2006
Teie te taime tano ia haere e rave i te hoê misioni !
Me 2006


Teie te taime tano ia haere e rave i te hoê misioni !

Na te mau ohipa faahiahia i te ao atoa nei e faauru i te Fatu ia pii i te feia apî tane e te vahine e te feia faaipoipo ia haere e rave i te mau ohipa faufaa roa.

E ere i te mea ohie ia feruri i te hoê ohipa faahiahia ia rave i te ao nei i teie mahana, no te hoê taure‘are‘a tamaroa, tamahine, e aore râ, no te taata faaipoipo, hau atu i te faahiahia i te riroraa ei misionare rave tamau na Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. E mea faufaa roa te parau no te evanelia i faaho‘ihia mai, o ta tatou e poro nei. No o mai te reira i te Atua ra, to tatou Metua Mure Ore, no Ta‘na mau tamarii tata‘i tahi i te fenua nei, e ua niuhia te reira i nii Ta‘na Tamaiti Here, o Iesu Mesia. Mai te mea e, e haroaroa-maitai-hia te reira parau poro‘i, e e haapa‘ohia ho‘i, e riro ïa te hau i te mono i te pe‘ape‘a, te oaoa i te mono i te oto, e e horo‘a mai te reira i te mau pahonoraa i te mau tamataraa tamau o te oraraa nei.

Te vai nei ta tatou arata‘iraa teatea ia manuïa i roto i te taviniraa misionare. Ua horo‘ahia mai te reira e te buka A Poro i Ta‘u Nei Evanelia e i te mau haapiiraa tei faarahihia no te apee i te reira. E mau haapiiraa teitei faufaa apî teie na te misionare niuhia i ni‘a i te haapiiraa na roto i te Varua eiaha râ, i te mau haapiiraa tamau aau. Ua haamaitai-roa-hia te haaparareraa i te evanelia na te ao atoa nei. Ua haapii maitehia te mau peresideni misioni nahea ia faaohipa i teie materia haapii apî. Ei hopea ra, ua roaa mai te hoê pŭpŭ paari, tei pûpû ia ratou iho, te hoê peresideni misioni anaanatae tei faaurûhia e tei paari no te faaohipa i ta ratou mau misionare.

Na roto i to te mau misionare i te ao atoa nei tuatapaparaa e te faaohiparaa i te mau haapiiraa o te buka ra, A Poro i Ta‘u Nei Evanelia, ua roaa ia tatou te ite rahi atu no te poro i te parau poro‘i o te faaho‘i-faahou-raa mai, e no te haapii i te faanahonahoraa o te faaoraraa, e i te tahi atu mau parau tumu o te evanelia. Na roto i te faateitei-raa-hia te faito o te haapa‘o maitai, e rave rahi mau hopearaa tei iteahia. Ua rahi atu te taviniraa maitai i roto i te misioni, ua maitai atu te auhoaraa misionare, ua maitai atu te haapiiraa, e ua maitai atu te tape‘araa mai i te feia faafariu apî.

E mea maitai roa te arata‘iraa tei horo‘ahia no te hi‘opo‘a i te ohipa misionare. Te paturu nei te reira i te tautooraa misionare na te ao atoa nei na roto i te mau peresideniraa Area, na peresideni e hitu no te Hitu Ahuru, te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo e te hi‘oraa rotahi a te Peresideniraa Matamua.

Na te mau ohipa faahiahia i te ao atoa nei e faauru i te Fatu ia pii i te feia apî tane e te vahine e te feia faaipoipo ia haere e rave i te mau ohipa faufaa roa, ia au i te huru o te taata tata‘i tahi. Te mauruuru nei au i te amuiraa i roto i teie tautooraa maitai roa o te haamaitai i te feia e rave rahi ati a‘e te ao nei.

Ua a‘o mai o Elder M. Russell no ni‘a i te faatupuraa i te utuafare pororaa evanelia. E paraparau rii au nahea ia faaineine i te hoê misionare rave tamau, noa‘tu e e elder, e tuahine e aore râ, e na taata faaipoipo.

