2007
Te faataaraa te tane e te vahine
Me 2007


Te faataaraa te tane e te vahine

Te hoê faaipoiporaa maitai, aita te reira e titau i te hoê tane maitai hope roa, e aore râ, i te hoê vahine maitai hope roa.

Hōho’a

Ua puai to‘u mana‘o ia paraparau ia outou i te parau no te faataaraa te tane e te vahine. E tumu parau fifi roa teie no te mea e faaiho faahou mai te reira i te tahi mau mana‘o teimaha i roto i te mau taata tei roohia i te reira fifi. Te tahi pae ua feruri ratou e, o ratou tei ati i roto i taua faataaraa ra, e aore to ratou hoa here. Area te tahi pae ra, te feruri ra ïa e, ua fana‘o ratou i roto i taua faataaraa ra. Te tahi mau taata te faariro nei ratou i te faataaraa ei tapa‘o papû no te manuïa ore. Te tahi te faariro nei ratou i te reira ei uputa titauhia no te tatara ia ratou i rapae i te faaipoiporaa. Taa‘e noa’tu te huru o te hi‘oraa, te tupu nei te faataaraa i roto i te rahiraa o te mau utuafare i roto i te Ekalesia.

Taa‘e noa’tu te huru ta outou hi‘oraa, te ani haehaa nei au ia outou ia faaroo mai, inaha, e tamata vau i te paraparau papû atu i te mau mea ta te faataaraa e faatupu i roto i te mau auraa utuafare mure ore o ta tatou ho‘i e imi nei, inaha, e tuhaa te reira no te faanahonahoraa o te evanelia. E paraparau vau i te reira no te mea, te mana‘ona‘o nei au i te reira, tera râ, te vai ra to‘u ti‘aturiraa.

I.

Te ora nei tatou i roto i te hoê ao o te haafifi nei i te faaipoiporaa, e tei faariro ho‘i i te faataaraa ei ohipa matarohia.

Tera mana‘o e, e ti‘aturi rahi to te taata ia faaherehere i te faaaipoiporaa no te maitai o te taato‘araa e no te maitai atoa o te tane e te vahine faaipoipo e ta raua mau tamarii, ua ore ïa te reira, e te mana‘o i teie nei maori râ, te faaipoiporaa, e autaatiraa noa te reira i rotopu e piti na taata paari mana‘o hoê, e o te nehenehe e faaore ia hinaaro te tahi e aore te tahi.1

Te mau fenua aita te ture e faati‘a i te faataaraa, ua haamau ïa ratou i te reira ture i teie nei, e te rahiraa o te mau fenua o te farii nei i te faataaraa, te faaohie nei ïa ratou no te faatupuraa i te reira. Area râ, na roto i te ture no te faataaraa ma te faahapa ore, e mea ohie a‘e ia tapu i te faaipoiporaa i te hoê hoa faaipoipo hinaaro-ore-faahou-hia, i te tapu i te hoê rave ohipa e ore e hinaaro-faahou-hia. Te vai atoa ra o te parau i faaipoiporaa matamua mai te hoê « faaipoiporaa haamataraa », e au pa‘i e, mai te hoê fare iti na‘ina‘i o te faaeahia no te tahi tau taime hou a faahaere faahou ai i mua.

No te faaino-raa-hia te parau e, e ohipa vai tamau e te tao‘a rahi te faaipoiporaa, e rave rahi te hopearaa o te tupu mai. Na roto i te faataaraa a to ratou mau metua’ aore ra na roto i te mana‘o a te mau taata, e au te faaipoiporaa mai te ofa‘i e te fifi o te haamou i te haereraa o te taata i mua, no reira, ua pato’i te tahi mau taure‘are‘a i te faaipoiporaa. E rave rahi o tei faaipoipo o te pato’i nei ia horo‘a hope roa ia ratou, e o tei ineine i te faaru‘e ia tupu ana‘e mai te fifi rahi.

