2013
Te hoê parau no te missionare e măta‘u ra
Fepuare 2013


Parau poro‘i a te Peresideniraa Matamua, Fepuare 2013

Te hoê parau no te missionare e măta‘u ra

Hōho’a
Peresideni Dieter F. Uchtdorf

Mai te tau e te tau, ua faahepo-tamau-hia te mau pĭpĭ a Iesu Mesia ia haaparare i Ta’na evanelia na te ao atoa nei (hi‘o Mareko 16:15–16). Teie râ, i te tahi taime, e mea fifi rii ia hamămă i to tatou vaha no te parau atu i te feia e faaati ia tatou no ni‘a i to tatou faaroo. Te vai ra te tahi mau melo o te Ekalesia, e mea aravihi ratou no te paraparau ia vetahi ê no ni‘a i te faaroo, no te tahi râ pueraa, te vai nei te măta‘u e aore râ te mana‘o huru ê, te haamâ e te ri‘ari‘a ia rave i te reira.

No reira, e horo‘a’tu vau e maha ohipa e roaa ia tatou pauroa i te rave no te pee i te faaueraa a te Faaora ia poro i te evanelia i « te mau taata atoa ra » (PH&PF 58:64).

Ei maramarama outou

Teie te hoê faahitiraa o ta’u e au roa nei, ua parauhia te reira na te taata ra St. Francis no Assisi, te na ô ra teie parau, « A poro i te evanelia i te mau taime atoa, e, ia titau-roa-hia ana‘e, a faaohipa i te parau ».1 Te auraa parau i ô nei, oia ho‘i, e mea pinepine tatou i te ite e, o te haapiiraa paraparau ore te a‘oraa puai roa a‘e.

Ia vai parau-ti‘a noa tatou e ia tamau noa tatou i te ora i ta tatou mau faatureraa, e ite mai ihoa te taata. Ia anaana mai to tatou popou e to tatou oaoa, e hau atu â ïa to ratou iteraa mai.

O te oaoa te hiaai o te mau taata atoa. Ia anaana ana‘e tatou, tatou te mau melo o te Ekalesia, i te maramarama o te evanelia, e ite te taata i to tatou oaoa e te here o te Atua i te faaî-roa-raa i to tatou oraraa e manii roa’tu na rapae. E hinaaro ratou ia ite e, no te aha râ. E hinaaro ratou ia haro‘aro‘a i teie rave‘a ta tatou.

Na te reira e arata‘i roa ia ratou i te ui mai e, « No hea mai to outou oaoa rahi ? » e aore râ « No hea mai teie anaanatae tamau to outou ? » Papû roa e, e arata‘i te pahonoraa i teie mau uiraa i te paraparauraa i te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘ihia mai.

Ei taata tau‘aparau

E riro paha te tau‘aparauraa i te ohipa faaroo—i to tatou ihoa râ mau hoa e te feia here-roa-hia e tatou—ei mea haamâ e te ohie ore. Eiaha ia riro mai te reira te huru. I roto i te hoê tau‘araa parau, e ohie mai te faahitiraa i te tahi ohipa pae varua e te paraparauraa no ni‘a i te mau ohipa a te Ekalesia e te mau rururaa, ia tuu a‘e tatou i te tahi itoito iti e te tahi feruriraa papû.

O ta’u vahine, o Harriet, te hoê hi‘oraa faahiahia no te reira. I to matou faaearaa i te fenua Heremani, ua imi noa oia i te tahi rave‘a no te tuu i te hoê parau no ni‘a i te Ekalesia a tau‘aparau ai oia e to’na mau hoa e e te tahi feia matau. Teie te tahi hi‘oraa, ia ui mai te tahi ia’na no ni‘a i ta’na hopea hepetoma, e pahono oia e, « Sabati ra, e ohipa faahiahia roa tei tupu i ta matou pureraa ! Ua horo‘a mai te hoê taure‘are‘a tamaroa 16 matahiti i te hoê a‘oraa nehenehe roa i mua i na 200 feia no ta matou amuiraa, ua paraparau mai oia no ni‘a i te hoê oraraa mâ ». E aore râ, « Ua faaroo vau i te parau no te hoê mama e 90 matahiti tei nira hau atu i te 500 ahu taoto, e ua horo‘a i te reira i ta matou faanahoraa tautururaa ia haponohia na te ao atoa nei i te taata i roto i te fifi ».

Te ohipa pinepine roa i tupu, e hinaaro te feia e faaroo rahi faahou â. E ui ratou i te mau uiraa. Ei reira, ua noaa te tahi rave‘a no te paraparau no ni‘a i te evanelia ma te ohie, te măta‘u ore e te faahepo ore.

No te hoturaa o te Itenati e te rave‘a haaparareraa, ua ohie faahou mai te paraparauraa i teie mau mea i roto i te hoê tau‘araa parau, aita te reira i te matamua ra. Te mea noa e titauhia, te itoito no te rave i te reira.

Ia î i te aroha

Auê ho‘i te ohie ia faatupu i te au ore. Pinepine roa tatou i te maniania, te haafaufaa ore e te faahapa roa’tu. Ia riri ana‘e tatou, ia teimaha ta tatou parau e aore râ ia faaino tatou i te taata, te mea hopea roa ta te taata e hinaaro, o te faatoro-faahou-raa mai ïa i te tari‘a. Aita e noaa ia tai‘o te taata tei faaru‘e i te Ekalesia e aore râ tei ore i tomo mai no te hoê parau mauiui e te faaino.

