2016
« Ia haapiihia outou e au »
Mati 2016


Parau poro’i a te Peresideniraa Matamua, Mati 2016

« Ia haapiihia outou e au »

I roto i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, ua riro tatou paatoa ei mau orometua e ei mau piahi. No tatou paatoa ua tae mai teie aniraa manihini no ô mai i te Fatu ra : « Ia haapiihia outou e au… e e noaa ho’i te ora i to outou varua ».1

Te ani manihini nei au i te feia mo’a atoa i te mau mahana hopea nei ia feruri i ta ratou mau tautooraa no te haapii atu e no te haapii mai ma te hi’o i te Faaora ei Arata’i no tatou a na reira ai. Ua ite tatou e, teie « orometua mai ô mai i te Atua ra »2 ua hau atu i te hoê noa orometua. Oia o tei haapii mai ia tatou ia here i te Fatu to tatou Atua ma to tatou aau atoa, to tatou varua atoa, to tatou puai atoa, e to tatou mana’o atoa, e ia here i to tatou mau taata tupu mai ia tatou iho, ua riro ïa ei Fatu Orometua e ei Hi’oraa no te oraraa parau ti’a.

O Oia o tei parau e : « A haere mai ai a pee mai ai ia’u ».3 « I faaite atu na vau i te hi’oraa no outou ».4

Ia ore outou ia faafariuhia

Ua haapii mai Iesu i te hoê parau mau ohie e mea hohonu râ mai tei papa’ihia i roto i te Mataio. I muri a’e i To’na e Ta’na mau pipi pouraa mai na ni’a mai i te mou’a no te faahuru-ê-raa-hia, ua faaea ratou i Galilea i muri iho ua haere atu i Kaperenaumi. I reira ua haere mai te mau pipi ia Iesu ra ma te ui mai :

« O vai te rahi i te basileia o te ao ra ?

« Ua parau atura i te hoê tamaiti iti, ua tuu atura ia’na i rotopu ia ratou ra,

« Ua parau atura, oia mau ta’u e parau atu ia outou nei, ia ore outou ia [faafariuhia], e ia riro mai te tamarii rii ra, e ore roa outou e ô i te basileia o te ao ra ».5

I roto i te Ekalesia, te fâ o te haapiiraa i te evanelia, e ere ïa i te niniiraa i te mau parau i roto i te feruriraa o te mau tamarii a te Atua, i te fare anei, i roto i te piha haapiiraa, e aore ra i roto i te aua misioni. E ere te reira i te faaiteraa i te ite rahi o te metua, te orometua e aore ra te misionare. E ere atoa i te faarahi-noa-raa i te ite no ni’a i te Faaora e Ta’na Ekalesia.

Te fâ tumu o te haapiiraa, o te tautururaa ïa i te mau tamaiti e te mau tamahine a te Metua i te Ao ra ia ho’i i mua i To’na aro e ia oaoa i te ora mure ore e O’na. No te rave i te reira, e ti’a i te haapiiraa evanelia ia faaitoito ia ratou i te roaraa o te e’a no te riroraa ei pipi i te mau mahana atoa e no te mau fafauraa mo’a. Te fâ, o te faaururaa ïa i te mau taata ia feruri, ia faatupu i te mana’o, e i muri iho ia rave i te tahi mea no te ora i te mau parau tumu o te evanelia. Te opuaraa, o te faatupuraa ïa i te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia e ia faafariuhia i Ta’na evanelia.

Te haapiiraa o te haamaitai e o te faafariu e o te faaora, e haapiiraa ïa o te pee i te hi’oraa o te Faaora. Te mau orometua o te pee i te hi’oraa o te Faaora, e here e e tavini ïa ratou i te feia ta ratou e haapii ra. E faauru ratou i te feia e faaroo mai ia ratou i te mau haapiiraa mure ore no ni’a i te parau mau hanahana. E ora ratou i te hoê oraraa e ti’a ia peehia.

Here e tavini

Ua faaite te misioni taatoa a te Faaora i te hi’oraa no te hereraa i te taata tupu. Oia mau, pinepine To’na here e Ta’na taviniraa, o Ta’na ïa haapiiraa. Mai te reira atoa, te mau orometua ta’u e haamana’o maitai nei, o te mau orometua ïa o tei ite, tei here e tei haape’ape’a no ta ratou mau piahi. Ua imi ratou i te mamoe mo’e. Ua haapii ratou i te mau haapiiraa no te oraraa o ta’u i haamana’o tamau noa.

Hoê orometua mai te reira, o Lucy Gertsch ïa. Ua ite tata’itahi oia i ta’na mau piahi. Eita e mo’ehia ia’na ia niuniu i te feia tei ore i tae mai i te hoê sabati e aore râ tei ore roa i haere mai. Ua ite matou e, te mana’ona’o nei oia ia matou. Aita roa oia i mo’ehia ia matou e ta’na mau haapiiraa.

E rave rahi mau matahiti i muri mai, i te fatataraa o Lucy i te hopearaa o to’na oraraa, ua haere au e farerei ia’na. Ua faahaamana’o faahou maua i tera ra mau tau e mea maoro a riro ai oia to matou orometua. Ua paraparau maua no te melo tata’itahi o ta matou piha haapiiraa e te ohipa ta ratou e rave ra i teie nei. Ua vai noa to’na here e ta’na atuaturaa i to’na oraraa taatoa.