Area te mau peropheta no teie anotau, ua faaara ratou e, te faariroraa i te faaipoiporaa « mai te tahi noa faaauraa o te nehenehe e rave ia au i te hinaaro… e ia tapu i te reira ia tupu mai te ati matamua… ua riro ïa ei ohipa ino o te ti‘a ia faahapa-u‘ana-hia », mai te mea hoa râ e, e mauiui te tamarii.2

I mutaa ihora, e i roto i mau ture ta te mau nunaa taata i roto i te tahi mau fenua e melo to tatou i reira, e mana to te mau tane ia faataa ê i ta ratou vahine no te tahi tumu faufaa ore. Ua pato’i te Faaora i te reira huru hamani-ino-raa ti‘a ore i te vahine, i parau mai ho‘i Oia e :

« No te mărû ore o to outou aau i tuu noa mai ai Mose ia outou i te haapae i ta outou mau vahine, aore râ i na reirahia i te matamua ra.

« E teie nei, e parau atu vau ia outou, o te haapae noa i ta’na vahine, e ere i to te faaturi, a faaipoipo ai i te tahi, ua faaturi ïa : e o te faaipoipo i taua vahine i haapaehia ra, ua faaturi atoa ïa » (Mataio 19:8-9).

Te huru faaipoiporaa e titauhia no te faateiteiraa—o te vai e a muri noa’tu e mai ta te Atua i hinaaro—eita ïa e feruri i te faataaraa. I roto i te hiero o te Fatu, e faaipoipohia te tane e te vahine no te tau a muri atu. Tera râ, aita te tahi mau faaipoiporaa e haere nei i ni‘a i te reira titauraa. No « te etaeta o to [tatou] aau », aita te Fatu e faaohipa hope roa nei i te mau mea i titauhia no te faito tiretiera. Te faati‘a nei Oia i te mau taata faataahia ia faaipoipo faahou ma te hapa ore i te pae morare i faaite-papû-hia i roto i te ture tiretiera. Mai te mea e, aita te hoê melo taa i rave i te hara teimaha, e nehenehe ta’na e farii i te parau faati‘a no te hiero ia au i te mau ture no ti‘amâraa i titauhia i te tahi atu mau melo.

II.

E mea rahi roa te mau melo maitata‘i no te Ekalesia tei faataahia i to ratou hoa faaipoipo. E na mua vau te paraparau ia ratou. Ua ite matou e, e rave rahi outou tei ati ma te hapa ore—te mau melo ïa ua tamau noa to ratou hoa faaipoipo tahito i te ofati i te mau fafauraa mo‘a e aore ra, ua faaru‘e e aore ra, ua pato’i i te amo i te mau hopoi‘a o te faaipoiporaa no te hoê pu‘e tau maoro. Te mau melo tei faaruru i te reira huru hamani-ino-raa, ua ite ïa ratou i te tahi mea hau atu i te ino i te faataaraa.

Ia pohe ana‘e te hoê faaipoiporaa e aita e rave‘a fahou no te faaora i te reira, e mea faufaa ia imi i te hoê rave‘a tano no te faaore roa i te reira. Ua ite au i te reira huru i Philipino. E piti mahana i muri a‘e i to raua faaipoiporaa hiero ua faaru‘e te hoê tane i ta’na vahine apî roa, e aita i faaroo-faahou-hia to’na parau hau atu i te 10 matahiti te maoro. Te hoê vahine faaipoipo, ua reva oia i te tahi fenua ê e ua faataa ia’na i ta’na tane, area ta’na tane ra, tei faaea noa i te fenua, ua vai faaipoipo-noa-hia ïa ia au i te ture o te fenua Philipino. Mai te mea ho‘i e e, aita e haapapûraa na te ture no te faataaraa i roto i taua fenua ra, aita hoê rave‘a ta teie mau taata i roohia i taua fifi ra no te faaore i ro ratou faaipoiporaa e no te faahaere faahou i to ratou oraraa i mua.

Ua ite tatou e, te hi‘o nei te tahi mau taata i to ratou faataaraa ma te tatarahapa i ta ratou hape iti e aore ra, hape rahi i roto i taua faataaraa ra. Te mau taata atoa tei rave a‘e nei i te faataaraa ua ite ïa ratou i te mauiui, e e titau ratou i te mana faaora e te ti‘aturiraa e roaa mai na roto i te taraehara. Te vai nei taua mana faaora ra e taua ti‘arutiraa ra no ratou e no ta ratou atoa mau tamarii.