U‘ana roa ho‘i te peu no te faahitiraa i te parau teimaha i roto i teie nei ao. No te rave‘a huna hiro‘a i ni‘a i te Itenati, ua ohie roa’tu â ïa te ohipa faaino e te au ore i ni‘a i te reni. Eita anei i te mea ti‘a no tatou, te mau pĭpĭ faaroo o te Mesia mărû, te vai nei ia tatou te faatureraa teitei a‘e e te aroha ? Te haapii nei te mau papa‘iraa mo‘a e, « Ei parau mărû maitai ana‘e â ta outou, ia rapaauhia i te miti ra i te ite, ia ite outou i te mea ti‘a ia parau atu i te taata atoa ra » (Kolosa 4:6).

E mea au na’u te mana‘o no ta tatou mau parau e mea maramarama mai te ra‘i ninamu tei î i te aroha. A feruri na tatou ahani e, e pee to tatou utuafare, ta tatou paroisa, to tatou nunaa e te ao atoa nei ho‘i i teie parau tumu ohie ?

Ia î i te faaroo

Te tahi taime, e mana‘o rahi tatou e, aua‘e tatou e aore râ no tatou te hape i farii e aore râ i ore ai i farii tera taata i te evanelia. E mea faufaa roa ia haamana‘o tatou e, aita te Fatu e titau nei ia tatou ia faafariu i te taata.

Eita te faafariuraa e tae mai na roto i ta tatou mau parau, na roto râ i te rohiraa hanahana a te Varua Maitai. Te tahi taime, e hinaaro-noa-hia te tahi faahitiraa parau no to tatou iteraa papû e aore râ te hoê iteraa i orahia, no te faatupu i te aau mărû e no te iriti i te uputa o te arata‘i atu ia vetahi ê ia ite i te mau parau mau hanahana na roto i te faaûruraa a te Varua.

Ua parau te peresideni Brigham Young (1801–77) e, ua ite roa oia e, e parau mau te evanelia i to’na « iteraa i te hoê taata aravihi ore i te parau, e aore te taleni no te orero i mua i te taata, tei roaa rii noa ia’na ia parau, ‘Ua ite au, na roto i te mana o te Varua Maitai, e parau mau te Buka a Moromona, e Peropheta Iosepha Semita na te Fatu’ ». Ua parau te peresideni Young e, i to’na faarooraa i teie iteraa papû haehaa, « ua na roto maira te Varua Maitai i taua taata ra ua haamaramarama ihora i to’u feruriraa, e te maramarama, te hanahana e te tahuti ore, ua tau mai ïa i nia ia’u ».2

Te mau taea‘e e te mau tuahine, ia vai noa to tatou faaroo. E nehenehe ta te Fatu e faarahi i te mau parau ta outou e faahiti e e haapuai roa i te reira. Aita te Atua e ani nei ia outou ia faafaariu mai, ia hamămă noa râ i to outou vaha. Aita ia outou ra te hopoi‘a no te faafariu mai—e hopoi‘a te reira na te taata e faaroo ra e na te Varua Maitai.

E misionare te melo tata‘itahi

To’u mau hoa here, i teie nei mahana ua rau te mau rave‘a no tatou no te hamămă i to tatou vaha e no te faaite ia vetahi ê i te poro‘i oaoa o te evanelia a Iesu Mesia. Te vai ra te rave‘a no tatou pauroa—no te misionare atoa e măta‘u ra—ia haa i roto i teie nei ohipa faahiahia. E nehenehe ta tatou tata‘itahi ia ite i te hoê rave‘a no te faaohipa i ta tatou mau taleni taa ê e to tatou hinaaro no te turu i te ohipa faahiahia no te faaîraa i te ao nei i te maramarama e te parau mau. A rave ai tatou i te reira, e farii tatou i te popou o te feia faaroo e te itoito « ia ti‘a ei ite o te Atua i te mau mahana atoa » (Mosia 18:9).

Te mau nota

  1. St. Francis of Assisi, i roto i te William Fay e Linda Evans Shepherd, Share Jesus without Fear (1999), 22.

  2. Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Brigham Young (1997), 71.

Haapiiraa no roto mai i teie parau poro‘i

Hoê rave‘a manuïa no te haapii, o te « faaitoito[raa] i ta outou mau piahi ia opua hoê titauraa… o te tautururaa ia ratou ia ora i te parau tumu o te Evanelia o ta outou i haapii ». (Te haapiiraa: Aita e piiraa teitei a‘e [1999], 167). A feruri na, e titau manihini atu te feia ta outou e haapii ra ia faataa na roto i te pure i te opuaraa ia faaite i te evanelia i te hoê a‘e e aore râ i te tahi mau taata i te roaraa o te ava‘e. E tauaparau te mau metua i te mau rave‘a ia tauturu atoa mai te mau tamarii rii. E nehenehe atoa ta outou e tauturu i te mau melo o te utuafare ia feruri e aore râ ia ha‘uti taata ora i te mau rave‘a no te faaite i te parau no te evanelia i roto i te hoê tau‘araa parau e ia feruri i te mau ohiparaa a te Ekalesia i mua nei ia nehenehe ia ratou ia ani manihini i te hoê hoa.