„Nu caut să fac voia Mea, ci voia Tatălui”

Există o cale pe care bărbaţii şi femeile o pot urma şi pe care nu pot da greş. Indiferent de dezamăgirile care se pot ivi sau de aparentele eşecuri ce pot rezulta, adevărul este că, per ansamblu, nu va exista niciun eşec… Au fost momente în care părea că nu progresam deloc, ci dimpotrivă; cel puţin aşa a fost pentru cei care nu au înţeles pe deplin modul de gândire şi voia lui Dumnezeu. Biserica a trecut prin experienţe foarte neobişnuite, iar oamenii au făcut sacrificii mari… Dar am trecut cu bine de aceste sacrificii şi, la general vorbind, nu am înregistrat niciun eşec. De ce nu am înregistrat niciun eşec? Pentru că membrii, în general, şi-au concentrat atenţia asupra adevăratelor principii ale vieţii şi şi-au îndeplinit responsabilităţile… La general vorbind, membrii au avut Spiritul Domnului şi L-au urmat. De aceea nu am înregistrat niciun eşec. Acelaşi lucru poate fi adevărat şi pentru fiecare membru în parte. Fiecare persoană poate urma o cale pe care nu poate da greş. Acest lucru este valabil atât în aspectele temporale, cât şi spirituale. Domnul ne-a oferit cuvintele cheie în aceste versete pe care le-am citit din cartea Doctrină şi legăminte:

„Şi, dacă aveţi ochiul îndreptat numai către slava Mea, trupurile voastre se vor umple în întregime cu lumină şi nu va fi întuneric în voi; şi acel trup care este plin de lumină înţelege toate lucrurile. De aceea, sfinţiţi-vă voi înşivă, astfel ca mintea voastră să fie îndreptată numai către Dumnezeu” (D&L 88:67–68).

Aceasta este cheia prin care o persoană poate avea întotdeauna succes. Pavel spune:

„Alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus” (Filipeni 3:14).

Acesta este un obiectiv pe care fiecare [sfânt] din zilele din urmă trebuie să-l aibă permanent. Care este premiul? „Tot tot ceea ce are Tatăl Meu îi va fi dat lui” (D&L 84:38).

La un moment dat, Salvatorul a făcut o afirmaţie extraordinară. Se găseşte în capitolul 5 din Evanghelia după Ioan şi sună în felul următor:

„Eu nu pot face nimic de la Mine Însumi” (Ioan 5:30).

Este remarcabil faptul că Dumnezeu, Cel care a creat lumile, care a coborât aici având un trup din carne, care a înfăptuit minuni şi Şi-a dat viaţa pe Dealul Căpăţâna pentru salvarea întregii omeniri – a spus: „Eu nu pot face nimic de la Mine Însumi”. Şi a continuat spunând:

„Judec după cum aud; şi judecata Mea este dreaptă, pentru că nu caut să fac voia Mea, ci voia Tatălui, care M-a trimis” (Ioan 5:30).

Aceasta este o afirmaţie minunată şi cuprinde multe învăţături. Ceea ce ne dorim este să avem acel spirit în fiecare acţiune şi în fiecare iniţiativă din vieţile noastre, fie acestea temporale sau spirituale şi să nu ne gândim la noi înşine. Trebuie să învăţăm cum să folosim banii şi informaţiile pe care Dumnezeu ni le-a dat. Răspunsul este simplu – pentru slava lui Dumnezeu. Ochiul nostru trebuie să fie îndreptat numai către slava lui Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care am părăsit viaţa premuritoare şi am [venit] în viaţa muritoare. Trebuie să căutăm să promovăm interesele Dumnezeului cel Preaînalt şi să spunem ceea ce a spus Isus: „Eu nu pot face nimic de la Mine Însumi”. Atâta timp cât astăzi, mâine, săptămâna aceasta şi cea următoare, vom acţiona în interesul lui Dumnezeu şi vom avea ochiul îndreptat numai către slava Sa, nu vom înregistra niciun eşec.² (Vezi sugestia 1 de la pagina 161.)

Nu putem face nimic de unii singuri. Isus a spus: ,,Adevărat, adevărat vă spun, că, Fiul nu poate face nimic de la Sine; El nu face decât ce vede pe Tatăl făcând; şi tot ce face Tatăl, face şi Fiul întocmai” (Ioan 5:19). El a venit pe acest pământ pentru a face voia Tatălui Său, nu a Sa. Dorinţa şi hotărârea noastră ar trebui să fie la fel. Atunci când trecem prin momente care necesită efort din partea noastră, trebuie să facem ca voia noastră să fie supusă voinţei Tatălui şi să dorim să ne întrebăm: „Care este voinţa Tatălui pe care trebuie să-L slujim aici?”. Atunci fiecare acţiune a noastră va fi încununată cu succes. Poate că nu vom vedea imediat succesul acţiunilor noastre, cu toate acestea, ele vor duce la succes.³

