2016
Tau ma te hau noa’tu te mau ’aoiraa
Fepuare 2016


Parau poro‘i a te Peresideniraa Matamua, fepuare 2016

Tau ma te hau noa’tu te mau ’aoiraa

Hōho’a
Peresideni Dieter F. Uchtdorf

Aita i maoro a’enei, tei te tauraa manureva maua to’u hoa o Harriet, te mata’ita’i ra i te mau manureva ia tau mai. E mea paaina te mata’i i tera mahana, e mata’i rofa’ifa’i e taviriviri ra, e e mea horohoro te manureva e e mea taparuru ia pau mai.

A hi’o noa ai maua i teie taputoraa a te natura e te matini, ua haamana’o atura vau i to’u tau haapiipiiraa pairati manureva e te mau parau tumu ta’u i haapii—e o ta’u ho’i i haapii atu i muri iho i te mau pairati.

« Eiaha e faa’aro te manureva i te mau ’aoiraa (turbulences) », e parau vau ia ratou. « Haere marû noa ; eiaha e nane. Haamau noa i te mata i ni’a i te reni ropu o te tahua tauraa manureva. Ia horo te manureva i tera e tera pae, a faaafaro oioi i te e’a, a faatanotano noa râ te faatitiaifaroraa. A ti’aturi i te faito puai o to outou manureva. E faahee noa i teie mau ’aoiraa e matara roa mai outou ».

Ua ite ihoa te mau pairati mâtau maitai e, eita e nehenehe e haavî haere noa i te mau ohipa e tupu ra ati a’e ia ratou. Eita ta ratou e nehenehe e haapohe i te mau ’aoiraa. Eita ta ratou e nehenehe e faaore i te ua e te hiona. Eita ta ratou e nehenehe e tape’a i te mata’i e aore râ e faahuri i te reira.

Ua taa atoa râ ia ratou e, e hape rahi te mata’uraa i te mau ’aoiraa e te mau mata’i puai—ia riro ihoa râ te reira i te faari’ari’a roa ia ratou e eita faahou e nehenehe e ha’uti i te rima. Te rave’a no te tau mai ma te hau i te taime a ino ai te reva, o te faaearaa ïa i ni’a i te e’a ti’a a faahee noa ai i te maitai a’e e noaa ia tatou.

A hi’o noa ai au i te mau manureva i te faatanoraa i to ratou tere no te tau mai, e a mana’ona’o noa ai au i te mau haapiiraa o to’u mau matahiti pairatiraa, ua feruri au aita anei e haapiiraa e nehenehe e tape’a mai no to tatou oraraa tamahana.

Eita ta tatou e nehenehe e haavî noa i te mau vero o te oraraa e ti’a mai i mua i to tatou e’a. I te tahi taime, aita ihoa te mau mea e haere afaro noa. E mai te huru ra e, te taparuru ra tatou e te horo haere ra tatou i mua i te mau ’aoiraa o te inoino, te feaa, te mata’u, te oto e te urupuupuu (stress).

I tera mau taime, e mea ohie roa ia haamau i te mana’o i ni’a i tera mau mea afaro ore e ia faariro roa i teie mau fifi ei mana’o otahi no tatou. Te faahemaraa e noaa mai, o te faatumuraa ïa i ni’a i te mau tamataraa ta tatou e faaruru ra eiaha râ i ni’a i te Faaora e i ni’a i to tatou iteraa papû no te parau mau.

E ere râ te reira te rave’a maitai a’e no te tere na roto i ta tatou mau tamataraa o te oraraa.

Mai te hoê pairati mâtau maitai e faatumu nei eiaha i ni’a i te vero, i ni’a râ i te ropuraa o te tahua tauraa manureva e te vahi e tau ai, e ti’a atoa ia tatou ia faatumu i ni’a i te ropuraa o to tatou faaroo—to tatou Faaora, Ta’na evanelia e te faanahoraa a to tatou Metua i te Ao ra—na reira atoa ta tatou fâ hopea roa—te ho’iraa ma te hau i to tatou tapaeraa i te ra’i. E mea ti’a roa ia ti’aturi tatou i te Atua e ia faariro i te vairaa i ni’a i tera e’a no te ti’araa pipi ei faatumuraa no ta tatou mau tautooraa. E mea ti’a roa ia vai to tatou mata, te aau e te feruriraa i ni’a i te oraraa o ta tatou iho i ite ei oraraa ti’a roa no tatou.

Na te faaiteraa i to tatou faaroo e to tatou ti’aturiraa i te Metua i te Ao ra, na roto i te haapa’oraa i Ta’na mau faaueraa ma te aau oaoa, e faatae mai i te oaoa e te hanahana. E mai te mea e faaea noa tatou i ni’a i te e’a, e matara mai tatou i te mau ’aoiraa—noa’tu â te huru puai—e e ho’i tatou ma te hau i to tatou fare i te ra’i ra.

Maitai noa’tu e aore râ, ata uira noa’tu te reva ati a’e ia tatou, ei pipi no Iesu Mesia, e imi na mua tatou i te basileia o te Atua e To’na parau tiʻa, ma te ite e, ia na reira tatou e horo’ahia mai te mau mea atoa tei hinaarohia i te hopea (hi’o Mataio 6:33).

Auê ïa haapiiraa faufaa rahi no to tatou oraraa !

Rahi noa’tu tatou i te mata-rotahi-raa i ni’a i to tatou mau fifi, ta tatou mau tafifiraa, to tatou mau feaaraa e to tatou mau mata’u, rahi noa’toa’tu te fifi e noaa mai. Are’a, rahi noa’tu tatou i te faatumuraa i ni’a i to tatou tapaeraa hopea i te ra’i e i ni’a i te mau oaoaraa no te peeraa i te e’a o te pipi—te hereraa i te Atua, te taviniraa i to tatou taata tupu—rahi noa’toa’tu te manuiaraa e nehenehe e matara mai a ratere ai tatou i roto i te mau taime arepurepu e te ’aoiraa.

E au mau hoa here, noa’tu â te riri o te mau mata’i no te oraraa tahuti nei e taviriviri ra ati a’e ia tatou, e horo’a mai ihoa te evanelia a Iesu Mesia i te e’a maitai roa a’e ia tau atu tatou ma te hau i roto i te basileia o to tatou Metua i te Ao ra.

Haapiiraa no roto mai i teie parau poroʻi

Ua a’o mai te peresideni Uchtdorf « ia ti’aturi tatou i te Atua e ia faariro i te vairaa i ni’a i tera e’a no te ti’araa pipi ei faatumuraa no ta tatou mau tautooraa ». A opua e ani i te feia ta outou e haapii ra, e nahea ratou i te faatumu noa « i ni’a to tatou tapaeraa hopea i te ra’i e i ni’a i te mau oaoaraa no te peeraa i te e’a o te pipi » E ani ia ratou ia feruri i te mau rave’a e faatumu ai ratou i ni’a i to ratou iteraa papû e i ni’a i te Mesia ia tae mai te mau taime fifi e ia faaoti atoa ratou na roto i te pure nahea i te faaohipa hoê e aore râ rahi atu o te reira mau mana’o i roto i to ratou oraraa.