Pāpa’ira’a mo’a
Moromona 8


Pene 8

’Ua ’imi ’e ’ua ha’amou te mau ’āti Lamana i te mau ’āti Nephi—E fa’ahaerehia mai te Buka a Moromona nā roto i te mana o te Atua—’Ua fa’ataehia te mau ’ati rahi i ni’a i te feiā ’o tē fa’atupu i te riri ’ū’ana ’e te mārōra’a i te ’ohipa a te Fatu—E fa’ataehia mai te pāpa’a parau a te mau ’āti Nephi i te mahana nō te parauti’a ’ore rahi, te vi’ivi’i rahi, ’e te tāivara’a. Fātata 400–421 M.M.

1 Inaha, tē fa’aoti nei au, ’o Moroni, i te pāpa’a parau a tō’u ra metua tāne, ’o Moromona. Inaha, e mau parau ri’i tā’u e pāpa’i, ’e ’ua fa’auehia mai au e tō’u metua tāne ’ia pāpa’i i te reira.

2 ’E i teienei, i muri a’era, i muri iho i te ’arora’a rahi ’e te ri’ari’a i Kumora ra, inaha, ’ua a’ua’u haere te mau ’āti Lamana i te mau ’āti Nephi i horo atu i te fenua i te pae apato’a, ē tae noa atu ’ua ha’amouhia rātou pā’āto’a.

3 ’E ’ua taparahi-ato’a-hia tō’u metua tāne e rātou, ’e ’o vau ana’e tei toe mai nō te pāpa’i i te ’ā’amu ’oto nō te ha’amoura’ahia tō’u ra mau ta’ata. Inaha rā, ’ua mou rātou, ’e tē fa’aoti nei au i te fa’auera’a a tō’u ra metua tāne. ’E ’aita vau i ’ite e taparahi ānei rātou iā’u.

4 Nō reira, e pāpa’i ’e e huna vau i te mau pāpa’a parau i raro i te repo ; ’e te vāhi tā’u e haere atu, ’aita ïa e pe’ape’a.

5 Inaha, ’ua pāpa’ihia teie nei pāpa’a parau e tō’u ra metua tāne, ’e ’ua pāpa’i ho’i ’oia i te tumu nō te reira. ’E inaha, ’ua hina’aro ato’a vau ’ia pāpa’i i te reira, ’āhiri tē vai ra te vāhi toe i ni’a i te mau ’api ; ’aita rā e vāhi toe ; ’e ’aita ho’i tā’u e ’ōfa’i metalo, ’e ’o vau ana’e ho’i teie i toe mai. ’Ua taparahihia tō’u metua tāne ’e tō’u mau fēti’i pā’āto’a i roto i te ’arora’a, ’e ’aita tō’u e hoa ’e ’aita ho’i e vāhi nō te haere atu ; ’e te maorora’a tā te Fatu e fa’ati’a iā’u ’ia ora, ’aita vau i ’ite.

6 Inaha, ’ua ma’iri e maha hānere matahiti mai te tau i tae mai ai tō tātou Fatu e Fa’aora.

7 ’E inaha, ’ua a’ua’u haere te mau ’āti Lamana i tō’u ra mau ta’ata, i te mau ’āti Nephi, i terā ’oire ’e i terā ’oire, i terā vāhi ’e i terā vāhi, ē tae noa atu ’ua mou roa rātou ; ’e ’ua rahi roa tō rātou pau ; ’oia ïa, e mea rahi ’e te ha’amāere te pau o tō’u ra mau ta’ata, te mau ’āti Nephi.

8 ’E inaha, nā te rima o te Fatu i rave i te reira. ’E inaha ato’a ho’i, tē ’aro noa ra te mau ’āti Lamana te tahi i te tahi ; ’e ’ua ’ī roa ho’i te fenua i te taparahira’a ta’ata ’e te ha’amani’ira’a toto ; ’e ’aita roa te hō’ē ta’ata i ’ite i te hope’a nō teie nei ’arora’a.

9 ’E i teienei, inaha, ’aita vau e parau fa’ahou nō ni’a ia rātou, nō te mea ’aita te hō’ē e toe ra i ni’a i te fenua nei, maori rā te mau ’āti Lamana ’e te feiā ’eiā haru.