„Moise a zis lui Dumnezeu: «Cine sunt eu, ca să mă duc la Faraon, şi să scot din Egipt pe copiii lui Israel?»” (Vezi Exodul 3:11.)…

„Moise a zis Domnului: «Ah! Doamne, eu nu sunt un om cu vorbirea uşoară; şi cusurul acesta nu-i nici de ieri, nici de alaltăieri, nici măcar de când vorbeşti Tu robului Tău; căci vorba şi limba mi-este încurcată»” (vezi Exodul 4:10)…

În versetele pe care le-am citim, vedem că Dumnezeu l-a chemat pe Moise să îndeplinească o lucrare anume; Moise a simţit neputinţa şi neîndemânarea sa de a face ceea ce i se cerea. Lucrarea era prea măreaţă. Prin natura şi caracterul ei, aceasta era prea profundă şi presupunea anumite lucruri pe care Moise simţea că nu are nici puterea, nici capacitatea de a le dobândi; a simţit slăbiciunea sa şi L-a rugat pe Dumnezeu să caute alţi oameni… El a protestat în inima sa şi I-a vorbit Domnului astfel: Cine sunt eu ca să fiu trimis să îndeplinesc această lucrare măreaţă – căci este imposibil să fie îndeplinită de o persoană care are abilităţile pe care le am eu…

Acestea sunt sentimentele şi gândurile pe care le-a avut Moise şi cu care a vrut să-L influenţeze pe Dumnezeu. La fel a fost de la început; când Domnul a chemat oameni, ei au simţit neputinţa lor şi acelaşi lucru îl simt şi vârstnicii care sunt chemaţi să vă vorbească. Acelaşi lucru îl simt şi vârstnicii chemaţi să meargă la toate naţiunile de pe pământ în calitate de slujitori ai Evangheliei. Ei îşi simt imperfecţiunile. Ei îşi simt neputinţa…

Când Ieremia a fost chemat, el s-a simţit la fel ca Moise. El a spus că Domnul îl chemase să fie profet nu doar pentru casa lui Israel, ci pentru toate naţiunile învecinate. Când Dumnezeu i-a apărut prima dată, el era doar un copil, asemenea lui Joseph Smith. Joseph avea doar 14 ani – era doar un copil – neinstruit în ceea ce priveşte înţelepciunea şi învăţătura laică – la fel ca Ieremia, atunci când Dumnezeu l-a chemat prima dată – el a spus: „Sunt doar un copil. Cum pot îndeplini eu această lucrare măreaţă pe care mi-o ceri, cum pot să îndeplinesc aceste responsabilităţi mari pe care vrei să mi le dai?”. El s-a opus ideii de a înfăptui acea lucrare măreaţă. Însă Dumnezeu i-a spus… pentru liniştea sa: „Mai înainte ca să te fi întocmit în pântecele mamei tale, te cunoşteam”. Domnul i-a spus lui Ieremia că l-a cunoscut încă din viaţa [premuritoare], că el avea să îndeplinească ceea ce Domnul i-a cerut: „Şi mai înainte ca să fi ieşit tu din pântecele ei, Eu te pusesem deoparte, şi te făcusem prooroc al neamurilor”. (Vezi Ieremia 1:5–6.) El a mers înainte şi, cu ajutorul Celui Atotputernic, Ieremia şi-a îndeplinit responsabilităţile pe care Domnul i le dăduse…

Domnul acţionează diferit faţă de cum acţionează oamenii. El are alte metode. Apostolul Pavel ne-a învăţat acest lucru. El a spus: „[Voi aţi fost chemaţi]. Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele înţelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele tari”. (Vezi 1 Corinteni 1:25–27.) Iar apostoli[i] pe care i-a chemat Dumnezeu, pe care Isus, Fiul lui Dumnezeu, i-a chemat, pe care Şi-a aşezat mâinile şi cărora le-a conferit preoţia şi autoritatea Sa pentru a îndeplini lucrarea Lui, nu au fost oameni învăţaţi; ei nu înţelegeau disciplinele ştiinţifice, nu au ocupat poziţii importante în Iudeea – ei erau săraci şi neînvăţaţi; ei aveau responsabilităţi modeste în viaţă… Ei, bine, Domnul acţionează în mod diferit. El îşi face cunoscute chemările într-un mod diferit de cel al oamenilor. Şi sunt mari şansele ca oamenii să fie confuzi în ceea ce priveşte modalităţile lui Dumnezeu de a chema oameni pentru a-I sluji; cei mai deştepţi şi mai înţelepţi dintre oameni pot fi, adesea, confuzi. Moise a fost confuz în ceea ce priveşte felul în care Domnul urma să-l ajute să îndeplinească ceea ce-i ceruse, însă i s-a explicat mai târziu. Domnul l-a ajutat şi l-a sprijinit într-un fel minunat, convingându-i pe fraţii săi israeliţi că el a fost vizitat de Marele Iehova. Moise s-a sfătuit cu ei şi le-a spus care era misiunea sa şi, în cele din urmă, ei au consimţit să fie conducătorul lor. Israeliţii au ascultat şi au acceptat sfaturile sale şi conducerea sa, iar Moise i-a scos din robie, din ţara Egiptului. El a avut succes, dar nu l-a atribuit propriei sale înţelepciuni, ci l-a atribuit Dumnezeului cel Atotputernic care l-a chemat. Şi la fel facem şi noi…

