Liahona
Ti’aturira’a i te Mesia hou ’oia ’a ho’i fa’ahou mai ai
’Ēperēra 2024


« Ti’aturira’a i te Mesia hou ’oia ’a ho’i fa’ahou mai ai », Nō te pūai o te feiā ’āpī, ’Ēperēra 2024.

Parau poro’i tā’āva’e Nō te pūai o te feiā ’āpī ’Ēperēra 2024

Iaroma

Ti’aturira’a i te Mesia hou ’oia ’a ho’i fa’ahou mai ai

E fa’aro’o tō te mau ’āti Nephi hou te Fa’aora ’a haera’a mai ai, ’e e nehenehe e roa’a ia tātou te fa’aro’o hou ’oia ’a ho’i fa’ahou mai ai.

Hōho’a
Te fārereira’a Iesu Mesia i te mau ’āti Nephi.

’Ua feruri a’ena ānei ’outou e aha te huru ’ia ti’aturi i te Fa’aora hou ’oia ’a haere mai ai i te fenua nei ? ’O te ’ohipa mau tā te mau ’āti Nephi i tahito ra i rave—« ’ia hi’o i mua i ni’a i te Mesia, ’e ’ia ti’aturi iāna ’o te tae mai, mai te mea ra ē tei ’ō nei ’oia i teienei » (Iaroma 1:11).

I tō tātou nei ’anotau, tē vai nei tā tātou pu’e parau pāpa’ira’a mo’a ’e te mau ’ā’amu ’o tē fa’a’ite pāpū nei ē, ’ua ora na Iesu Mesia, ’ua pohe ’e ’ua ti’afa’ahou mai. Tē ti’aturi nei mātou i te hō’ē Fa’aora tei haere a’ena mai. Tē ti’aturi ato’a nei rā tātou i te hō’ē Fa’aora ’o te ho’i fa’ahou mai.

Hou Iesu Mesia ’a haere mai ai, e fa’aro’o tō te mau ’āti Nephi :

Hōho’a
Te ari’i Beniamina ’e tāna vahine e pure ra

’Ia fa’a’orehia tā rātou mau hara.

« Te ta’ata ato’a e ti’aturi e tae mai te Mesia, e fāri’i ïa rātou i te ha’amatarara’a nō tā rātou mau hara, ’e e ’oa’oa rātou ma te ’oa’oa rahi,, mai te mea ra ē, ’ua tae mai ’oia i rotopū ia rātou » (Mosia 3:13 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia).

Hōho’a
Enosa

’Ua fa’a’orehia i hara.

« ’E ’ua tae mai ra te hō’ē reo iā’u ra, i te nā-’ō-ra’a mai ē : e Enosa, ’ua fa’a’orehia tā ’oe mau hara. Nō reira ’ua horoi-’ē-hia tō’u mana’o oto. ’E ’ua parau atu ra vau : E te Fatu, e mea nāheahia te reira ? ’E ’ua parau mai ra ’oia iā’u, nō tō ’oe fa’aro’o i te Mesia, ’o tei ’ore i fa’aro’ohia e ’aore ho’i i hi’ohia e ’oe na. ’E e hope e rave rahi mau matahiti hou ’oia e fa’a’ite mai ai iāna iho i te tino nei ; … nā tō ’oe fa’aro’o i fa’aora ia ’oe » (Enosa 1:5–8 ; reta tei faahuru-’ē-hia).

Hōho’a
Iakoba e poro ra

Fa’atupu i te mau temeio.

« ’Ua ’ite mātou i te parau nō te Mesia, ’e tē vai nei tō mātou ti’aturira’a mātou nō ni’a i tōna ra hanahana e rave rahi hānere matahiti hou ra tōna taera’a mai. … ’E ’ua ti’a ato’a ho’i ia mātou ’ia fa’aue nā roto i te i’oa o Iesu, ’e e fa’aro’o mai te mau tumu rā’au ia mātou, ’e te mau mou’a, ’e te mau ’are miti » (Iakoba 4:4, 6 ; reta tei fa’ahuru-’ē-hia).

Hōho’a
Moroni e pāpa’i ra i ni’a i te mau pāpa’a parau

Fāri’i i te heheura’a.

