo marū o te vārua ’ia paraparau mai ma te ’ite pāpū ? »

« Te tao’a faufa’a roa a’e i roto i tō’u orara’a »

E rave rahi matahiti i teienei, ’ua paraparau mai te hō’ē vahine ’āpī māramarama ’e te ’ite rahi i Berchtesgaden, i te fenua Helemani, i roto i te hō’ē ’āmuira’a nā te feiā rave ’ohipa o te nu’u fa’ehau, e mau melo nō te ’Ēkālesia. Tei reira vau ’e ’ua fa’aro’o vau iāna. E tōmānā tōna ti’ara’a i roto i te nu’u, e tōro’a taote, e vahine ’aravihi aurarohia i roto i te reira tōro’a. ’Ua parau ’oia :

« ’Ua hina’aro vau e tāvini i te Atua hau atu i te tahi atu mea i roto i te ao nei. Terā rā, noa atu tā’u mau tāmatara’a ’ia ’imi iāna, ’aita ’oia i ’itehia iā’u. Te semeio rā o te reira, maori rā, ’ua ’itehia vau e āna. I te hō’ē avatea mahana mā’a i te ’āva’e setepa 1969, tei te fare au i Berkeley, California, ’ua fa’aro’o a’era vau i te ta’i o te oe o te ’ūputa fare. E piti taure’are’a tē ti’a nei, ma te ’ahuhia i te perēue, te ’ahu ’uo’uo ’e te tā’amu ’arapo’a. E mea pāhere-maita’i-hia tō rāua rouru. ’Ua fa’ahiahia vau i te ’itera’a ia rāua ’e nā ō atu ra vau : ’Aita vau i ’ite e aha tā ’ōrua e ho’o nei, terā rā, e ho’o vau.’ Nā ’ō mai nei te hō’ē o teie nā taure’are’a ē : ’Aita māua e ho’o nei i te tahi mea. E misiōnare māua nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei, ’e tē hina’aro nei māua e paraparau ia ’oe.’ ’Ua ani manihini atu ra vau ia rāua ’ia tomo mai, ’e ’ua paraparau mai ra rāua nō ni’a i tō rāua fa’aro’o.

« Teie te ’ōmuara’a o tō’u ’itera’a pāpū. E’ita e nehenehe e parau i tō’u māuruuru nō te ha’amaita’ira’a ’e te hanahana nō tō’u rirora’a ’ei melo nō te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei. Te ’oa’oa ’e te hau tā teie ’evanelia poupou i hōpoi mai i roto i tō’u ’ā’au, e au ïa mai te ra’i i ni’a i te fenua nei. ’Ua riro tō’u ’itera’a pāpū nō teie ’ohipa ’ei tao’a faufa’a roa a’e i roto i tō’u orara’a, hō’ē hōro’a nō ’ō mai i tō’u Metua i te Ao ra ra, ’o tā’u ho’i e ha’amaita’i ē a muri noa’tu ».8

Mai te reira ato’a nō te rahira’a tauatini ta’ata i roto i te mau fenua e rave rahi—te tāne ’e te vahine tei ha’api’ihia ’e tei ’aravihi, nō te ’ohipa putu faufa’a ’e nō te tahi atu mau tōro’a, e mau ta’ata upo’o ’eta’eta, ’e te au i tā te tino, ’o te rave nei i te ’ohipa o te ao nei, i roto rā i tō rātou ’ā’au, tē ’ama ra ïa te hō’ē ’itera’a muhu ’ore ē tē ora nei te Atua, ’o Iesu te Mesia, e ’ohipa hanahana teie, ’ua fa’aho’ihia mai te reira i te fenua nei ’ei ha’amaita’ira’a nō te mau ta’ata ato’a ’o te fāri’i i tāna mau rāve’a.9

3

E nehenehe tātou tāta’itahi e fāri’i i te hō’ē ’itera’a pāpū nō ni’a i te vai-mau-ra’a o te Atua ’e tāna Tamaiti Here ’e i te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a-hia mai tā Rāua ’ohipa.

