2014
A tavini i te Fatu ma te here
Fepuare 2014


Parau poro‘i a te Peresideniraa Matamua, Fepuare 2014

A tavini i te Fatu ma te here

Hōho’a
Peresideni Thomas S. Monson

Ua haapii te Fatu o Iesu Mesia e, « O tei hinaaro i te tape‘a i to’na ora, ua ere ïa i te ora : e o tei ti‘a ia’na i te tuu i to’na ora ia’u nei, e ora ïa to’na » (Luka 9:24).

Ua parau te peresideni Thomas S. Monson e, « te ti‘aturi nei au e, te parau mai nei te Faaora ia tatou e, ia ore tatou e tuu ia tatou no te tavini ia vetahi ê, e mea haʻihaʻi ïa te opuaraa o to tatou nei oraraa. Te feia e ora noa no ratou iho ana‘e, e faaitihia ïa ratou i te pae varua, e, e ere ïa ratou i to ratou ora, areʻa te feia e tuu ia ratou iho i roto i te taviniraa ia vetahi ê ra, e tupu ïa i te rahi e te ruperupe—e e ora ïa to ratou ».1

I roto i te mau faahitiraa i muri nei, faahitiraa no roto mai i te tau taviniraa a te peresideni Monson, te faahaamanaʻo nei oia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e, o ratou te rima o te Fatu e te tia‘i noa nei te mau haamaitairaa no te tau mure ore i te feia e tavini nei ia vetahi ê ma te haapa‘o maitai.

Te taviniraa i roto i te hiero

« E ohipa rahi tei faaotihia ia rave ana‘e tatou i te mau oro‘a ei mono no te feia tei reva i ô mai i te paruru. I roto i te mau oro‘a e rave rahi, aita tatou i matau i te feia ta tatou e rave nei te oro‘a. Aita tatou e tia‘i nei i te haamauruururaa, e aita atoa ta tatou e haapapûraa e, ua farii anei ratou i te mea ta tatou i pûpû atu. Tera râ, te tavini nei tatou, e i roto i te reira ohipa ua faatupu tatou i te mea o te ore roa e tupu na roto i te tahi atu raveraa : Ua riro mau tatou ei mau faaora i ni‘a i te Mou‘a o Ziona. Mai te Faaora ho‘i i horo‘a i To’na ora ei tusia taraehara no tatou, oia atoa tatou, i te tahi faito ha‘iha‘i roa, te na reira atoa ra tatou a rave ai tatou i te ohipa i roto i te hiero ei maitai no te feia aore a ratou e rave‘a no te haere i mua maori râ, ia ravehia te hoê ohipa no ratou na tatou i ni‘a i te fenua nei ».2

Tatou te rima o te Fatu

« E au mau taea‘e e au mau tuahine, te haatihia nei tatou e te feia e hinaaro nei ia haapa‘o tatou ia ratou, ia faaitoito, ia paturu, ia tamahanahana e ia faaite i te maitai—e melo anei no te utuafare iho, e hoa anei, e mau taata matauhia anei e aore râ, e taata ê. Tatou te rima o te Fatu i ni‘a i te fenua nei, e te faaueraa, ia tavini e ia faateitei i Ta’na mau tamarii. Te ti‘aturi nei Oia ia tatou tata‘itahi …

« Taua ohipa ra i piihia tatou paatoa, o te ohipa ïa a te Fatu o Iesu Mesia ».3

Tavini i raro a’e i te mărû o te Faaora

« I te Fenua Apî ra [te fenua Marite], ua parau te Fatu tei ti‘a faahou, ‘ua ite outou i te mea ti‘a ia ravehia i roto i ta’u ekalesia ; o ta’u hoi ohipa i rave i to outou hi‘oraa ra, o ta outou ïa e rave ; o ta outou hoi i hi‘o mai ia’u i te rave, o ta outou ïa e rave ’[3 Nephi 27:21].