III.

I teie nei, e paraparau vau i te mau melo faaipoipohia, outou hoa râ e feruri nei ia faataa ia outou.

Te faaitoito u‘ana nei au ia outou e i te feia tei a‘o mai ia outou ia feruri e, no te rahiraa o te mau fifi o te faaipoiporaa, e ere te faataaraa te raau, te tatarahapa râ. E mea pinepine roa ia ite e, e ere te tu‘ati‘ati ore te fifi, te aau pipiri râ. Te taahiraa matamua e ere ïa te faataa‘eraa, te tauiraa râ. E ere te faataaraa i te hoê rave‘a faatiti‘aifaroraa, e faatupu tamau râ te reira i te mauiui upo‘o. Ua imi te hoê tomite faito o te ao nei i te oaoa hou e i muri mai « i te mau ohipa rarahi tei tupu » e ua iteahia ia ratou i ni‘a i te faito ropu e, e mea atea roa te mau taata i te manuïaraa, i te imi-faahou-raa i te oaoa i muri i te pohe o te hoa faaipoipo maori râ, i muri mai i te hoê faataaraa.3 Te feia faaipoipo o te ti‘aturi nei e e nehenehe te mau pe‘ape‘a e faatiti‘aifarohia e ite pinepine râ ratou e, e haafifi-roa’tu â te reira, inaha e pee mai te mau fifi i muri a‘e i te faata‘araa—mai te mea hoa râ te vai ra te tamarii—na te reira e faatupu mai i te mau pe‘ape‘a apî.

A feruri na mua i te mau tamarii. No te mea ho‘i e, e faataa ê te faataaraa i te hinaaro o te mau tamarii e te mau hinaaro o to ratou na metua, o te mau tamarii ïa te ati na mua roa. Te parau mai nei te mau taata tuatapapa i te oraraa utuafare ia tatou e, te tumu rahi o te ino o te oraraa o te tamarii o te ino ïa o te faaipoiporaa, no te mea, na te papû ore o te utuafare e faaiti i te tau‘a o te metua i te tamarii.4 Ua ite tatou e, te mau tamarii e paari i roto i te hoê utuafare hoê ana‘e metua i muri a‘e i te faataaraa, e mea ohie a‘e ratou i te topa i roto i te ino o te raau taero e te ava, te ohipa ino i te pae morare, te ma‘ua i roto i te haapiiraa, e ua rau ana‘e atu â te mau ino.

E mea ti‘a i te tane e te vahine faaipoipo te fifi ra to raua faaipoiporaa, ia haere atu e farerei i te episekopo. E haavâ oia no te Fatu, no reira, e horo‘a oia i te a‘oraa e penei a‘e paha e faatiti‘aifaro, na te reira ho‘i e horo‘a mai i te ora.

Eita te mau episekopo e a‘o i te mau melo ia faataa, e nehenehe râ ta ratou ia tauturu i te mau melo i roto i te hopearaa o ta ratou mau faaotiraa. Na roto i te ture a te Fatu, ua riro te faaipoiporaa ei ohipa faufaa e te ora, mai te huru i te ora o te hoê taata. Mai te mea e, e ma’ihia to tatou tino, e imi tatou i te rave‘a no te faaora i te reira. Eita tatou e faaru‘e. Mai te mea e, te vai noa ra â te tahi maa ora iti, e imi tatou i te rave‘a no te faaora, na reira noa, e na reira noa. E mea ti‘a ia na reira-atoa-hia no te faaipoiporaa, e mai te mea e, e imi tatou Ia’na, e tauturu mai te Fatu ia tatou e e faaora ho‘i ia tatou.

