2012
Faaite i to tatou aupĭpĭraa na roto i te here e te taviniraa
Tiurai 2012


Parau poro‘i no te hahaereraa a te mau tuahine, Tiurai 2012

Faaite i to tatou aupĭpĭraa na roto i te here e te taviniraa

A tai‘o i teie haapiiraa na roto i te pure, e mai te mea e tano, a aparau i te reira i te mau tuahine o ta outou e hahaere ra. A faaohipa i te mau uiraa no te tauturu ia outou ia haapuai i te mau tuahine e ia faariro i te Sotaiete Tauturu ei tuhaa itoito no to outou iho oraraa.

Te Faaroo, Te Utuafare, Te Totauturu

I te roaraa o To’na oraraa tahuti nei, ua faaite Iesu Mesia i To’na here no vetahi ê na roto i te utuuturaa ia ratou. Ua parau oia, « O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pĭpĭ outou na‘u, ia aroha outou ia outou iho » (Ioane 13:35). Ua faaite Oia i te hi‘oraa maitai e ua hinaaro Oia ia tatou ia « poihere ia ratou tei au ia turuhia » (Mosia 4:16). Ua pii Oia i Ta’na mau pĭpĭ ia rave i te ohipa na muri Ia’na i roto i Ta’na misioni, ma te horo‘a’tu ia ratou i te rave‘a no te tavini ia vetahi ê e ia riro hau atu â mai Ia’na ra te huru.1

E hoho‘a fatata roa ta tatou taviniraa ei mau tuahine hahaere i te misioni a to tatou Faaora ia faaite ana‘e tatou i to tatou here i te feia ta tatou e hahaere ra na roto i te raveraa i teie:2

  • A haamana‘o i to ratou i‘oa e i te i‘oa o te mau melo o to ratou utuafare e a haamatau maitai ia ratou.

  • A here ia ratou ma te haavâ ore ia ratou.

  • A haapa‘o ia ratou e a haapuai i to ratou faaroo « taihoê » mai ta te Faaora i na reira (3 Nephi 11:15).

  • A haamau i te auhoaraa ti‘a e o ratou, e a hahaere ia ratou i roto i to ratou utuafare e i te tahi atu vahi.

  • A aupuru i te tuahine tata‘itahi. A haamana‘o i te mau mahana fanauraa, te mau haafeti‘araa, te faaipoiporaa, te bapetizoraa, e aore râ, te tahi atu mau taime faufaa roa no’na.

  • A haere atu i te mau melo apî ra e i te mau melo paruparu ra.

  • A haere atu i te mau taata otahi ra, e aore râ i tei hinaaro i te tamahanahana ra.

No roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a

3 Nephi 11; Moroni 6:4; Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 20:47

No roto mai i to tatou aamu

« Tei roto i te Faufaa Apî te mau aamu no te mau vahine, tei itehia e tei ore i itehia, tei faaohipa i te faaroo ia Iesu Mesia… Ua riro teie mau vahine ei mau pĭpĭ hi‘oraa maitai… Ua tere [ratou] na muri iho ia Iesu e Ta’na na Ahuru ma Piti Aposetolo. Ua horo‘a ratou i ta ratou tao‘a no te tauturu i Ta’na ohipa. I muri a‘e i To’na poheraa e te Ti‘a-faahou-raa, ua tamau noa [ratou] i te riro ei mau pĭpĭ haapa‘o maitai ».3

Ua papa‘i o Paulo no ni‘a i te hoê vahine o Phebe te i‘oa, « e tavini no te ekalesia » (Roma 16:1). Ua ani oia i te taata ia « tauturu mai hoi outou ia’na i te mau mea atoa e au ia’na ra ; i tauturu na hoi oia i te taata e rave rahi » (Roma 16:2). « Te tamau noa nei i teie mahana te huru taviniraa tei horo‘ahia e Phebe e te tahi atu mau vahine faahiahia no te Faufaa Apî i roto i te mau melo no te Sotaiete Tauturu—feia faatere, tuahine hahaere, metua vahine, e te tahi atu—tei riro ei feia utuutu, aore râ ei feia tauturu, i te taata e rave rahi ».4

Te mau nota

  1. A hi‘o E mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia: Te Aamu e te Ohipa a te Sotaiete Tauturu (2011), 108-09.

  2. A hi‘o Manuel 2: Administration de l’Eglise (2010), 3.2.3.

  3. E Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, 3-4.

  4. E Mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, 7.

Eaha ta’u e nehenehe e rave ?

  1. Te nahea nei au no te faarahi i to’u aravihi no te aupuru ia vetahi ê ?

  2. Eaha ta’u e rave nei no te haapapû e, ua ite te mau tuahine ta’u e haapa‘o nei e, ua here au ia ratou ?