2010
Te mau haamaitairaa o te hiero
Atete 2010


Parau poro‘i na te Peresideniraa Matamua. Atete 2010

Te mau haamaitairaa o te hiero

Te haamana‘o noa nei â vau i to to‘u na metua arata‘iraa i to matou utuafare i te hiero patu-apî-hia no Tuite, te matamua i Europa, ia riro ei utuafare mure ore. E 16 matahiti to‘u i reira ra e te mea apî a‘e o na tamarii e maha. Ua tuturi amui matou i mua i te fata ia taatihia i ni‘a i te fenua nei na roto i te mana o te autahu‘araa, e te hoê fafauraa nehenehe roa ia taatihia matou e amuri noa’tu. Eita roa e moehia ia‘u teie taime nehenehe mau.

Ei tamaiti, ua maere au i te mea e, ua ratere matou mai te tahi oti‘a e te tahi oti‘a fenua ia taatihia ei utuafare. No‘u nei, ua riro te reira ei tapa‘o no te tereraa o te ohipa hiero na te mau oti‘a atoa o te ao nei no te hopoi i te mau haamaitairaa mure ore i te mau taata atoa o te fenua nei. Ua patuhia te mau hiero a Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei no te maitai o te taato‘araa o te ao nei, ma te tau‘a-ore i te hau, te iho tumu e aore râ, te politita.

Ua riro te mau hiero ei faaiteraa papû mau e, e upooti‘a mau te maitai. Ua parau te Peresideni George Q. Cannon (1827–1901), Te tauturu matamua i roto i te Peresideniraa Matamua e, « te ofa‘i ni‘u tata‘itahi e haamauhia no te hoê hiero, e te hiero tei faaotihia… e faaiti te reira i te mana o Satane i ni‘a i te ao nei e e faarahi i te mana o te Atua e te Atuaraa.1

Noa’tu e, e faarahi te hiero tata‘itahi i te mana o te parau-ti‘a i ni‘a i te fenua nei, tera râ, e tae mai te mau haamaitairaa rahi a‘e i te feia e haere i te hiero. I reira tatou e farii ai i te maramarama e te ite e ia rave i te mau fafauraa hanahana, mai te mea e peehia te reira, e tauturu ia tatou ia haere na te e‘a o te ti‘araa pĭpĭ. Ei haapotoraa, e haapii mai te hiero ia tatou no ni‘a i te tumu mo‘a o te oraraa e e tauturu ia tatou ia farii i te huru maitai i te pae tino e i te pae varua.

Area râ, eita tatou e haere i te hiero no tatou ana‘e. I te mau taime atoa a tomo ai tatou i roto i teie mau fare mo‘a, te rave ra ïa tatou i te ti‘araa i roto i te mo‘araa, te ohipa faaoraraa i faanahonahohia no te taato‘araa o te mau tamarii a te Atua ei hopea no te Taraehara o te Tamaiti Fanau Tahi a te Metua. E taviniraa horo‘a noa teie e te mo‘a ho‘i e o te faati‘a ia tatou te taata tahuti nei ia apiti i roto i te ohipa hanahana o te riroraa ei mau faaora i ni‘a i te Mou‘a Ziona.

No te feia atoa o te ore e nehenehe e haere i teie nei i te hiero no tera e tera tumu, te faaitoito nei au ia outou ia imi ma to outou puai atoa i te mau rave‘a atoa no te farii i te hoê parau faati‘a no te hiero. Te parau faati‘a no te hiero e taipe te reira no to tatou faaroo e to tatou hinaaro papû ia tavini i te Fatu. E taipe no to tatou here i te Fatu, no te mea mai ta Iesu i haapii maira, « tei ia’na ta‘u ra parau e ua haapa‘o oia i taua parau ra, oia tei hinaaro mai ia‘u ; e tei hinaaro mai ia‘u ra, e herehia mai oia e ta‘u Metua ra ; e e here ho‘i au ia’na, e e faaite atu ho‘i au ia’na ia‘u iho » (Ioane 14:21).

A tamau noa ai te fenua nei i te faanehenehehia i teie mau fare mo‘a i haamo‘ahia i te Fatu ra, te pure nei au ia rave tatou i ta tatou tuhaa no te tapiri mai te ra‘i i te fenua nei na roto i te vai mâraa no te tape‘a i te hoê parau faati‘a no te hiero e te faaohiparaa i te reira. Ia na reira tatou, e tupu te parau-ti‘a i te rahi eiaha noa i roto i to tatou oraraa e to tatou mau utuafare, i roto atoa râ i to tatou mau oire e i te ao atoa nei.

Nota

  1. George Q. Cannon, i roto i te « The Logan Temple », Millennial Star, 12 no Novema 1877, 743.

Haapiiraa no roto mai i Teie Parau Poro‘i

E haapii maitai a‘e e e haamana‘o maoro a‘e te rahiraa o te taata, ia vauvau outou i te mau mana‘o ma te faaohipa i te mau faahoho‘araa eiaha râ te paraparau noa (a hi‘o Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Hau A‘e [1999], 182). I roto i te haapiiraa, a faaite i te hoê hoho‘a no te hoê hiero. I muri mai i te tai‘oraa i te papa‘iraa, a aparau no te aha e mea faufaa te hiero no te Peresideni Uchtdorf. A ani manihini i te mau tamarii i roto i te utuafare ia papa‘i i te hoê hoho‘a o to ratou utuafare i te hiero.

Ua parau te Haapiiraa, Aita e Piiraa Hau A‘e e, « A faaitoito i te feia o ta outou e haapii no te haamau i te hoê fâ e aore râ, hau atu o te tauturu ia ratou ia ora i te parau tumu o ta outou e haapii ra » (159). A faanaho ia tai‘o i te parau poro‘i a te Peresideni Uchtdorf i mua i te utuafare e a ani manihini i te mau melo o te utuafare ia papa‘i i ta ratou iho fâ o te tauturu ia ratou ia faaea mâ noa no te mau e no te faaohipa i te hoê parau faati‘a no te hiero.