E mea ti‘a i te feia mo‘a no te mau mahana hopea nei tei faaipoipohia, ia imi i te mau rave‘a atoa ma to ratou puai atoa no te paruru i to ratou faaipoiporaa. E mea ti‘a ia ratou ia pee i te a‘oraa no te haamaitairaa i te faaipoiporaa tei faaitehia i roto i te parau poro’i a te Peresideniraa Matamua i roto i te Liahona no eperera 2007.5 No te parururaa eiaha ia tupu te mea ta tatou e parau nei e, « te tu‘ati‘ati-ore-raa », e mea ti‘a ia ratou ia riro ei mau hoa rahi, te maitai e te faatura, te mana‘ona‘o i te hinaaro o te tahi, e te imi-tamau-raa ia faaoaoa i te tahi e te tahi. Ia riro raua ei apiti i roto i te faufaa moni a te utuafare, ma te haa amui no te faaau i to raua mau hinaaro no te mau mea o te tino nei.

Oia mau, i te tahi taime e riro te hoê o raua i te hape i ni‘a i te hoê arata‘iraa, e na roto i te reira, ua pe‘ape‘a roa ïa te tahi e te mauiui hoi. Ia tupu ana‘e te reira huru, na te taata i haape‘ape‘ahia e faaau maite i te inoino o teie taime i ni‘a i te mau mea maitai i tahito ra, e i ni‘a hoi i te mau mea oaoa no a muri a‘e.

Eiaha e faaherehere i te mau hape tahito, ma te feruri tamau noa i te reira. I roto i te faaipoiporaa, e mea ino roa te ohipa haamana‘o noa i te mau mea tahito ; te faaoreraa i te hapa, no te ra‘i ïa te reira (a hi‘o PH&PF 64:9-10). A taparu i te arata‘iraa a te Varua o te Fatu no te faaore i te ino (mai ta te peresideni Faust i haapii na ia tatou) no te upooti‘a i ni‘a i te mau hape, e no te haapaari i te mau auraa.

Mai te mea e, ua haamata outou i te topa i roto i te hohonuraa o te faaipoiporaa faati‘a ture noa, te ani haehaa’tu nei au ia outou ia tapiri i te rima, tuturi amui i raro, e a taparu na roto i te pure, i te tauturu e i te mana faaora o te taraehara. Na ta outou mau taparu haehaa e te tahoê e haafatata’tu â ia outou i te Fatu e i te tahi e te tahi, e e tauturu ia outou ia ho’i faahou mai i roto i te au maite o te faaipoiporaa.

A feruri na i teie mau parau na te hoê episekopo paari tei î i te iteraa no te a‘o i te mau melo e fifi ra i roto i te faaipoiporaa. No ni‘a i te feia tei faataa ia ratou, teie ta’na parau :

« Ua parau te mau taata faaipoipo e aore ra, te taata hoê e, ua ite ratou e, e ere te faataaraa i te ohipa maitai tera râ, pauroa ratou e parau nei e, e mea taae to ratou fifi.

« Pauroa te taata e faatumu nei i ni‘a i te hape o te hoa faaipoipo ma te faaiti roa te hopoi‘a no ni‘a ia ratou. Ua ore roa te aparauraa.

« Pauroa te taata e hi‘o nei i muri, ma te hinaaro ore e faaru‘e i te mau peu tahito i te hiti e ia haere i mua.

« I te tahi taime ua ravehia te tahi hara rahi tera râ, mea pinepine a‘e te itehia e, ‘ua faaea ratou i te here i te tahi e te tahi,’ ma te parau e, ‘aita oia e pahono faahou nei i to‘u mau hinaaro’ e aore ra, ‘ua taui oia.’

« Pauroa ratou te haape‘ape‘a nei no te ohipa e tupu i ni‘a i te mau tamarii, tera râ, pauroa te taime te parau nei ratou i te pae hopea e, ‘e mea ino roa’tu no ratou ia faaea amui noa maua e ia tama’i noa’ ».