« Te haamaitai nei tatou ia vetahi ê a tavini ai tatou i [raro a‘e i te mărû] o ‘Iesu no Nazareta… o te hamani maitai haere ra’ [Te Ohipa 10:38]. E haamaitai mai te Atua ia tatou ia roaa te oaoa i roto i te taviniraa i to tatou Metua i te Ao ra, a tavini ai tatou i Ta’na mau tamarii i ni‘a i te fenua nei ».4

Titauhia te taviniraa

« Ua hinaaro tatou ia fana‘o i te taime no te tavini. No te mau melo ua faaea i te rohi mai e aore râ ua otohe no te hi‘o noa mai, e nehenehe ta tatou e imi na roto i te pure i te rave‘a no te tauturu ia ratou. Peneia‘e ia ani tatou ia ratou ia tavini i te tahi rii vahi, e riro mai te reira ei tururaa i to ratou hinaaro ia ho‘i mai i te ohipa. Tera noa râ, te feia faatere e nehenehe e tauturu atu, ua haapae rii paha ia na reira. E ti‘a ia tatou ia haamana‘o noa e, e nehenehe i te taata e taui. E nehenehe ta ratou e faarue i te peu hape. E nehenehe ta ratou e tatarahapa i ta ratou mau hape. E nehenehe ta ratou e mau i te autahu‘araa ma te parau-ti‘a. E e nehenehe ta ratou e tavini maite i te Fatu ».5

Te rave ra anei tatou i te mau mea atoa i titauhia ia tatou ia rave ?

« Te hinaaro nei te ao nei i ta tatou tauturu. Te rave ra anei tatou i te mau mea atoa i titauhia ia tatou ia rave ? Te haamana‘o ra anei tatou i te mau parau a te peresideni John Taylor : ‘Mai te mea e, aita outou e faarahi i to outou piiraa, e amo outou i te hopoi‘a i mua i te Atua no te mau taata o ta outou e faaora ahiri outou i rave i ta outou ohipa’ ? [Te mau haapiiraa a te mau peresideni o te Ekalesia : John Taylor (2001), 184]. Te vai ra te avae e faaetaeta, te rima e tapea, te mana‘o e faaitoito, te aau e faaûru, e te varua e faaora. Te tia‘i mai nei te mau haamaitairaa mure ore ia outou. Tei ia outou te haamaitairaa eiaha e mata‘ita‘i noa, e amui atu râ i roto i te ohipa taviniraa ».6

Te mau nota

  1. « Eaha ta’u i rave no te hoê taata i teie mahana ? » Liahona, Novema 2009, 85.

  2. « Tae noa’tu i te taime e farerei faahou ai tatou », Liahona, Me 2009, 113.

  3. « Eaha ta’u i rave no te hoê taata i teie mahana ? » 85, 87.

  4. « Te piiraa a te Faaora ia tavini », Parau poro‘i na te Peresideniraa Matamua, Atete 2012, 1.

  5. « Hi‘o ia vetahi ê ei taata ta ratou e nehenehe e riro mai », Liahona, Novema 2012, 68.

  6. « Ineine e ti‘amâ no te tavini », Liahona, Me 2012, 69.

  7. Te haapiiraa : Aita e piiraa teitei a‘e : Buka tauturu no te haapii i te evanelia (1999), 12.

Haapiiraa no roto mai i teie parau poroʻi

« Mai te mea e, e here to oe mai to te Mesia, ua ineine maitai ïa oe i te haapii i te evanelia. E faaûruhia outou ia tauturu ia vetahi ê, ia ite i te Faaora e ia pee Ia’na ».7 A feruri ia pure no te farii i te aroha rahi atu â no te feia ta oe e hahaere nei. A faatupu noa ai oe i te here huru Mesia no ratou, e manuïa rahi a‘e oe no te tavini i te Fatu e i te feia ta oe e haapii nei.