2007
Te temeio o te Bibilia Mo‘a
Me 2007


Te temeio o te Bibilia Mo‘a

E mau taata ti‘aturi mau e hope roa tatou i te Fatu e te Faaora o Iesu Mesia, e i Ta’na parau i heheuhia mai i roto i te Bibilia Mo‘a.

Hōho’a

E au mau taea‘e e au mau tuahine here, e temeio mau te Bibilia Mo‘a ! E temeio i te mea e, teie e 4000 matahiti aamu mo‘a e no te oraraa o te Bibilia, ua papa‘ihia ïa e ua faahereherehia e te mau peropheta, te mau aposetolo e te mau taata faauruhia no te ekalesia.

E temeio i te mea e, ua roaa ia tatou te parau haapiiraa puai o te Bibilia, te mau parau tumu, te pehepehe, e te mau aamu. Tera râ, hau atu i te mau mea atoa, e temeio nehenehe roa i te mea e, ua paruruhia te hoê aamu o te oraraa, o te tau ohiparaa, e o te mau parau a Iesu, i roto i te roaraa o te mau anotau poiri e i roto i te roaraa o te mau aroraa o te mau u‘i e rave rahi, ia ti‘a ia tatou ia farii i te reira i teie mahana.

E temeio i te mea e, tei roto i te mau api o te Bibilia te Varua faafariu e te faaora o te Mesia, tei faafariu i te aau o te taata e rave rahi tenetere, ma te faauru ia ratou ia pure, ia ma’iti i te haerea paieti, e ia imi i to ratou Faaora.

Ua tano maitai te i‘oa o te Bibilia Mo‘a. E mea mo‘a i te mea e, te haapii nei te reira i te parau mau, e mea mo‘a i te mea e, te tamahanahana nei to’na varua ia tatou, e mea mo‘a i te mea e, te haapii nei te reira ia tatou ia ite i te Atua e ia haro‘aro‘a i Ta’na mau ohipa i rave i ni‘a i te taata, e e mea mo‘a i te mea e, te faaite papû nei te reira i te Fatu o Iesu Mesia i roto i to’na mau api taato‘a.

Teie ta Abraham Lincoln i parau no ni‘a i te Bibilia : « Teie buka rahi… o te horo‘a maitai a‘e ïa ta te Atua i horo‘a mai i te taata nei. Te mau mea maitai atoa ta te Faaora i horo‘a i to te ao nei, ua papa‘ihia ïa i roto i te reira buka. Ahiri aita te reira, aita ïa tatou e ite i te maitai e te ino » (Speeches and Writings, 1859–1865 [1989], 628 ).

Aita te Bibilia i tae noa mai i teie anotau ma te opua-ore-hia. Ua faauru te Varua i te mau taata parau ti‘a ia papa‘i i te mau mea mo‘a ta ratou i ite e te mau parau faauru ta ratou i faaroo e i parau. Ua faauruhia te tahi atu mau taata faaroo ia paruru e ia faaherehere i te reira mau parau. Ua faauruhia te mau taata mai ia John Wycliffe, mai na taata itoito ra o William Tyndale e o Johannes Gutenberg, i mua i te pato’iraa u‘ana, ia huri i te Bibilia i roto i te reo e taa ai te taata, e ia nene‘i i te reira ei buka e nehenehe i te taata ia tai‘o. Te ti‘aturi nei au e, te feia maramarama iho o te Arii James, ua farii atoa ratou i te mau faaururaa i roto i ta ratou ohipa huriraa i te parau.

E mea po‘iri mau te mau anotau po‘iri i te mea e, ua hunahia te maramarama o te evanelia i te taata nei. Aita to ratou e aposetolo e aore ra, e peropheta, aita atoa ta ratou e Bibilia. Ua huna noa te mau orometua i te mau papa‘iraa mo‘a aita i faaite i te taata. E mauruuru rahi to tatou i te mau taata itoito tei hamani-ino-hia e tei faaapî i te ohipa, mai ia Martin Luther, John Calvin, e o John Huss o tei titau i te ti‘amâraa no te haamori e i te faaohiparaa i te mau buka mo‘a i te mau taime atoa.

Ua horo‘a o William Tyndale i to’na ora no te mea ua ti‘aturi papû oia i te mana o te Bibilia. Ua parau oia e, « te huru o te parau na te Atua, maori râ, ia tai‘o te hoê taata i te reira e aore ra, ia faaroo oia i te reira ia tatarahia i mua ia’na, e haamata te reira i reira iho, i te faariro ia’na i te mau mahana atoa ei taata e haere noa i te maitairaa, e tae roa’tu e riro mai oia ei taata maitai roa » (in S. Michael Wilcox, Fire in the Bones : William Tyndale—Martyr, Father of the English Bible [2004], xv).