E haamata teie ohipa i roto i te utuafare, na mua roa a‘e a tae‘ahia ai te matahiti misionare, a ninii tamau noa ai te mau metua i roto i te feruriraa e i te aau o te hoê tamaiti, te mana‘o e « ia haere au i te misioni », eiaha râ, « mai te mea e haere au i te misioni ». E haapii maitaihia‘e te mau tamarii i te parau mau no te evanelia i roto i te utuafare, i reira te haapiiraa e faaauhia‘i ia au i to ratou mau matahiti e i te ite o te tamarii tata‘i tahi. I roto i te utuafare te haana no te parau-ti‘a e hamanihia‘i ia au i te huru o te tamarii tata‘i tahi. E faaineine te haapiiraa a te mau metua i te mau tamarii no te oraraa e ia riro ei mau tamaroa apî ti‘amâ no te oaoa o te ohipa misionare. I roto i te fare e maramarama ai te hoê tamahine apî i ta‘na ohipa oia te riroraa ei vahine e e ei metua vahine. Area râ, te faataaraa tei haamahorahia i reira no te riroraa ei rave‘a no te taviniraa ei misionare rave tamau o te peeraa ïa i te a‘o a te Peresideniraa Matamua oia ïa : « Te feia apî tamahine piti ahuru matahiti e hau atu… tei ineine i te pae tino, i te pae feruriraa e i te pae emotionare no te tavini, e nehenehe ïa ia faataahia no te tavini ei misionare rave tamau… E nehenehe atoa teie mau tuahine e horo‘a i teie tautururaa au mau i roto i te ‘aua pororaa… eita râ ratou e faahepohia ia haere e tavini. Eiaha te mau episekopo e faahepo ia ratou ia haere e tavini mai te mea e tafifi te reira i te hoê faaipoiporaa fatata roa ».1

Rave rahi mau metua te faaohipa nei i te tahi tuhaa o te buka ra, A Poro i Ta‘u Nei Evanelia no te haapapû i te mau mana‘o o te horo‘a mai i te hotu a paari mai ai te iteraa papû o ta ratou mau tamarii i roto i te utuafare. Ei tamaiti apî, e nehenehe oe e haapii nahea ia faaoti i ta oe ohipa ei tamaiti o te mau i te autahu‘araa. E tauturuhia oe ia maramarama e ia faaohipa i te mau haapiiraa faufaa a te Fatu. E haapuaihia oe ia ora ti‘amâ noa ia nehenehe oe e farii i te mau oro‘a mo‘a o te hiero e ia tavini ei misionare rave tamau. E faarahi teie iteraa i te hoê niu no te mau haamaitairaa e roaa a raua‘e no te riroraa ei tane e ei metua tane puai.

E faaineine te mau tuhaa no te buka ra, A Poro i Ta‘u Nei Evanelia ia oe ei tamahine apî ia maramarama e ia faaohipa i te parau haapiiraa no ta oe tuhaa ohipa ei vahine e ei metua vahine. Mai te mea e ma‘iti oe i te tavini ei misionare rave tamau, e farii oe i te niu no te reira. E tauturu te mau tabula o te Haapiiraa Evanelia ia oe ei tamahine e aore râ, ei vahine no te paturaa i te hoê niu no te oaoa e te manuïa i roto i te oraraa. Te vai nei te hoê haapiiraa taa ê i roto i te tabula o te Haapiiraa Evanelia na te feia apî paari e i roto i na fare haapiiraa tuatoru e toru o Brigham Young, e faaineinehia oe no te ohipa misionare. E itehia te reira i roto i te mau parau tumu o te buka ra, A Poro i Ta‘u Nei Evanelia e tano i teie materia mana. E horo‘a te reira i te hoê faaineineraa ia oe ia pii ana‘ehia oe.

