Parau poro‘i a te Peresideniraa Matamua, Tiunu 2010
Mau manu iti re‘are‘a e hinahina i ni‘a i to ratou pererau
Fatata e 60 matahiti i ma‘iri, a tavini ai au ei episekopo apî, ua pohe te hoê vahine ivi o Kathleen McKee te i‘oa, i roto i ta‘u paroita. I rotopu i ta’na mau mea rii, e toru ïa manu iti re‘are‘a. E piti, e mea re‘a mau, e mea horo‘a ïa na to’na hoa. Te toru ra, Billie, e mea re‘a ïa ano‘i hinahina i ni‘a i to’na pererau. Ua papa‘i mai te tuahine McKee i te hoê nota ia‘u : « E nehene oe e to oe utuafare e horo‘a i te hoê fare no’na ? E ere oia i te mea nehenehe roa area ta’na himene o te numera hoê ïa ».
Ua riro te tuahine McKee mai ta’na mau manu iti re‘are‘a e te hinahina i ni‘a i to ratou pererau. Aita oia i haamaitaihia i te nehenehe, te pŭpŭraa aueue-ore e aore râ, faahanahanahia e te hoê huaai. Area râ, ua tauturu ta’na himene ia vetahi ia amo ma te aau tae i ta ratou hopoi‘a e ia amo hau atu â i ta ratou mau ohipa.
Ua î te ao nei i te mau manu iti re‘are‘a e te hinahina i ni‘a i to ratou pererau. Te mea aroha roa, o te mea iti faahiahia e tamata nei i te himene. Te vaira te feia apî aita i ite o vai râ ratou, e eaha ta ratou e hinaaro nei e aore râ, e hinaaro ia riro mai te reira te huru ; te mea noa ta ratou e hinaaro o te riroraa ïa mai te hoê taata. Te tahi pae ua tape‘ahia e te matahiti, faateimahahia e te haapa‘o maitai e aore râ, ua î roa i te feaa—te ora nei i te hoê oraraa i raro atu i te faito o to ratou aravihi.
No te ora maitai, titauhia tatou ia faatupu i te paari no te faarururaa i te ati na roto i te itoito, te vareraa na roto i te oaoa, e te upooti‘araa na roto i te haehaa. E ui mai outou, « nahea e roaa’i ia matou teie mau fâ ia rave ? » E pahono ïa vau, « na roto ïa i te roaaraa te hoê aau maramarama o vai mau ra tatou ! » E mau tamaiti e e mau tamahine tatou na te hoê Atua ora, i roto i to’na hoho‘a tatou i poietehia ai. A feruri na i teie : hamanihia i te hoho‘a o te Atua. Eita tatou e haavare ia tape‘a tatou i teie ite ma te ore e ite i te hoê mana‘o apî hohonu no te puai e te mana.
I roto i to tatou ao, e mea pinepine te huru morare i te haapaehia no te nehenehe e aore râ, no te popou. Tera râ, e râ ê te tau te faaroo-raa-hia to te Fatu a‘oraa ia Samuela te peropheta : « E ore ho‘i ta Iehova hi‘oraa e au i ta te taata ; e hi‘o ho‘i te taata i te huru i rapae au a‘e, area o Iehova, e hi‘o ïa i te aau » (1 Samuela 16:7).
I to te Faaora imiraa i te taata o te faaroo, aita Oia i ma‘iti ia’na no roto mai i te tiri‘a rahi o te taata parau-ti‘a e ite-tamau-hia i roto i te tunato. Ua imira râ Oia ia’na mai rotopu i te mau taata tai‘a no Kaperenaumi. To’na feaa, to’na pouiri, to’na huru hitahita, ua riro o Simona o Petero, te aposetolo o te faaroo. Ua roaa i te hoê manu iti re‘are‘a pererau hinahina, te ti‘aturiraa papû e te here faito ore o te Fatu.
I to te Faaora ma‘itiraa i te hoê misionare itoito e te puai, ua itehia Ia’na eiaha i rotopu i Ta’na mau araivavao area râ, i rotopu i To’na mau enemi. Ua riro mai o Saula, te taata hamani-ino o Paulo, te taata poro evanelia.
Ua ma‘iti te Faaora i te mau taata papû ore no te haapii i te e‘a o te maitai roa. Ua na reira Oia i taua anotau ra. Te na reira nei Oia i teie nei—e tae noa’tu i te mau manu iti re‘are‘a e pererau hinahina. Ua pii mai Oia ia outou e ia‘u no te tavini Ia’na i raro nei. Ia hope roa ta tatou horo‘araa e ti‘a ai. E i roto i ta tatou aroraa, ia turori ana‘e tatou, a parau ana‘e e : « Arata‘i ia matou, a arata‘i ia matou, e te Fatu rahi e, i rapae i te pouri no te tautoo faahou ».1
Ta‘u pure, ia pee tatou i te hi‘oraa maitai o te Taata o Galilea, o tei itehia i rotopu i te feia veve, tei faafa‘o, tei faateiaha, e tei teimaha. Ia mahuti mai te hoê himene na roto mai i to tatou mau aau a na reira ai tatou.
© 2010 na Intellectual Reserve, Inc. Faturaa paruruhia. Nene‘ihia i te Mau Hau Amui no Marite. Parau faati‘a no te reo Peretane : 6/09. Parau faati‘a no te iritiraa : 6/09. Iritiraa no First Presidency Message, June 2010. Tahitian. 09361 895