2011
Te Oraraa i te Oraraa Hau Atu i te Maitai
Tenuare 2011


Parau Poro‘i na te Peresideniraa Matamua, Tenuare 2011

Te Oraraa i te Oraraa Hau Atu i te Maitai

I te omuaraa o te hoê matahiti apî, te titau nei au i te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei i te mau vahi atoa ia rave i te hoê tutavaraa no’na iho, u‘ana e te faufaa rahi o ta‘u e pii te oraraa hau atu i te maitai—te hoê oraraa tei î i te mau haamaitairaa, te manuïaraa, e te maitai. Mai te au i te rave‘a i faaohipahia i te fare haapiiraa no te tauturu ia tatou ia haapii mai i te mau parau tumu matamua, e pûpû atu ïa vau i ta‘u iho parau tumu matamua ma te faaohipa i na reta parau HTI no te tauturu ia tatou paatoa ia noaa te hoê oraraa hau atu i te maitai.

A faatupu i te hoê Huru Anaanatae

H i roto i ta‘u na reta parau HTI o te huru ïa. Ua papa‘i o William James, te hoê feruri parau e taote hi‘opo‘a atoa i te feruriraa taata no te fenua Marite i tahito ra, « te iteraa rahi roa‘e tei noaa mai i to tatou u‘i o te iteraa ïa e e nehenehe ta te mau taata e taui i te hi‘oraa rapae no to ratou mau oraraa na roto i te tauiraa i te huru rapae o to ratou mau feruriraa ».1

Te rahiraa o te mea e tupu i roto i te oraraa tei te huru ïa o to tatou huru. Na te huru o ta tatou ma‘itiraa i te hi‘o atu i te mau mea e te pahonoraa atu ia vetahi ê e faatupu i te taato‘araa o te huru-ê-raa. Te raveraa i te mea maitai roa‘e ta tatou e nehenehe e rave e te ma‘itiraa i muri iho ia oaoa i te mau mea atoa e tupu mai i ni‘a iho ia tatou, noa’tu te huru o taua mau mea ra, e nehenehe ïa te reira e afa‘i mai i te hau e te oaoa.

Ua parau o Charles Swindoll—e taata papa‘i buka, e orometua haapii e e orometua Keresetiano—e : « No‘u nei, e mea faufaa a‘e te huru… i te mea tahito… i te moni, i te mau tumu, i te mau topatariraa, i te mau manuïaraa, i te mea ta te tahi atu mau taata e feruri aore râ e parau aore râ e rave. E mea faufaa a‘e te reira i te mau hi‘oraa, i te aravihi aore râ i te ite. E mea faufaa a‘e te reira i te mau hi‘oraa, i te aravihi aore râ i te ite. E faatupu aore râ e vavahi te reira i te hoê taiete, te hoê ekalesia, te hoê utuafare. Te mea faahiahia roa tei ia tatou ïa te ma‘itiraa i te mau mahana atoa i te huru ta tatou e rave no taua mahana ra ».2

Eita ta tatou e nehenehe e arata‘i i te tereraa o te mata‘i, e nehenehe râ ta tatou e faatiti‘aifaro i te mau ie. No te hoê oaoa rahi, te hau e te poupou, ia ma‘iti ana‘e tatou i te hoê huru anaanatae.

A Ti‘aturi ia Outou iho

T no te ti‘aturi—ia outou iho, i te feia i piha‘iho ia outou, e i te mau ture mure ore.

Ia vai parau-ti‘a noa outou ia outou iho, ia vetahi ê e i to outou Metua i te Ao ra. Te hoê taata tei ore i vai parau-ti‘a i mua i te Atua e tae noa’tu ua maoro roa o te Karatino Wolsey ïa tei ora mai te au i te papa‘iraa a Shakespeare i te hoê oraraa roa i te taviniraa e toru arii e tei fana‘o i te moni e i te mana. I te pae hopea, ua faaerehia oia i to’na ra mana e ta’na mau taoa na te hoê arii faaoroma‘i ore. Ua ta‘i te Karatino Wolsey :

Ahani vau i tavini noa i to‘u Atua i te afaraa o te itoito

I te taviniraa i to‘u arii, eita roa ïa Oia e

Vaiiho vaitaha noa ia‘u i mua i to‘u ra mau enemi.3

Ua papa‘i o Thomas Fuller, te hoê taata Paratane faatere Ekalesia e e taata papa‘i aai atoa tei ora na i te 17raa o te tenetere, i teie nei parau mau : « Te taata o te ore i ora mai te au i to’na faaroo aita ïa oia e ti‘aturi ra ».4

Eiaha e ta‘oti‘a ia outou iho e eiaha e vaiiho ia vetahi ê ia parau mai ia outou e ua ta‘oti‘ahia outou i roto i te mea ta outou e nehenehe e rave. A ti‘aturi ia outou iho e i muri iho a ora ia noaa ia outou ta outou mau tutavaraa.