Te mana e te mau hopea no te buka arata‘i A Poro i Ta‘u Nei Evanelia, na te mau misionare, te feia faatere, te mau melo e te mau metua, e itehia ïa i te mea e, ua operehia milioni mau buka. Te fana‘o ra anei oe i te mau mea no roto mai i ta oe iho buka ?

Ei episekopo e aore râ, ei peresideni amaa na roto i te mau uiuiraa maitai, e nehenehe outou e haamaitai i te oraraa o te feia apî tamaroa o ta outou paroita e tae noa‘tu i te feia faaipoipo, na roto i te faaitoitoraa ia ratou ia faaineine no te rave i te hoê misioni rave tamau. Eita outou e haamaitai noa i teie mau misionare maitai e nehenehe atoa râ outou e pahono i te mau pure a te mau metua e tamaiti paari ta raua aita â i fafau i te rave i te hoê misioni noa‘tu ta raua tutavaraa no te faaitoito i taua hiaai ra. Mai teie te huru : Mai to‘na tamarii-rii-roa-raa e tae atu i to‘na paariraa, ua faaroo noa ta maua tamahine o Mary Lee i to‘na na metua ia faati‘a no te mau iteraa rau tei roaa ia raua. Ua faati‘a maua i te mau iteraa misionare faahiahia tei haamaitai i to maua oraraa e ua faati‘a i te niu no te mau mea‘toa o ta maua i poihere i roto i te oraraa. Inaha, ua haapii‘tu maua e, tei ia‘na te hinaaroraa e tavini anei oia e aore râ, aita. Na roto i te tupuraa o to‘na matahiti, e mea papû ua hinaaro oia ia riro ei misionare. Tera râ, a piri mai ai to‘na matahiti no te riroraa ei misionare, na roto i to‘na oaoa i te mau ite no te haapiiraa tei roaa ia‘na, ua anaana tae roa oia i te mau mea tei faahuru ê. I to‘na faahitiraa e e ‘aro oia i taua taa-ore-raa ra, ua parauhia oia ia farerei i to‘na episekopo. Ua faanahohia te hoê farereiraa. A parahi ai oia i mua mai i te hoê episekopo ma‘itihia, ui atura oia, « Eaha to oe mana‘o ia tavini au ei orometua rave tamau ? » Pee mai nei te episekopo na ni‘ mai i to‘na parahiraa, tupa‘i ihora i ni‘a i ta‘na iri papa‘iraa e parau maira, « Teie te hoê ohipa aita roa vau i mana‘o no oe ». Na teie pahonoraa i tauturu ia‘na ia rave i te hoê faaotiraa.

Ua rave Mary Lee i te hoê misioni maitai roa i te fenua Paniola tei iriti i te paruru no te mau ite tei hunahia, ua paari oia i te pae varua e ua faarahi i te mau paari o tei haamaitai ia‘na ei vahine e ei metua vahine. Te episekopo tei faaurû-rahi mau i te oraraa o ta maua tamahine o J. Willard Marriott, Jr. ïa, tei piihia ei Area Hitu Ahuru e ua aruehia oia ei taata faatere no te taiete Marriott. Area râ, te haamana‘o rahi nei matou ia‘na no te mea o ta‘na i rave no Mary Lee. I teie mahana i roto i to‘na iho utuafare, na roto i te hi‘oraa puai o te hoê misionare metua tane e metua vahine, ua rave faaoti te hoê tamaiti e te hoê tamahine i te hoê misiona maitai roa. Te tamaiti e toe nei, e riro atoa ïa ei misionare maitai, e ma‘iti ïa teie tamahine hopea i te taime mau, i ta‘na e hinaaro. Te hoê atoa mootua no te pee i te taahiraa avae o to‘na papa, no pii-noa-hia maira e haere e tavini i roto i te misioni no Cuernavaca i Mehiko,

