7. Rânduielile și legămintele

7.1. Rânduiala este un act sacru înfăptuit prin autoritatea preoției. Fiecare rânduială a fost stabilită de Dumnezeu pentru a preda adevăruri spirituale, adesea prin intermediul simbolurilor.

7.2. Unele rânduieli sunt esențiale pentru exaltare și sunt numite rânduieli necesare salvării. Doar primind rânduielile necesare salvării și ținând legămintele corespunzătoare putem primi toate binecuvântările disponibile prin intermediul ispășirii lui Isus Hristos. Fără aceste rânduieli necesare salvării, nu putem deveni ca Tatăl nostru Ceresc și nici nu ne putem întoarce să trăim pentru totdeauna în prezența Sa. Rânduielile necesare salvării sunt înfăptuite sub îndrumarea celor care dețin cheile preoției.

7.3. Prima rânduială a Evangheliei necesară salvării este botezul prin scufundare în apă înfăptuit de către cineva care are autoritate. Botezul și primirea darului Duhului Sfânt sunt necesare pentru ca o persoană să poată deveni membră a Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă și să intre în împărăția celestială.

7.4. După ce o persoană este botezată, unul sau mai mulți deținători ai Preoției lui Melhisedec o confirmă membră a Bisericii și îi conferă darul Duhului Sfânt. Darul Duhului Sfânt este diferit de influența Duhului Sfânt. Înainte de botez, o persoană poate simți influența Duhului Sfânt și poate primi o mărturie despre adevăr. După ce primește darul Duhului Sfânt, persoana care își ține legămintele are dreptul să fie însoțită permanent de Duhul Sfânt.

7.5. Printre celelalte rânduieli necesare salvării se numără rânduirea la Preoția lui Melhisedec (pentru bărbați), înzestrarea în templu și pecetluirea căsătoriei. În templu, aceste rânduieli necesare salvării pot fi, de asemenea, înfăptuite pentru și în folosul celor morți. Rânduielile înfăptuite pentru și în folosul celor morți devin active doar în momentul în care persoana decedată le acceptă în lumea spiritelor și respectă legămintele care le însoțesc.

7.6. Alte rânduieli, precum luarea din împărtășanie pentru a ne înnoi legămintele făcute la botez, binecuvântarea celor bolnavi și numirea și binecuvântarea copiilor sunt, de asemenea, importante pentru dezvoltarea noastră spirituală.

Referințe suplimentare: Maleahi 4:5-6; Matei 16:15-19; 1 Petru 4:6; Doctrină și legăminte 131:1-4

Subiecte pe aceeași temă: Dumnezeirea: Duhul Sfânt; planul salvării: viața de după moarte; ispășirea lui Isus Hristos; preoția și cheile preoției

7.7. Un legământ este o înțelegere sacră între Dumnezeu și om. Dumnezeu stabilește condițiile legământului și noi suntem de acord să facem ceea ce ne cere El să facem; apoi, Dumnezeu ne promite anumite binecuvântări pentru supunerea noastră. Dacă nu ne ținem legămintele, nu vom primi binecuvântările promise.

7.8. Toate rânduielile preoției necesare salvării sunt însoțite de legăminte. De exemplu, facem legământ cu Domnul prin botez. Bărbații care primesc Preoția lui Melhisedec fac jurământul și legământul preoției. Înnoim legămintele pe care le-am făcut atunci când luăm din împărtășanie.

7.9. Facem și mai multe legăminte când primim rânduielile necesare salvării reprezentate de înzestrare și pecetluirea căsătoriei în templu. Ne pregătim să luăm parte la rânduieli și să facem legăminte în templu trăind potrivit standardelor de demnitate stabilite de Domnul. Este vital ca noi să fim demni să intrăm în templu, deoarece templul este, într-adevăr, casa Domnului. Templul este cel mai sfânt loc de preaslăvire de pe pământ.