Na roto i te tai‘oraa i te Bibilia ma te haapa‘o e te itoito, e faahaere noa te reira ia tatou i te maitairaa, e e mea ti‘a ia tatou ia haamana‘o tamau noa i te mau taata e rave rahi tei hamani-ino-hia, o tei ite i to’na mana e o tei horo‘a i to ratou ora ia ti‘a ia tatou ia ite i roto i ta’na mau parau, i te e‘a e tae atu ai i te oaoa mure ore e i te hau o te basileia o to tatou Metua i te Ao ra.

Noa’tu e, ua hoê te mana‘o o teie mau kerisetiano faaapî no tera ra tau i ni‘a i te tahi mau mea e rave rahi, aita to ratou mana‘o i tu‘ati i ni‘a te mau parau haapiiraa e rave rahi. E no reira i ti‘a mai ai e rave rahi haapa‘oraa. O Roger Williams te hoê aito no te ti‘amâraa faaroo. Teie ta’na i papa‘i : « Aita e vai nei te hoê ekalesia ti‘a i ni‘a i te fenua nei, aita atoa e taata i haamanahia no te faatere i te mau oro‘a o te ekalesia ; aita atoa te reira e vai e tae roa’tu i te taime e tonohia mai ai te mau aposetolo apî na te upoo faatere rahi o te Ekalesia ta‘u e tia’i nei i to’na taeraa mai » (hi‘o William Cullen Bryant, ed., Picturesque America, nene‘ihia e William Cullen Bryant, vol. 1, 502 ).

E rave rahi ahuru milioni taata tei itehia ia ratou te faaroo i te Atua e ia Iesu Mesia, ma te imi i te parau mau na roto i te Bibilia Mo‘a. E rave rahi o ratou e Bibilia noa ta ratou no te faaamu e no te arata‘i i to ratou faaroo.

Na roto i te mau tautooraa a te mau taata faaapî, « ua riro mai te Bibilia ei tao‘a no te utuafare. Ua tai‘ohia te parau na te Atua i roto i te putuputuraa utuafare o te taata ha‘iha‘i e o te taata moni » ( John A. Widtsoe, in Conference Report, Eperera. 1939, 20).

E rave rahi milioni utuafare tei tahoê no te imi i te Ekalesia a Iesu Mesia na roto i ta ratou tai‘oraa i te Bibilia. Hoê o te reira mau utuafare, i te mau matahiti 1800 ra, i te pae apatoerau no New York, o te utuafare ïa o Iosepha Semita metua. O Iosepha Semita tamaiti te hoê o ta’na mau tamaroa, tei tuatapapa i te Bibilia, no te ite e, tei hea te Ekalesia a Iesu Mesia i roto i tera rahiraa Ekalesia e vai ra. Ua faauruhia oia na te mau parau o te Bibilia ia pure no te farii i te tahi atu â maramarama e te ite no ô mai i te Atua ra. Ma te faaotiraa papû ia titau i te paari tei fafauhia i roto i te Papa‘iraa Mo‘a, ua tuturi o Iosepha i raro i roto i te hoê pure haehaa i te omuaraa o te Tau haapoheraa raau no te matahiti 1820. Aue hoi te nehenehe o te maramarama e te parau mau tei horo‘ahia ia’na i taua mahana ra a ite ai oia i te hanahana o te fâraa mai te Atua te Metua e te Fatu ra o Iesu Mesia ! Ua pii faahou â te Atua i te hoê peropheta mai Ta’na i na reira i te anotau o Noa, o Aberahama, e o Mose.

Aue to tatou oaoa rahi no te Bibilia Mo‘a. I roto i te reira te haapii nei tatou eiaha no ni‘a noa i te oraraa e te mau haapiiraa e te mau parau haapiiraa a te Mesia, te haapii atoa nei râ tatou no ni‘a i Ta’na Ekalesia e i To’na autahu‘araa e i te faanahonahoraa Ta’na i haamau e tei piihia te Ekalesia a Iesu Mesia i mutaa ihora. Te ti‘aturi nei tatou i ni‘a i taua Ekalesia ra, e te ti‘aturi nei tatou e, Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, taua ekalesia ra ïa, tei faaho’i-faahou-hia mai i te fenua nei, tae noa’tu i taua faanahonahoraa ra e taua autahu‘araa ra e hope roa.

Ahiri aita te Bibilia, aita ïa tatou e ite i Ta’na Ekalesia i mutaa ihora, aita atoa tatou e farii i te îraa o Ta’na evanelia i teie mahana.