E te mau episekopo e te mau peresideni amaa e, e nehenehe outou e horo‘a i teie mana puai i roto i te oraraa o te mau misionare o ta outou e faaitoito e e faaineine e i roto atoa i te oraraa o ta outou mau huaai. A faaohipa i to outou feia faatere o te pŭpŭ Autahu‘araa a Aarona, e te mau ti‘a, oia‘toa te mau tahu‘a rahi, te mau elders, e te mau vahine a te mau elders no te tauturu ia outou ia faaineine ia piihia ei mau misionare ti‘amâ mai ia outou na. Na roto i te faaohiparaa o te mau materia apî a te misionare rave rahi mau misionare o ta outou i tuu atu o tei tae i roto i te aua tei ineine maitai e tei anaanatae no te tavini. Area vetahi feia titau, e nehenehe ïa na roto i te hoê tautooraa no te faaineine, area vetahi râ, e titauhia ïa ia faaafaro rii atu â i to ratou oraraa ia faataahia. Na roto i te patururaa a te mau metua a tauturu ia ratou ia haapa‘o i te mau ture.

A pure no te feia faaipoipo e tano ia faaitoito ia faahaere i ta ratou mau parau aniraa ia piihia no te ohipa misionare rave tamau. E titauraa rû teie.

E mea maere roa na‘u ia feruri au e e mea nahea te Varua Maitai i te faatano-raa-hia e te mau huru e te mau hinaaro o te mau misionare tata‘i tahi e te feia faaipoipo i te mau mea rau aano no te ohipa misionare i roto i te ao nei. Ua feruri noa vau e mea nahea vetahi o te mau elders puai, ite e te mau tuahine i piihia i te mau Hau Amui no Marite e Canada ia tape‘a i te mau aa puai o te Ekalesia i reira. Ua ite au i te tahi mau misionare o tei ho‘i mai na te hoê ohipa taa‘e roa, mai te haamatauraa ia ratou i te peu o te hoê motu no Patifita, no Mogolie, no Guatemala e aore râ, no te tahi atu vahi, e i te taviniraa ma te farerei ore i te peresideni misioni, e ua faarahi ratou i to ratou mau ite mana‘o-ore-hia na mua a‘e nei.

I teie nei, te hinaaro nei au e paraparau atu na roto mai i to‘u aau i te auraa o te hoê misioni hanahana. Ua paari mai au i roto i te hoê utuafare o na metua maitai e ere râ to‘u papa i te melo e to‘u mama e mea itoito rii. Na ta‘u misioni i taui. Ua riro mai raua ei na melo puai e ua tavini i roto i te hiero ma te pûpû ia raua, to‘u papa e taata taati, e to‘u mama ei vahine rave oro‘a ïa. Area râ, i to‘u apîraa, mai ia outou e rave rahi i teie mahana, aita vau e nehenehe ia haavâ i te faufaa o te hoê misioni. Ua here au i te hoê tamahine apî taa ê. A haamatau ai maua, ua faaite papû mai oia ia‘u e, e faaipoipo noa oia i roto i te hiero i te hoê taure‘are‘a tei rave faaoti i ta‘na misioni. No reira, na roto i te reira titauraa, ua rave au i ta‘u tau misioni i Uruguay.

E ere i te mea ohie. Ua horo‘a mai te Fatu i te mau tamataraa o tei tauturu ia‘u iho ia tupu. Ua roaa ia‘u i reira te hoê iteraa papû e, ua fâ mai ihoâ te Atua te Metua e Ta‘na Tamaiti Here ia Iosepha Semita no te iriti i te faaho‘i-faahou-raa mai o te parau mau, te mana o te autahu‘araa e i te Ekalesia mau i te fenua nei. Ua ite au i te auraa ia arata‘ihia e te Varua. Rave rahi pô e ti‘a mai au i ni‘a e te taoto noa ra to‘u hoa misionare, no te pûpû i to‘u aau i te Fatu ia arata‘ihia vau. E taparu vau ia nehenehe au ia parau na roto i te reo Paniola i to‘u iteraa papû e i te parau mau o ta‘u e haapii ra i te mau taata o ta‘u i here. Ua pahono-rahi-hia mai taua mau pure ra. I taua atoa taime ra, ua faaineine-atoa-hia ta‘u vahine no a muri a‘e, o Jeanene, ia riro ei vahine e ei metua vahine taa ê mau i muri mai i ta‘na iho misioni.