Poate că este îndeajuns să spunem că noi suntem chemaţi de Dumnezeu. Nu predicăm [decât] ceea ce porunceşte Dumnezeu. Aproape fiecare bărbat care este vârstnic al Israelului s-a simţit copleşit atunci când a fost chemat să predice Evanghelia, să-şi îndeplinească îndatoririle şi obligaţiile ce i-au fost date. Am observat că unora dintre cei mai buni vorbitori care s-au adresat vreodată de la acest pupitru le-a fost teamă când au fost chemaţi să facă acest lucru şi au simţit nevoia să facă apel la credinţa şi sprijinul congregaţiei. Iar ei au stat în picioare cu ajutorul lui Iehova şi au proclamat voia Sa cu frică şi tremur; dar ei nu au vorbit prin propria lor tărie şi înţelepciune în acest fel sfinţilor din zilele din urmă. Deşi, poate, nu vor avea niciodată şansa de a beneficia de studii superioare, ei stau totuşi înaintea membrilor, bazându-se nu pe propria lor tărie, ci pe tăria şi puterea Evangheliei.⁴

Nu vom putea face mereu ceea ce am vrea să facem, dar vom avea puterea să facem ce trebuie să facem. Domnul ne va da puterea să îndeplinim acest lucru.⁵(Vezi sugestia 2 de la pagina 162.)

Ceea ce facem, înfăptuim în numele Domnului Dumnezeului lui Israel şi suntem dornici să recunoaştem mâna Celui Atotputernic în tot ceea ce facem. Când Moise şi-a asumat chemarea de eliberator al copiilor lui Israel din robia egipteană, el nu s-a prezentat în felul în care s-ar prezenta în mod obişnuit un eliberator, ci a acţionat în numele Domnului Dumnezeului lui Israel, poruncindu-i-se să ducă la bun sfârşit eliberarea lor prin puterea şi autoritatea pe care le-a primit de la Dumnezeu. Şi, din momentul în care el s-a prezentat înaintea lor în acea postură până când şi-a îndeplinit lucrarea, el a acţionat în şi prin numele Domnului, nu prin propria înţelepciune şi ingeniozitate, nici pentru că ar fi fost în posesia vreunei inteligenţe superioare faţă de restul oamenilor. Domnul i-a apărut în rugul aprins şi i-a poruncit să meargă şi să îndeplinească o anumită lucrare, ce avea ca scop pacea, fericirea şi salvarea unui popor măreţ; iar succesul şi izbânda acesteia depindeau de îndeplinirea lucrurilor în ordinea revelată de către Dumnezeul din Cer. Succesul şi izbânda sa au fost pe deplin asigurate de faptul că lucrarea ce-i fusese desemnată nu fusese invenţia lui, ci provenea de la Iehova…

Acest lucru ni se aplică şi nouă în aceste zile. Lucrarea măreaţă ce se desfăşoară acum – adunarea oamenilor din toate naţiunile pământului nu a fost elaborată de mintea vreunui om sau a vreunui grup de oameni; ci provine de la Domnul Atotputernic.⁶

Noi depindem de Dumnezeu; în toate lucrările şi eforturile noastre şi în toate succesele care au însoţit eforturile noastre, simţim că Dumnezeu a fost Cel care a făcut posibil acest lucru.⁷

Am venit în această lume cu un scop măreţ, la fel ca Isus, Fratele nostru mai mare, acela de a face voia şi lucrările Tatălui nostru; în această lucrare se găseşte pace, bucurie şi fericire, un surplus de înţelepciune, cunoaştere şi puterea lui Dumnezeu; fără aceasta nu există binecuvântări promise. De aceea, să ne dedicăm neprihănirii, să ne ajutăm unii pe alţii să fim mai buni şi mai fericiţi; să facem bine tuturor şi rău nimănui; să-L cinstim pe Dumnezeu şi să ne supunem preoţiei Sale; să dobândim şi păstrăm o conştiinţă pură şi să urmăm Spiritul Sfânt; să nu obosiţi în a face bine, să vă ţineţi strâns de ceea ce este drept, să înduraţi până la sfârşit, iar bucuria dumneavoastră va fi deplină, căci mare va fi răsplata dumneavoastră pentru încercările şi suferinţele pe care le-aţi avut din pricina ispitelor, pentru încercările dificile, pentru dorinţele inimii dumneavoastră şi pentru lacrimile dumneavoastră; da, Dumnezeul nostru vă va oferi coroana unei glorii nepieritoare.⁸ (Vezi sugestia 3 de mai jos.)