E mea au roa na‘u te Bibilia. E mea au roa na‘u ta’na mau haapiiraa e to’na varua. Mea au roa na‘u te mau aamu nehenehe e te hohonu o te Faufaa Tahito e to’na mau peropheta i te faaiteraa i te haereraa mai o te Mesia. Mea au roa na‘u te mau tereraa e te mau temeio a te mau aposetolo i roto i te Faufaa Apî, e te mau rata a Paulo. Hau roa’tu i te reira, e mea au roa na‘u te mau aamu parau mau no ni‘a i te mau parau e te hi‘oraa e te taraehara a to tatou Faaora o Iesu Mesia. E mea au roa na‘u te hi‘oraa e te hau te roaa mai na roto i te tai‘oraa i te Bibilia.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, ua papû roa ia‘u e, e rave rahi o outou tei faaroo i te taata i te parauraa e « e ere te momoni i te kerisetiano no te mea, te vai ra ihoa ta ratou iho Bibilia, oia te Buka a Moromona ». I te mau taata atoa o te feruri nei i te reira huru mana‘o hape, te parau nei tatou e, te ti‘aturi nei tatou i te Fatu ia Iesu Mesia ei Faaora no tatou, e te tumu ho‘i Oia no to tatou faaoraraa, e te ti‘aturi nei tatou, e te faatura nei e te here nei tatou i te Bibilia Mo‘a. Oia mau, te vai ra te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a ta tatou, mai te Buka a Moromona, tera râ, te paturu nei te reira i te Bibilia, aita râ e mono nei e aore ra, e taui nei i te reira.

Ua haapii mai o Iesu e, e mea ti‘a ia tatou ia « imi i te parau i papa‘ihia ra ; no te mea… o te faaite ïa ia‘u o taua mau parau ra » (Ioane 5:39). Te horo‘a mai nei teie mau parau i te iteraa e te faaururaa i te mau taata atoa e imi papû ia ite e ia haro‘aro‘a i te parau mau no ni‘a ia Iesu Mesia. Ua î te mau papa‘iraa mo‘a i te aamu, te parau haapiiraa, te mau a‘oraa, e te mau faaiteraa papû, tei hope paato‘a i te faaite i te Mesia mure ore, e i Ta’na ohipa i te tahuti e i te pae varua no te mau tamarii a te Metua i te Ao ra.

Te ti‘aturi nei te mau melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e, « te mau parau mo‘a atoa i papa‘ihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua, e e mea maitai ïa » (a hi‘o 2 Timoteo 3:16). Te here nei tatou i te Bibilia e te tahi atu mau papa‘iraa mo‘a. E riro teie parau i te faatupu i te maere i roto i te mau taata tei ore i ite e, te ti‘aturi atoa nei tatou i te Bibilia ei parau heheuhia mai na te Atua. O te hoê te reira o te mau pou o to tatou faaroo, te hoê ite puai no ni‘a i te Faaora e no ni‘a i te faaururaa tamau a te Mesia i roto i te oraraa o te feia e haamori e e pee Ia’na. Rahi noa’tu to tatou tai‘oraa e te tuatapaparaa i te Bibilia e i ta’na mau haapiiraa, rahi noa’toa’tu te maramarama ia hi‘o tatou i te mau parau haapiiraa tumu o te Evanelia a Iesu Mesia i faaho’ihia mai. E mea au roa na tatou te mau papa‘iraa mo‘a ta tatou e tai‘o pinepine a‘e. E mea tano ia faaau maite tatou i ta tatou tuatapaparaa ia ti‘a ia tatou ia here e ia haro‘aro‘a i te mau papa‘iraa mo‘a atoa.

Outou ihoa râ e te feia apî, eiaha e faaiti i te faufaa, e aore ra, e haafaufaa ore i te Bibilia. E papa‘iraa mo‘a ho‘i te reira no te oraraa o to tatou Fatu. O te niu ïa o te Kerisetiano. Eiaha tatou e faaino, e aore ra, e haafaufaa ore i te mau ti‘aturiraa o te mau huru taata atoa. Ta tatou hopoi‘a rahi ei mau kerisetiano o te faaiteraa ïa i te mau mea atoa ta te Atua i heheu mai i Ta’na mau tamaiti e Ta’na mau tamahine paato‘a.

Te mau taata tei tomo mai i roto i teie Ekalesia, eita ratou e faaru‘e i to ratou faaroo i roto i te Bibilia—E haapuaihia to ratou faaroo. Eita te Buka a Moromona e haaparuparu e aore ra, e faaiti e aore ra, e haafaufaa ore i te Bibilia. Area râ, e faaaano oia, e faananea, e faateitei ho‘i. Aita e patoitoiraa i rotopu i te Bibilia e te Buka a Moromona. Te faaite papû nei te Buka a Moromona i te Bibilia, e toopiti ho‘i raua i te faaite papû no ni‘a i te Mesia.