Te mea faufaa roa‘tu, te mau mea atoa ta‘u e tape‘a nei i teie nei i roto i te oraraa nei, ua haamata te reira i te paari i roto i te ohipa misionare. Ahiri e, aita vau i faaitoitohia ia riro ei misionare, aita ïa e roaa ia‘u te hoê hoa mure ore e aore râ, te hoê utuafare faufaa rahi o ta‘u e here nei. Ua papû ia‘u e, aita ïa e roaa ia‘u te mau rave‘a faahiahia no te ohipa, o tei faananea i to‘u mau aravihi. Ua papû ia‘u e, aita ïa vau e farii i te mau piiraa mo‘a e i te mau faataaraa no te tavini o tae mauruuru rahi nei. Ua haamaitaihia to‘u oraraa i ô atu i te faito no te mea ua rave faaoti au i te hoê misioni.

Te taa ra ia outou no te aha vau i hinaaro-rahi ai i te faaitoito ia outou tata‘i tahi e te feia apî tamaroa ia riro ei misionare ti‘amâ ? Te maramarama ra outou no te aha vau e faaitoito ai ia outou ei mau hoa faaipoipo paari ia opua ia tavini i te Fatu ei mau misionare mai te mea e, te maitai ra te ‘ea ? Te ite ra outou no te aha vau e parau ai ia outou, e te mau tamahine apî, mai te mea te vaira to outou hiaai e o te ore e tape‘a i te hoê faaipoiporaa ia tupu, ia feruri maite no te tavini i te Fatu ei misionare ? Ua haamaitai-rahi-hia to matou utuafare e te hoê vahine e te hoê metua vahine o tei ma‘iti i te rave i te hoê misioni a tavini ai au nei.

Mai te mea e, e tamaroa apî outou, e te uiui ra to outou mana‘o e haere anei outou e rave i te hoê misioni rave tamau, eiaha e rave i teie opuaraa na roto i to outou ana‘e paari. A imi i te a‘o o to outou na metua e o to outou episekopo e aore râ, a te peresideni amaa. I roto i ta outou mau pure a ani ia faaite te Fatu ia outou i To‘na hinaaro. Ua ite au e horo‘a mai te hoê misioni i te mau haamaitairaa taa ê mau no outou i teie nei e no to outou oraraa. Mai te mea e tamaroa apî outou e te uiui maere ra te mana‘o no ni‘a i te misioni, te a‘o u‘ana nei au ia outou eiaha e pure ia ite e e haere anei outou, e ani râ outou i te Fatu ia arata‘i ia outou i te mau rave‘a no te riroraa ei misionare ti‘amâ, haamanahia ei misionare rave tamau. Eita roa outou e tatarahapa i te taviniraa i te hoê misioni area râ, e tatarahapa outou ia ore outou e tavini, mai te mea e, o te reira ta outou ma‘itiraa.

Ua ite au e o Iesu te Mesia, e ua faaho‘i-faahou-hia mai Ta‘na Ekalesia e te îraa o Ta‘na evanelia i te fenua nei na roto i te hoê peropheta faufaa-roa, o Iosepha Semita. Te faaite papû nei au e, ua riro te ohipa misionare rave tamau ei puna no te oaoa rahi e no te mau haamaitairaa rahi, eiaha noa no te feia o te faaroo mai i teie parau poro‘i no te feia atoa râ, i raro a‘e i te arata‘iraa a te Varua, o te faaite ra i te reira. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

Te mau nota

  1. Faaiteraa na te Peresideniraa Matamua, haaparare-ore-hia.