10 ’E ’aore ho’i e ta’ata i ’ite i te huru o te Atua mau, maori rā te mau pipi a Iesu, ’o tei pārahi i ni’a i te fenua nei, ’e nō te rahi o te parauti’a ’ore o te mau ta’ata ’aita atu ra te Fatu i fa’ati’a ia rātou ’ia pārahi noa i rotopū i te mau ta’ata ; ’e ’aita roa e ta’ata i ’ite ē tei ni’a ānei rātou i te fenua nei ’e ’aore rā tei hea roa.

11 Inaha rā, ’ua ’ite mata vau ’e tō’u metua tāne ia rātou, ’e ’ua tāvini mai rātou ia māua.

12 ’E te ta’ata ’o tei fāri’i i teie nei pāpa’a parau, ’e ’o tē ’ore e fa’ahapa i te reira nō te mau hapehape i roto ra, e fāri’i ïa ’oia i te mau mea hau atu i teie nei mau mea. Inaha, ’o vau nei ’o Moroni ïa ; ’e ’āhiri e ti’a, e fa’a’ite atu ïa vau ia ’outou i te mau mea ato’a ra.

13 Inaha, tē fa’aoti nei au i te parau atu nō ni’a i teie nei mau ta’ata. E tamaiti au nā Moromona, ’e e hua’ai tō’u metua tāne nō Nephi.

14 ’E ’o vau iho teie ’o tei huna atu i teie nei pāpa’a parau i te Fatu ra ; ’e ’aita roa ho’i tō te mau ’api iho e faufa’a rahi, te tumu nō te fa’auera’a a te Fatu. ’E ’ua nā ’ō mai ho’i ’oia ē, e ’ore roa teie mau ’api e noa’a i te hō’ē ta’ata nō te ’imi i te faufa’a ; ’āre’a rā te parau i roto ra e mea faufa’a rahi roa ïa ; ’e ’o ’oia ’o tē ha’amāramarama mai i te reira ra, ’o ’oia ïa tā te Fatu e ha’amaita’i.

15 ’Aita roa ho’i tō te hō’ē ta’ata e mana nō te ha’amāramarama mai i te reira, maori rā ’ua hōro’ahia te reira iāna e te Atua ; ’e ’ua hina’aro ho’i te Atua ’ia ravehia taua ’ohipa ra ma te mata rōtahi i tōna ra hanahana, ’e ’aore rā nō te maita’i o te feiā i fafau atu i te Fatu i te ’anotau tahito ’e ’o tei ha’apurara-maoro-hia.

16 ’E e ao ho’i tōna ’o tē fa’atae i teie nei parau i te māramarama ra ; ’e e fa’ataehia mai ho’i te reira mai roto mai i te pōiri i roto i te māramarama, mai te au i te parau a te Atua ; ’oia ïa, e ’īritihia mai te reira nā roto mai i te repo, ’e e ’ana’ana mai te reira mai roto mai i te pōiri ra, ’e e roa’a i te mau ta’ata te ’ite nō teie mau ta’ata ; ’e e ravehia te reira nā roto i te mana o te Atua.

17 ’E mai te mea tē vai ra te mau hape e mau hape ïa nā te ta’ata. Inaha rā, ’aita mātou i ’ite i te hō’ē hape ; ’ua ’ite rā te Atua i te mau mea ato’a ; nō reira, ’o ’oia ’o tē fa’ahapa ra, ’ia ara ’oia ’o te ro’ohia ’oia i te ’ati nō te auahi o hade ra.

18 ’E ’o ’oia ’o tē parau mai ē : ’A fa’a’ite mai iā’u nei, ’o te ro’ohia ’oe i te ati—’ia ara ’oia ’o te fa’aue ’oia i tei ’ōpanihia e te Fatu ra.

19 Inaha ho’i, ’o ’oia ’o tē parau i te parau fa’ahapa ma te rū noa, e roa’a ato’a iāna te parau fa’ahapa rū noa ra ; ’e e fāri’i ho’i ’oia i tāna mau utu’a mai te au i tāna ra mau ’ohipa ; nō reira ’o ’oia ’o tē tūpa’i atu, e tūpa’i-ato’a-hia mai ïa ’oia e te Fatu.

