Gestionarea dificultăților din relații

Tom și Joan (numele au fost schimbate) își pierduseră ambii soția, respectiv soțul. Soția lui Tom murise de cancer, iar soțul lui Joan, din cauza dependenței, o părăsise pentru alte relații. Tom și Joan s-au întâlnit la o conferință a tinerilor necăsătoriți și doreau să se căsătorească.

Fiecare dintre ei avea copii, în vârstă de 15 ani și mai mici. Familiile lor ieșiseră împreună de mai multe ori și atât Tom, cât și Joan puteau vedea potențiale probleme în privința unirii familiilor lor. Ei au venit să primească sfaturi în privința unor idei despre cum să comunice în moduri sănătoase pentru a parcurge acest nou capitol din viața lor.

Le-am sugerat să parcurgă mesajul despre consiliile de familie al președintelui M. Russell Ballard, președintele în exercițiu al Cvorumului celor Doisprezece Apostoli. „Copiii au foarte mare nevoie ca părinții să fie dornici să-i asculte”, ne-a învățat dânsul, „iar consiliul de familie poate oferi timpul în care membrii familiei pot învăța să se înțeleagă și să se iubească unii pe alții”.¹

În cadrul consiliilor de familie, ei au hotărât să urmeze planul de mai jos.

1. Definirea problemei.

2. Venirea cu idei pentru soluționare.

3. Alegerea unui plan.

4. Punerea acestuia în aplicare.

5. Evaluarea succesului planului în săptămâna următoare și refacerea planului dacă era necesar.

Pe lângă faptul că s-au sfătuit împreună ca familie, Tom și Joan au învățat că, atunci când stresul în relație este mare, poate fi nevoie să învățăm cum să îmbunătățim comunicarea în doi.

Tom și Joan au învățat mai multe tehnici care i-au ajutat să-și îmbunătățească comunicarea și relația cu copiii lor.

• Părinții stăteau împreună pentru a găsi soluții la problemele legate de copii.

• Dacă unui copil îi era greu să-și îndeplinească sarcinile zilnice, unul dintre părinți petrecea timp cu el discutând în acea zi în timp ce lucrau pentru a îndeplini sarcinile.

• Ei petreceau timp în fiecare săptămână aprofundându-și relația cu fiecare copil.

• Ei au stabilit din timp că aveau să ia pauze în situația în care partea „emoțională” a creierului (țipatul) prelua controlul asupra părții „raționale” a creierului, care se concentra asupra găsirii de soluții.

• Ori de câte ori a avut loc o luptă de putere între părinte și copil, părintele, când a fost inspirat să facă acest lucru, s-a retras și s-a întors mai târziu pentru a se gândi la o nouă soluție.

Pe măsură ce familia a făcut tot ce a putut pentru a aborda problemele dificile legate de relații în moduri pline de credință, sănătoase – comunicând despre încercările lor și lucrând împreună la ele – Tom și Joan au observat un progres important la copiii lor și la ei înșiși.

Pe măsură ce copiii devin adulți, ei nu fac întotdeauna alegerile pe care ne-am dori să le facă. Cum gestionăm astfel de situații? Cum ne putem menține sau chiar întări relațiile, astfel încât să putem continua să avem o influență dreaptă, plină de susținere în viața lor?

Terry și Bruce au venit în biroul meu la scurt timp după ce Terry și fiul lor, Set, se certaseră la telefon. Set fusese plecat la școală de trei ani. Avusese o boală gravă și încă mai era în îngrijirea medicilor. Din cauza bolii lui, nu slujise în misiune. Terry și Bruce nu știau în ce stadiu era mărturia lui sau chiar dacă participa la adunările Bisericii. Ei erau îngrijorați că Jolyn, noua prietenă a lui Set, nu era genul de influență pe care și-o doreau în viața lui Set. Ambii părinți erau neliniștiți în legătură cu calea pe care o urma.

În timp ce vorbeam despre ce puteau face, am discutat despre pilda oii rătăcite. Probabil că păstorul a ascultat behăitul mielului înainte de a-l găsi, a-l iubi și a-l aduce înapoi în turmă (vedeți Luca 15:6). Terry și Bruce și-au dat seama că nu-l puteau schimba pe Set, dar au hotărât să încerce să-l asculte, să-l iubească și să-l invite acasă. Nu puteau să-i aleagă soția sau calea vieții, dar puteau să-i aducă aminte de dragostea familiei lor față de el și față de Evanghelie.