E nehenehe outou e faatupu i te mea ta outou i ti‘aturi e e nehenehe ia outou. A ti‘aturi e a mau i te faaroo.

A Faaruru i te mau Titauraa ma te Itoito

E riro mai te itoito ei viretu hoonahia e te faufaa rahi ia ore ana‘e te reira e faarirohia mai te hoê hinaaro o te hoê taata ia pohe, mai te hoê râ faaotiraa ia ora maitai.

Ua parau te taata papa‘i buka Marite o Ralph Waldo Emerson : « Noa’tu eaha ta outou e rave, e ti‘a ia outou ia farii i te itoito. Noa’tu eaha te e‘a ta outou e faaoti i te rave, e vai noa mai â te tahi taata no te parau mai ia outou e ua hape outou. E vai noa mai â te mau fifi o te tupu mai no te faahema ia outou ia ti‘aturi e ua tano te mau faahaparaa. E titau te faataaraa i te hoê faaotiraa ohipa e te peeraa i te reira e tae atu i te hopea i te tahi o taua itoito ra e hinaarohia e te hoê taata faehau. Te vai ra te mau manuïaraa no te hau, e titauhia râ te mau tane e te mau vahine itoito no te faatupu i te reira ».5

Te vai ra te mau taime e ri‘ari‘a e e paruparu outou. E mana‘o paha outou e aita outou i manuïa. E au ra paha e ohipa rahi roa te noaaraa te upooti‘araa. I te tahi mau taime e au ra ua riro outou mai ia Davida e tamata ra i te aro atu ia Golia. A haamana‘o râ—ua upooti‘a o Davida !

E titauhia te itoito no te taahiraa matamua no te tutava i te fâ ta te hoê e hiaai ra, e titauhia râ te hoê itoito rahi atu â ia paruparu ana‘e te hoê taata e e ti‘a ia’na ia faaitoito â ia tapae i taua fâ ra.

A rave i te faaotiraa ia faaitoito, ia hoê te mana‘o no te haa no te hoê fâ maitai, e te itoito eiaha noa no te faaruru atu i te mau titauraa o te tae mai ihoa, no te rave râ i te piti o te maile mai te mea e titauhia. Ua riro te itoito i te tahi mau taime ei reo ha‘iha‘i i te hopea o te mahana o te parau mai e, « E tamata faahou â vau ananahi ».

Ia haamana‘o tatou i teie nei na parau tumu HTI a omua‘i tatou i to tatou tere i roto i te matahiti apî, ma te faatupu i te hoê huru anaanatae, te hoê ti‘aturiraa e e nehenehe ta tatou e tapae i ta tatou mau fâ e i ta tatou mau faaotiraa, e te itoito no te faaruru i te mau tamataraa atoa e nehenehe e tae mai i ni‘a i to tatou e‘a. I reira ïa to tatou oraraa e riro ai ei oraraa hau atu i te maitai.

Te mau nota

  1. William James, i roto i Lloyd Albert Johnson, haaputuhia A Toolbox for Humanity: More Than 9000 Years of Thought (2003), 127.

  2. Charles Swindoll, i roto i Daniel H. Johnston, Lessons for Living (2001), 29.

  3. William Shakespeare, King Henry the Eighth, tuhaa 3, hautiraa 2, te mau reni 456–58.

  4. Thomas Fuller, in H. L. Mencken, nene‘iraa, A New Dictionary of Quotations (1942), 96.

  5. Ralph Waldo Emerson, i roto Roy B. Zuck, The Speaker’s Quote Book (2009), 113.

Haapiiraa no roto mai i teie parau poro‘i

A haamana‘o i te ani i te mau melo o te utuafare ia faaite mai i te mau mea tei tupu ia ratou i te taime ua tauturu te hoê huru anaanatae, te ti‘aturiraa ia ratou iho, aore râ te itoito ia ratou. Aore râ a ani ia ratou ia imi i te mau hi‘oraa no teie nei na parau tumu e toru i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. E nehenehe ta outou e faaineine i te haapii na roto i te feruriraa na roto i te pure i te mau papa‘iraa mo‘a e te mau mea tei tupu ia outou iho.