E nehenehe teie fa’a’itera’a, teie ’itera’a pāpū, e riro ’ei hōro’a tao’a rahi roa a’e i te mau hōro’a ato’a a te Atua. E hōro’a teie nō te ra’i mai mai te mea e rave te ta’ata i te ’ohipa ti’a. E rāve’a teie, e hōpoi’a teie nā te mau tāne ’e te mau vahine ato’a i roto i te ’Ēkālesia ’ia roa’a i roto iāna iho i te hō’ē ’itera’a nō ni’a i te parau mau o teie ’ohipa rahi nō te mahana hope’a nei, ’e nō ni’a i te feiā e ti’a nei i te upo’o o te reira, ’oia te Atua ora ’e te Fatu ra ’o Iesu Mesia.

’Ua fa’a’ite mai Iesu i te rāve’a e roa’a ai teie huru ’itera’a pāpū i te nā-’ō-ra’a ē : « ’Ere i tā’u e ha’api’i nei, nāna rā, nā tei tono mai iā’u nei.

« ’O tei hina’aro māite i te ha’apa’o i tōna ra hina’aro, e ’ite ïa i tā’u e ha’api’i nei e nā te Atua, e nā’u iho » (Ioane 7:16-17).

E tupu tātou i te rahi i roto i te fa’aro’o ’e i te ’itera’a ’a tāvini ai tātou, ’a tuatāpapa ai tātou, ’a pure ai tātou.

’A fa’a’amu ai Iesu i te 5 000 ta’ata, ’ua ’ite ’e ’ua māere rātou i te semeio tāna i rave. ’Ua ho’i fa’ahou mai te tahi pae. ’Ua ha’api’i atu ra ’oia ia rātou i te ha’api’ira’a nō ni’a i tōna huru atua, nō ni’a Iāna Iho ’ei Pāne nō te Ora. ’Ua fa’ahapa ’Oia ia rātou nō tō rātou au ’ore i te ha’api’ira’a, ’ua au noa rā rātou i te mea e pāhono ai te po’ia o tō rātou tino. E rave rahi o rātou i fa’aro’o i taua parau nei Nāna ra, i nā ’ō ai, « e parau ri’ari’a teie, e ’itea ia vai ? » (Ioane 6:60). ’O vai te nehenehe e ti’aturi i te mea tā teie ta’ata e ha’api’i nei ?

« Mai taua taime ra, fa’aru’e mai ra te hō’ē pae rahi pipi āna i reira ra, ’aita mai ra i pe’e fa’ahou iāna.

« ’Ua parau mai ra Iesu i te ’ahuru ma piti ra [tē mana’o nei au ē, ma te tahi mana’o paruparu], e haere ato’a ānei ’outou ?

« ’Ua parau atu ra Simona Petero iāna, e te Fatu, e haere ti’a mātou ia vai ra ? Tei ia ’oe ho’i te parau o te ora mure ’ore ra.

« ’Ua fa’aro’o a’enei ho’i mātou, ’e ’ua ’ite ho’i mātou ē, ’o ’oe te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora ra » (Ioane 6:66–69).

Teie te uira’a rahi, ’e teie ato’a te pāhonora’a, ’o tā tātou pā’ātoa e fa’aro’o. Mai te mea ē, e ’ere ia ’Oe na, « e te Fatu, e haere ti’a [ïa] mātou ia vai ra ? tei ia ’oe ho’i te parau o te ora mure ’ore ra. ’Ua fa’aro’o a’enei ho’i mātou, ’e ’ua ’ite ho’i mātou ē, ’o ’oe te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora ra ».

Teie te ’itera’a, ’oia teie ha’apāpūra’a hōhonu hau nō te vaira’a mau o te Atua ora, o te huru atua o tāna Tamaiti Here, o te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a-hia mai tā rāua ’ohipa i teie ’anotau, ’e o te mau fa’a’itera’a hanahana i muri mai, ’o te riro mai nō tātou tāta’itahi ’ei niu nō tō tātou fa’aro’o. E riro mai te reira ’ei ’itera’a pāpū nō tātou…

’Aita i maoro a’enei ’ua tae au i Palmyra, New York [piri atu i te vāhi i fāri’i ai Iosepha Semita i te ’Ōrama Mātāmua]. Nō ni’a i te mau ’ohipa tei tupu i taua vāhi ra, e ti’a i te hō’ē ta’ata ’ia parau : « ’Ua tupu ’e ’aore rā, ’aita i tupu. ’Aita hō’ē rāve’a e riro ai teie nā mana’o to’opiti ’ei parau mau.