Terry l-a sunat pe Set și și-a cerut scuze pentru ceartă. Ea doar a ascultat în timp ce el i-a spus că-i era rușine pentru că nu slujise în misiune. Se întreba cum putea să se întâlnească cu o fată de la Biserică. Ei i-au invitat pe Set și Jolyn acasă în timpul unei vacanțe de la școală.

Set și Jolyn au venit. Surorile lui Set și-au manifestat dragostea și interesul față de ei. Ambii părinți s-au bucurat să-l aibă pe Set înapoi acasă și i-au spus acest lucru. Terry și Bruce au luat mai des legătura cu Set. Terry trimitea mesaje text de câteva ori pe săptămână. Familia avea o videoconferință în fiecare duminică. Tatăl lui Set a petrecut timp jucând golf și pescuind cu el. S-a întâmplat încet, dar Set s-a reintegrat în familia lui. În cele din urmă, Set a hotărât că drumul ales de Jolyn nu era potrivit pentru el. Mai târziu, s-a căsătorit cu o femeie minunată pe care a botezat-o.

Terry și Bruce și-au găsit mielul pierdut ascultând, iubind și invitându-l înapoi în turmă.

Imagine

femeie și bărbat reparând un pod împreună

Faptul de a lucra împreună la schimbare poate întări relațiile și poate promova progresul

Marie și soțul ei, David, erau căsătoriți de mulți ani și erau membri respectabili ai comunității lor. Dar, într-o zi, Marie a aflat, fără știrea lui David, că el era implicat într-o relație cu o altă femeie.

Marie a venit în biroul meu, simțind un amestec de mânie, mâhnire și tristețe. În timp ce a plâns în hohote de-a lungul istorisirii, știa că trebuia să-i spună lui David cum se simțea, dar nu într-un mod mânios, astfel încât Spiritul să fie cu ei.

După ce s-a pregătit, rugându-se, ea i-a spus lui David că îl iubea, dar că era devastată să afle despre relația lui cu o altă femeie. Aveau nevoie să se întâlnească cu episcopul și să se gândească la soarta căsniciei lor. David nu dorea să-și piardă soția sau familia. Cu ajutorul episcopului, el a început procesul de pocăință.

Marie știa că erau lucruri pe care fiecare dintre ei trebuia să le facă pentru a găsi vindecare individual și în calitate de cuplu. Marie i-a cerut lui David să stea la părinții săi o perioadă, în timp ce ea își punea sentimentele în ordine. Ea a petrecut timp în templu, cerându-I Domnului ajutor. A rămas la terapie, întărindu-și abilitățile de comunicare și învățând să-și stabilească limite corespunzătoare.

Împreună, Marie și David:

• au citit din scripturi în fiecare seară;

• s-au rugat;

• au împărtășit întâmplările din fiecare zi;

• au ieșit la o întâlnire, o seară pe săptămână.

Ei au comunicat mai deschis. Marie a spus ce credea și David a ascultat. Au început să vorbească unul cu altul așa cum făcuseră la începutul căsătoriei lor.

Marie a spus că nu doar David s-a schimbat; și ea s-a schimbat. Se simțea mai puternică și mai încrezătoare în ea însăși. David s-a pocăit și s-a întors acasă.

Faptul de a-L include pe Domnul în viața lor de zi cu zi le-a adus mai multă încredere și mai multă dragoste în relație. Amândoi au simțit că efortul de a birui această încercare cu ajutorul Domnului îi întărise.

În timp ce gestionăm relații de familie dificile, fie ca noi, toți, să ne amintim să avem un consiliu cu Domnul. Uneori, El ne va spune ce să facem. Uneori, putem alege. „Nu este bine ca Eu să poruncesc în toate lucrurile” (Doctrină și legăminte 58:26). Dar sunt alte momente în care trebuie să ne întoarcem noi înșine către Domnul. Dacă păstrăm o perspectivă eternă, bogățiile eternității vor fi ale noastre „și toate lucrurile vor conlucra pentru binele [nostru]” (Doctrină și legăminte 90:24).