Ua here au i te faaueraa a te Fatu e itehia i roto i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau :

« E te horo’a’tu nei au i te hoê faaueraa ia outou ia haapii atu outou te tahi i te tahi ra i te haapiiraa evanelia no te basileia.

« A haapii itoito atu outou e e vai noa to’u maitai ia outou ».6

Ua haapii o Lucy Gertsch ma te itoito no te mea ua here oia ma te fiu ore.

Pûpû i te ti’aturiraa e te parau mau

Ua a’o mai te aposetolo Petero « Ia vai ineine â outou ia parau atu i te taata atoa ia ui mai ia outou i te ti’aturi i roto ia outou na ».7

Peneia’e te tia’i rahi ta te hoê orometua e nehenehe e pûpû, o te ti’aturiraa ïa e itehia i roto i te mau parau mau o te evanelia a Iesu Mesia.

« E e aha ïa ta outou e tia’i ra ? », ua ui o Moromona. « Inaha, te parau atu nei au ia outou, e tia’i outou ia faati’ahia outou i te ora mure ore i na roto i te taraehara a te Mesia, e te mana o te ti’a-faahou-raa, e teie, no to outou faaroo ia’na mai te au i tei parauhia maira ».8

Te mau orometua, a faateitei i to outou reo e a faaite papû i te huru mau o te Atuaraa A faaite atu i to outou iteraa papû no ni’a i te Buka a Moromona. A faatae atu i te mau parau mau hanahana e te nehenehe e vai ra i roto i te faanahoraa o te faaoraraa. A faaohipa i te mau materia faati’ahia e te Ekalesia, te mau papa’iraa mo’a ihoa ra, no te haapii i te mau parau mau o te evanelia a Iesu Mesia tei faaho’ihia mai ma te ateate e te ohie. A haamana’o na i te faaueraa a te Faaora ia « imi… outou i te parau i papa’ihia ra, no te mea te mana’o na outou e roaa te ora mure ore i reira : o te faaite ïa ia’u o taua mau parau ra ».9

A tauturu i te mau tamarii a te Atua ia taa maitai i te mea mau e te faufaa i roto i teie oraraa. A tauturu ia ratou ia faatupu i te puai no te ma’iti i te mau e’a o te tape’a ia ratou, ma te paruruhia, i ni’a i te e’a o te ora mure ore.

A haapii i te parau mau, e e tauturu mai te Varua Maitai i roto i ta outou tautooraa.

« Ia haapiihia outou e au »

No to Iesu Mesia haapa’o maitai roa e te auraro i To’na Metua, « ua tupu Oia i te rahi e te paari e te herehia mai e te Atua e te taata atoa ».10 Te opua nei anei tatou ia na reira ? Mai ia Iesu i « farii… i te aroha no te aroha »,11 e mea ti’a ia tatou ia faaoroma’i e ia tamau noa i te imi i te maramarama e te ite no ô mai i te Atua ra i roto i ta tatou tautooraa no te haapii mai i te evanelia.

Te faarooraa te tari’a, e tuhaa faufaa rahi ïa no te haapii mai. Te faaineine ra tatou ia haapiihia mai, e imi tatou na roto i te pure i te faaururaa e te haapapûraa no ô mai i te Varua Maitai. E feruri hohonu tatou, e pure, e faaohipa i te mau haapiiraa o te evanelia e e imi tatou i te hinaaro o te Metua no tatou.12

Ua haapii mai Iesu « … e rave rahi ohipa na roto i te mau parabole »,13 o te titau i te tari’a no te faaroo, te mata no te hi’o e te aau no te taa maitai. A ora ai tatou ma te ti’amâ, e nehenehe ai ta tatou e faaroo maitai a’e i te mau muhumuhu a te Varua Maitai, o te nehenehe e « haapii mai ia [tatou] i te mau mea atoa, e e faaite faahou mai ho’i ia [tatou] i te mau parau atoa ta’u i parau atu ia outou na ».14

Ia pahono atu tatou i teie aniraa manihini marû a te Fatu, « Ia haapiihia outou e au », e riro tatou ei apiti no To’na mana hanahana. E haere ana’e i mua na roto i te varua no te haapa’o, ma te pee i to tatou Hi’oraa Maitai na roto i te haapiiraa mai Ta’na i hinaaro ia haapii atu tatou e te haapiiraa mai mai Ta’na i hinaaro ia haapii mai tatou.

Haapiiraa no roto mai i teie parau poro’i

Te ani manihini nei te peresideni Monson ia tatou ia « ia feruri i ta [tatou] mau tautooraa no te haapii atu e no te haapii mai ma te hi’o i te Faaora ei Arata’i no tatou a na reira ai ». E nehenehe outou e opua ia imi i te mau papa’iraa mo’a e te feia ta outou e hahaere ra no te ite mai i te mau rave’a ta Iesu Mesia i haapii atu e i haapii mai. E nehenehe outou e haamata e te tahi mau papa’iraa mo’a ta te peresideni Monson i faaite, mai te Mataio 11:29, Ioane 5:30, e Mareko 4:2. E nehenehe atoa outou e tau’aparau nahea te mea ta outou i haapii mai no ni’a i te Mesia i tauturu ai ia outou ia « riro ei apiti no To’na mana hanahana ».