Te faufaa matamua a te Mesia o te Faufaa Tahito ïa o te Bibilia, tei tohu e tei haapii no ni‘a i te taeraa mai o te Faaora, To’na oraraa faahiahia, e Ta’na taraehara faati‘amâ.

Te piti o te faufaa a te Mesia o te Faufaa Apî ïa, tei papa‘i i To’na fanauraa, To’na oraraa, Ta’na tau ohiparaa, Ta’na evanelia, Ta’na Ekalesia, Ta’na taraehara, e To’na ti‘a-faahou-raa e tae noa’tu i te mau faaiteraa a Ta’na mau aposetolo.

Te toru o te faufaa a te Mesia o te Buka a Moromona ïa, tei tohu atoa i te taeraa mai o te Mesia, tei faati‘a i te parau a te Bibilia no ni‘a i Ta’na taraehara faaora, e ua heheu mai i te fâraa mai o te Fatu ti‘a-faahou i roto i te mau fenua i te pae tooa o te râ o te ao nei. Teie te upoo parau na‘ina‘i o te Buka a Moromona, te hoê parau haapapûraa, tei nene‘ihia i ni‘a i te api tapo‘i paari o te mau buka atoa, « te tahi atu ite o Iesu Mesia ».

Teie na faufaa tata‘itahi e toru, e tuhaa te reira no te taato‘araa rahi e te vavahi ore o te mau parau heheu a te Fatu i Ta’na mau tamarii. Tei roto i te reira te mau parau a te Mesia tei faauehia ia tatou ia poupou ei rave‘a no te farii i te ora mure ore (a hi‘o i te 2 Nephi 31:20). Te feia e feruri e, e mea faufaa a‘e, e aore ra, e mea mau a‘e te tahi tuhaa i te tahi atu tuhaa, te ere ra ïa ratou i te tahi mau mea nehenehe e te hope roa o te mau papa‘iraa mo‘a mana no mutaa iho ra.

E te feia e feruri e, aita te mau melo o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e ti‘aturi nei ia Iesu Mesia e aore ra, i te Bibilia, e ti‘a ïa ia ratou ia rave i te taime no te ite i te Ekalesia, te auraa o to’na i‘oa, e te mana o ta’na parau poro’i.

E mea fifi roa na‘u te mau taata o te uiui nei i ni‘a i te ti‘aturiraa o teie Ekalesia i ni‘a i te Bibilia e i to tatou ti‘araa ei kerisetiano. Te i‘oa o te Ekalesia maori râ, Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. I roto i ta tatou amuiraa rahi i ma’iri a‘e nei, i roto i teie fare, ua faahiti to tatou mau feia faatere no te Ekalesia fatata e 200 taime i te mau parau no roto mai i te Bibilia. Ua faanahonahohia teie Ekalesia e te tere nei oia mai te au i te Ekalesia ta te Mesia e Ta’na mau aposetolo i faati‘a i roto i te Faufaa Apî. Te parahi nei i ni‘a nei i teie mahana te peropheta e te mau aposetolo a te Fatu o Iesu Mesia.

Te faaite nei au i te hoê iteraa papû hanahana e, e mau taata ti‘aturi mau e hope roa tatou i te Fatu e te Faaora o Iesu Mesia, e i Ta’na parau i heheuhia mai i roto i te Bibilia Mo‘a. Aita tatou e ti‘aturi noa nei i te Bibilia, te faaitoito atoa nei râ tatou i te haapa‘o i ta’na mau ture e ia haapii i ta’na parau poro’i. Te parau poro’i a to tatou mau misionare o te Mesia ïa e Ta’na Evanelia e To’na taraehara, e te mau papa‘iraa mo‘a o te papa‘iraa ïa no taua parau poro’i ra. Te parau nei tatou i te mau taata atoa e, « te faatae atu nei matou i to matou here ia outou e te titau manihini atu nei ia outou ia haere mai, e faaite ana‘e i te mau mea atoa ta te Atua i heheu mai ».

E au mau taea‘e e au mau tuahine, e mea ti‘a ia tatou ia farii e ia haro‘aro‘a hope roa i te mana o te Bibilia Mo‘a. E te ti‘aturi nei au e, e tauturu tatou i te feia e ere i ta tatou haapa‘oraa ia ite i te puai o to tatou ti‘aturiraa i te Bibilia ei mauihaa o te arata‘i ia tatou e i te mau taata atoa ia farii ia Iesu Mesia ei Faaora no tatou. Te faaite papû nei au i te reira na roto i To’na i‘oa mo‘a. Amene.