« ’E hou te Mesia i tae mai ai, tē vai ra e rave rahi tei roto ia rātou te fa’aro’o rahi roa, e nō reira ’aore roa e ti’a ia rātou ’ia tāpe’ahia ’ia ’ore ’ia ’ite i te tahi pae mai o te pāruru, ’ua ’ite mau rā tō rātou mata » (Etera 12:19 ; reta tei fa’ahuru-ē-hia).

Hou te ho’i-fa’ahou-ra’a mai o Iesu Mesia, e nehenehe e roa’a ia tātou te fa’aro’o :

’Ia fa’a’orehia tā tātou mau hara, ’ia fa’a’ore ia tātou iho, ’a fa’atupu i te mau temeio, ’e ’ia fāri’i i te heheura’a (mai te mau ’āti Nephi).

Hōho’a
feiā ’āpī tamāroa e hīmene ra i roto i te fare pure

’Ia fa’aineine ia tātou iho nō tōna haerera’a mai.

’A tūtava ai tātou i te ha’apa’o i tā tātou mau fafaura’a, tē fa’aineine ra tātou nō te ora i roto i te bāsileia tiretiera. « Inaha ho’i, ’o teie nei orara’a te taime ’ia fa’aineine te ta’ata nō te fārerei atu i te Atua ; ’oia ïa, inaha, ’o te mahana nō teie nei orara’a ’o te mahana ïa ’ia rave te ta’ata i tā rātou mau ’ohipa » (Alama 34:32

Hōho’a
feiā ’āpī i mua i te hiero

Fa’aineine i te ao nei nō tōna haerera’a mai.

’Ua ani-manihini-hia mai tātou e te peresideni Russell M. Nelson ’ia riro ’ei tuha’a nō « te ’ohipa rahi roa i ni’a i te fenua nei »—te ha’aputuputura’a ’o ’Īserā’ela. « ʼUa faʼaherehere tō tātou Metua i te ao ra e rave rahi o tāna mau vārua huru ari’i—penei a’e, ’o tāʼu ïa e parau, tāna pupu hiva ’aito—nō teie tuhaʼa hopeʼa. Taua mau vārua huru ari’i ra—taua feiā ha’uti maitaʼi roa, taua mau toa ra—ʼo ’outou īa ! »2

Hōho’a
feiā ’āpī tamāhine e tauahi ra

’Ia roa’a te ti’aturira’a i roto i te mau taime fifi.

’Ia ho’i fa’ahou mai te Fa’aora, e ora ïa te feiā parauti’a ma te hau. E fa’atere ari’i te Fa’aora, ’e e fa’a’āfarohia te ’ohipa tano ’ore. « E fa’aea noa ho’i te Fatu i rotopū ia rātou, ’e e vai noa tōna ra hanahana i ni’a iho ia rātou, ’e e riro ’oia ’ei ari’i ’e ’ei hōro’a ture nō rātou » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 45:57–59).

Hōho’a
feiā ’āpī tamāhine

’A ti’aturi i te ti’afa’ahoura’a.

E ti’afa’ahou te mau ta’ata ato’a. E tino maita’i roa ’e te tāhuti ’ore tō tātou. E nehenehe tātou e fārerei fa’ahou i te feiā tei herehia, tei fa’aru’e mai. « ’E tā’ati-fa’ahou-hia te vārua ’e te tino i tō rāua huru mau ; ’e e fa’aho’ihia te mau melo ’e te mau ponaivi ato’a i tō rātou vāhi mau, mai tō tātou huru i teienei » (Alama 11:43).

Hōho’a
Tē fāra’a Iesu Mesia i te mau ’āti Nephi

E fa’aro’o tō te mau ’āti Nephi i tahito ra nō te Fa’aora hou tōna haere mai. E nehenehe e roa’a ia tātou te fa’aro’o ē, e ho’i fa’ahou mai te Fa’aora—’ia « ’ite [ana’e tātou] [iāna] i roto i te mau ata o te ra’i ra, ma te fa’a’ahuhia i te mana ’e te hanahana rahi » (Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 45:44 ; hi’o ato’a Te mau ’Ohipa 1:11). Nāhea te ’itera’a ē, e ho’i fa’ahou mai ’oia i te taui i te mea tā ’oe e rave i teie mahana ?

Fa’ata’ara’a

  1. Russell M. Nelson, « Ti’aturira’a nō Ziona » (purera’a nā te feiā ’āpī ’ati a’e te ao nei, 3 nō Tiunu 2018), Vaira’a Buka ’evanelia.