’E i reira te reo o te fa’aro’o e muhumuhu mai ē : « ’Ua hope pā’āto’a i te tupu. ’Ua tupu mai tāna iho i parau ē, ’ua tupu ».

’Aita i ātea roa, tē vai ra te ’āivi nō Cumora. Nō taua vāhi ra i roa’a mai ai te pāpa’a parau tahito, nā roto ho’i i te reira i ’īritihia mai ai te Buka a Moromona. E ti’a i te hō’ē ta’ata ’ia fāri’i ’e ’aore rā ’ia pāto’i i tōna tumu hanahana. Mai te mea e hi’o-maita’i-hia te ha’apāpūra’a, ’ei reira te mau tāne ’e te mau vahine ato’a tei tai’o ma te fa’aro’o e parau ai ē, « e parau mau ».

E mai te reira ato’a nō te tahi atu mau tuha’a o teie ’ohipa semeio tā tātou e parau nei ē, te fa’aho’i-fa’ahou-ra’a mai o te ’evanelia mātāmua, te autahu’ara’a mātāmua, ’e te ’Ēkālesia mātāmua.

’Ua riro ïa teie ’itera’a pāpū i teienei, mai tei te mātāmua ra, ’ei fa’ahitira’a parau, ’ei fa’a’itera’a pāpū nō te parau mau, mai tā tātou i ’ite ra.10

4

Tītauhia tātou ’ia ora mai te au i tō tātou ’itera’a pāpū ’e ’ia fa’a’ite i te reira ia vetahi ’ē.

Nā ’ō atu ra Paulo ia Timoteo : « E ara ia ’oe » —’a fa’aro’o mai i teie—« ’e tā ’oe e ha’api’i ra ; e tāmau māite ā i te reira : tei te nā reira ho’i e ora ai ’oe, ’e te feiā ato’a e fa’aro’o mai ia ’oe ra » (1 Timoteo 4:16). ’Auē te nehenehe o te arata’ira’a tā Paulo i hōro’a atu i te tamaiti ra ia Timoteo.

Nā ’ō fa’ahou atu ra ’oia : « E ’ere ho’i i te ’ā’au taiā tā te Atua i hōro’a mai nō tātou ; i te ’ā’au itoito rā, ’e te aroha ’e te ha’apa’o maita’i » (2 Timoteo 1:7). E ’ere te ’ā’au taiā tā te Atua i hōro’a mai nō tātou, i te ’ā’au itoito rā—te itoito o te parau poro’i ; ’e te aroha—te aroha i te ta’ata, te aroha nō te mea tā tātou e hōro’a ; te ferurira’a māramarama—te mau parau tumu ’ōhie ’e te māramarama o te ’evanelia a Iesu Mesia i fa’aho’i-fa’ahou-hia mai.

« ’Eiaha ’oe e ha’amā i te parau o tō tātou Fatu » (2 Timoteo 1:8). ’Eiaha roa atu, e au mau taea’e ’e au mau tuahine, e ha’amā i te parau o tō tātou Fatu… Teie te hō’ē hōpoi’a rahi, hō’ē tītaura’a ’ohipa i fa’autahia mai i ni’a ia tātou : « E ’ere ho’i te ā’au taiā tā te Atua i hōro’a mai nō tātou ; i te ’ā’au itoito rā, ’e te aroha, ’e te mana’o māramarama. ’Eiaha ’oe e ha’amā i te parau o tō tātou Fatu ».11

Nā te Atua teie ’ohipa mo’a. Nāna teie ’Ēkālesia ’e teie bāsileia. Te ’ōrama tei tupu i roto i te uru rā’au mo’a ra, ’ua tupu mau ïa mai tā Iosepha i parau ra. Tē vai ra i roto i tō’u ’ā’au te hō’ē ’itera’a mau i te faufa’a o te ’ohipa tei tupu i reira. E parau mau te Buka a Moromona. Tē fa’a’ite pāpū nei au nō ni’a i te Fatu ra ’o Iesu Mesia. ’Ua fa’aho’i-fa’ahou-hia mai tōna autahu’ara’a ’e tei rotopū ia tātou nei. Te mau tāviri o te reira autahu’ara’a, tei tae mai nō ’ō mai i te mau ve’a nō te ra’i ra, ’o tē fa’a’ohipahia nei nō tō tātou ha’amaita’ira’a mure ’ore. Terā ïa tō tātou ’itera’a pāpū—tō ’outou ’e tō’u—e ’itera’a pāpū tei tītauhia ia tātou ’ia ora ’e ’ia fa’a’ite ia vetahi ’ē. Tē vaiiho atu nei au i teie ’itera’a pāpū, tā’u ha’amaita’ira’a, ’e tō’u here ia ’outou tāta’itahi ’e tā’u anira’a manihini ’ia tāmau noa ’outou i te riro ’ei tuha’a nō teie semeio rahi o te mau mahana hope’a nei, ’oia ho’i, te ’Ēkālesia a Iesu Mesia i te Feiā Mo’a i te mau Mahana Hope’a nei.12