I te tahi a‘e pae, te mau taata faaipoipohia tei haapa‘o i te a‘oraa a teie episekopo e ua faaea hoê noa, ua ora to ratou faaipoiporaa e ua rahi atu te paari. Ua haamata te reira na roto i to ratou fafau-amui-raa ia haapa‘o i te mau faaueraa, ia vai itoito noa ratou i te haereraa i te pureraa, te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, e i te pure, e ia faaafaro i to ratou mau fifi. Ua « ite ratou i te faufaa o te mana o te taraehara no to ratou hoa faaipoipo e no ratou iho » e « e faaoroma‘i ratou e e tamau noa aita e faaea ». I to te mau taata faaipoipo raveraa i taua mau mea ra, oia hoi te tatarahapaa e te haaraa ia faaora to ratou faaipoiporaa, ua parau mai te episekopo e, « ua tupu te faaoraraa i te mau taime atoa ».

Te feia o te feruri nei e, na to ratou hoa faaipoipo te taato‘araa o te hape, e mea ti‘a ia ratou eiaha e rû noa i te faahaparaa. Ua itehia na roto i te tahi mau tuatapaparaa e « aita hoê haapapûraa e, na te faataaraa e aore ra, te faataa-ê-raa i faariro i te feia paari ei feia oaoa a‘e i te faae-noa-raa i roto i te hoê faaipoiporaa oaoa ore. E piti i ni‘a i te toru o te feia paari faaipoipo oaoa ore o tei ore i faataa, ua faaite mai ratou e, ua oaoa faahou ratou e pae matahiti i muri iho ».6 Te faaite ra te hoê vahine tei tape‘a tamau maite noa i roto i te hoê faaipoiporaa oto e rave rahi matahiti te maoro e tae roa’tu i te paariraa o te mau tamarii : « e toru taata i roto i to maua faaipoiporaa—ta‘u tane e o vau e te Fatu. Ua parau vau ia‘u iho e, mai te mea e, e tamau noa e piti o matou, e nehenehe maua e vai amui noa ».

Te mana o te ti‘aturi i faaitehia i roto i teie mau faahi‘oraa, e riro ïa i te tahi taime ei mea oaoa, na roto i te tatarahaparaa e te tauiraa, tera râ, i te tahi taime, e ere ïa i te mea oaoa. Ua rau te huru fifi o te taata. Eita ta tatou e nehenehe e faatere, e e ere hoi tei ia tatou te hopoi‘a no te mau faaotiraa a vetahi ê, noa’tu te oto e farii-atoa-hia e tatou. Ua papû ia‘u e, te here nei te Fatu i te tane e te vahine faaipoipo o te tamata i te tauturu i te hoa faaipoipo e aro nei i te mau fifi rarahi mai te hoho‘a faufau e aore ra, te tahi atu mau peu haamataro, e aore ra, mai te mau fifi vai maoro o te hamani-ino-raa tamarii.

Noa’tu te huru o te ohipa i tupu, e noa’tu te ati i farereihia e outou, ua fafauhia ia outou e, eita outou e ere i te mau haamaitairaa no te auraa utuafare mure ore, mai te mea e, e here outou i te Fatu, e haapa‘o i Ta’na mau faaueraa, e ia rave i te maraa ia outou ia rave. Ia ite a‘era o Iakoba i te « ati e te oto rahi » no te mau ohipa a te tahi atu mau melo o te utuafare, ua faaite papû atura te Metua Lehi ia’na e, « ua ite oe i te rahi o te Atua ; e e faariro oia i to oe mau ati ei maitai no oe » (2Nephi 2:2). Na reira atoa te aposetolo Paulo, ua haapapû mai oia e, « ua ite ho‘i tatou e, te faatupu nei te mau mea atoa i te maitai no te feia hinaaro i te Atua » (Roma 8:28).

IV.

No te opaniraa, e paraparau poto noa vau i te feia e hi‘ohi‘o noa nei i te faaipoiporaa. Te rave‘a maitai a‘e no te pato’i i te faataaraa i te hoê hoa faaipoipo ti‘aturi ore, te hamani ino, e aore ra, te auraa ore, o te oreraa ïa e faaipoipo i te reira huru taata. Mai te mea e, e hinaaro outou e faaipoipo maitai, a imi maitai. Aita e nava‘i no te faaipoiporaa ia « amuitahi noa » e aore ra, ia faaite i te mau haamaramaramaraa na ni‘a i te itenati. E mea ti‘a ia haere e ori haere, e i muri iho, e haamatau na roto i te maitai, te faatura e te hohonu. E mea ti‘a ia vai te mau rave‘a no te iteraa i te huru o te hoa i roto i te mau mea huru rau. E mea ti‘a i na taata e here nei ia haapii i te mau mea atoa no ni‘a i na utuafare o ta raua e apiti a‘uanei na roto i te faaipoiporaa. I roto i teie mau mea atoa, ia ite tatou e, te hoê faaipoiporaa maitai, aita te reira e titau i te hoê tane maitai hope roa, e aore ra, i te hoê vahine maitai hope roa. E titau noa râ te reira i te hoê tane e te hoê vahine tei hinaaro papû e rohi amui e tae atu ai i te maitai hope roa ra.

Ua haapii mai te peresideni Spencer W. Kimball e : « Na taata o te haafatata i te fata o te faaipoiporaa, e mea ti‘a ia raua ia ite e, no te farii i te faaipoiporaa oaoa ta raua e titau ra, e mea ti‘a ïa ia raua ia ite e, te auraa o te faaipoiporaa… e tusia ïa, e horo‘araa, e tae roa’tu i te faaitiraa i te tahi taime ti‘amâ to oe iho. O te oraraa ïa ma te iti te moni. O te tamarii ïa e te teimaha o te haamau‘araa, e te taviniraa ia ratou, te aupururaa e te feruriraa ia ratou ; o te mau mana‘o hohonu atoa râ, e te nehenehe no te mau mea atoa ».7

Na roto i to‘u iho mau iteraa, te faaite papû nei au no ni‘a i te nehenehe o te faaipoiporaa e o te oraraa utuafare ta te parau poro‘i i te utuafare e faaite ra e, ua niuhia i ni‘a i ta te tane e te vahine « hopoi‘a hanahana ia here e ia aupuru te tahi i te tahi e i ta raua mau tamarii », e « i ni‘a ho‘i i te mau haapiiraa a te Fatu o Iesu Mesia ».8 Te faaite papû nei au no ni‘a Ia’na ei Faaora no tatou e te pure nei au na roto i To’na i‘oa no te mau taata atoa e rohi nei no te farii i te haamaitairaa teitei roa o te hoê utuafare mure ore, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra. Amene.

Te mau nota

  1. Sa hi‘o Bruce C. Hafen, Covenant Hearts (2005), 37–39 ; Allan Carlson, Fractured Generations (2005), 1–13 ; Bryce Christensen, Divided We Fall (2006), 44–45.

  2. David O. McKay, in Conference Report, Eperera1969, 8–9 ; e aore râ, Structure of the Home Threatened by Irresponsibility and Divorce », Improvement Era, Tiunu 1969, 5.

  3. Richard E. Lucas, « Adaptation and the Set-Point Model of Subjective Well-Being : Does Happiness Change after Major Life Events ? » Current Directions in Psychological Science, Eperera 2007, e roaa i ni‘a i te reni www.psychologicalscience.org.

  4. A hi‘o Jean Bethke Elshtain and David Popenoe, Marriage in America (1995), quoted in Bruce C. Hafen, « Marriage and the State’s Legal Posture toward the Family », Vital Speeches of the Day, Atopa 15, 1995, 18 ; a hi‘o atoa Marriage and the Public Good : Ten Principles (2006), 24.

  5. James E. Faust, « Enriching Your Marriage [Haafaufaaraa i to Outou Faaipoiporaa] », Liahona, Eperera 2007, 2–6.

  6. Linda J. Waite and others, Does Divorce Make People Happy ? Findings from a Study of Unhappy Marriages (Institute for American Values, 2002), 6 ; a hi‘o atoa scholarly studies cited in Marriage and the Law : A Statement of Principles (Institute for American Values, 2006), 21.

  7. Teachings of Presidents of the Church : Spencer W. Kimball (2006), 194.

  8. « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao Nei », Liahona, Atopa 2004, 49.