Te mau mana’o tauturu nō te tuatāpapara’a ’e te ha’api’ira’a

Mau uira’a

  • Nāhea tō ’outou iho ’itera’a pāpū i te tauturu i te pūai o te ’Ēkālesia ? (Hi’o te tuha’a 1).

  • Tē ha’apāpū nei te peresideni Hinckley ē, e pāturu te ’itera’a pāpū ia tātou ’e « e tūra’i ia tātou ’ia ’ohipa » (tuha’a 2). E mea nāhea tō ’outou ’itera’a pāpū i te pāturura’a ia ’outou ? E mea nāhea tō ’outou ’itera’a pāpū i te fa’aurura’a i tā ’outou mau ’ohipa ? E aha te mau fa’a’ohipara’a tā ’outou e nehenehe e rave nō ’outou iho ’ia au i te mau ’ā’amu i roto i te tuha’a 2 ?

  • E aha tā tātou e nehenehe e ha’api’i mai i roto i te mau ha’api’ira’a a te peresideni Hinckley nō ni’a i te fāri’ira’a i te hō’ē ’itera’a pāpū ? (Hi’o te tuha’a 3). E aha te mau mea i tupu tei tauturu ia ’outou ’ia roa’a tō ’outou ’itera’a pāpū ? E aha tā tātou e nehenehe e rave nō te ha’apūai i tō tātou ’itera’a pāpū ?

  • I tō ’outou mana’o, nō te aha tō tātou ’itera’a pāpū e tupu ai i te pūai ’ia fa’a’ite ana’e tātou i te reira ? E mea nāhea ’outou i te upo’oti’ara’a i ni’a i te mau mana’o taiā nō ni’a i te fa’a’itera’a i tō ’outou ’itera’a pāpū ? Nāhea te mau ’itera’a pāpū o vetahi ’ē i te ha’amaita’ira’a ia ’outou ? (Hi’o te tuha’a 4).

Te mau pāpa’ira’a mo’a

1 Korinetia 12:3 ; 1 Petero 3:15 ; Alama 5:43–46 ; 32:26–30 ; Moroni 10:3–5 ; PH&PF 8:2–3 ; 80:3–5

Tauturu Ha’api’ira’a

« ’Ia ’ite maita’i ana’e ’outou ’e ’ia hāro’aro’a ana’e ’outou i te ta’ata tāta’itahi, e ineine maita’i a’e ïa ’outou nō te ha’api’i i te mau ha’api’ira’a ’o tē parau ra i tō rātou iho orara’a. Nā te reira hāro’aro’ara’a e tauturu ia ’outou ’ia ’imi i te mau rāve’a nō te tauturu i te ta’ata tāta’itahi i roto i te mau ’āparaura’a ’e i te tahi atu mau ’ohipa ha’api’ira’a » (Te Ha’api’ira’a, ’Aore e Pi’ira’a Teitei a’e [1999], 34).

Te mau nota

  1. « My Testimony », Ensign, Mē 2000, 70–71.

  2. « Listen by the Power of the Spirit », Ensign, Novema 1996, 5.

  3. « Testimony », Ensign, Mē 1998, 69.

  4. « Testimony », 69–70.

  5. « Testimony », 70.

  6. « It’s True, Isn’t It? » Ensign, Setepa 1993, 2.

  7. « It’s True, Isn’t It? » 5.

  8. « It’s True, Isn’t It? » 6.

  9. « It’s True, Isn’t It? » 5.

  10. « Testimony », 70–71.

  11. Discourses of President Gordon B. Hinckley, Volume 2: 2000–2004 (2005), 369.

  12. « A Perfect Brightness of Hope : To New Members of the Church », Ensign, ’Ātopa 2006, 5.