20 ’A hi’o na i tā te pāpa’ira’a mo’a i parau mai—’Eiaha roa te ta’ata e tūpa’i i te ta’ata, ’eiaha ato’a ’oia e ha’avā ; tei iā’u nei ho’i te ha’avāra’a, tē nā reira mai ra te Fatu, ’e tei iā’u ato’a nei ho’i te tāho’ora’a, ’e nā’u ïa e tāho’o.

21 ’E ’o ’oia ’o tē fa’atupu i te riri ’ū’ana ’e te mau mārōra’a i te ’ohipa a te Fatu, ’e i te feiā i fafau atu i te Fatu, nō te ’utuāfare o ’Īserā’ela, ’e ’o tē nā ’ō mai ē : E ha’amou mātou i te ’ohipa a te Fatu, ’e e’ita te Fatu e ha’amana’o i te fafaura’a tāna i fafau atu i te ’utuāfare nō ’Īserā’ela—tei roto ïa ’oia i te ’ati, ’ia tā’irihia i raro ’a hurihia atu ai i roto i te auahi.

22 E haere noa ho’i te mau ’ōpuara’a mure ’ore a te Fatu i mua, ē tae noa atu ’ua tupu tāna mau ’ōpuara’a ato’a.

23 Hi’opo’a i te mau parau tohu a Isaia. Inaha, ’aita e ti’a iā’u ’ia pāpa’i i te reira. ’Oia ïa, inaha, tē parau atu nei au ia ’outou na, e riro te feiā mo’a ’o tei pohe nā mua roa iā’u, ’e ’o tei fatu na i teie nei fenua, i te pi’i mai, ’oia ïa, i te pi’i mai i te Fatu mai raro mai i te repo ; ’e mai te Fatu e ora ra e ha’amana’o ’oia i te fafaura’a tāna i fafau atu ia rātou.

24 ’E ’ua ’ite ho’i ’oia i tā rātou ra mau pure, ’ia ha’amaita’ihia tō rātou ra mau taea’e. ’E ’ua ’ite ho’i ’oia i tō rātou fa’aro’o ; ’e nā roto i tōna ra i’oa ’ua ti’a ia rātou ’ia fa’anu’u i te mau mou’a ; ’e nā roto i tōna ra i’oa ’ua ti’a ia rātou ’ia fa’a’āueue i te fenua ; ’e nā roto i te mana o tāna ra parau ’ua ti’a ia rātou ’ia ha’ama’iri i te mau fare tāpe’ara’a i raro i te repo ; ’oia ïa, ’e ’aita roa i ti’a i te umu auahi, ’e ’aita ato’a i ti’a i te mau ’ānimara ’ōviri ’e i te mau ’ōphī ta’ero, ’ia ha’amāuiui ia rātou, nō te mana o tāna ra parau.

25 ’E inaha, ’ua pure ato’a rātou ’ia ha’amaita’ihia te ta’ata ’o tā te Fatu e fa’ati’a ’ia fa’atae mai i teie nei mau mea.

26 ’Aita roa e ti’a i te hō’ē ta’ata ’ia parau ē, e’ita teie mau mea e tupu, e tupu mau iho ā te reira nō te mea nā te Fatu i parau mai i te reira ; ’e nā raro mai ho’i i te repo te reira e tae mai ai, nā roto mai i te rima o te Fatu, ’e ’aita roa e ti’a i te hō’ē noa atu ta’ata ’ia tāpe’a i te reira ; ’e e tae mai te reira i te mahana e parauhia ai ē, ’ua fa’a’orehia te mau semeio ; ’e e tae ato’a mai te reira mai te mea ra ē, tē parau mai nei te hō’ē mai te pohe mai.

27 ’E e tae mai te reira i te mahana e ti’aoro atu ai te toto o te feiā mo’a i te Fatu, nō te mea tē vai ra te mau pupu ’ohipa huna ’e te mau ’ohipa pōiri.

28 ’Oia ïa, e tae mai te reira i te mahana e hunahia ai te mana o te Atua, e ha’avi’ivi’ihia ai te mau ’ēkālesia ’e e fa’ateiteihia ai ho’i i roto i te te’ote’o o tō rātou ’ā’au ; ’oia ïa, ’e i te mahana ho’i e fa’atupu ai te feiā fa’atere ’e te mau ’orometua nō te mau ’ēkālesia i te te’ote’o i roto i tō rātou ’ā’au.

29 ’Oia ïa, e tae mai te reira i te mahana e fa’aro’ohia ai te parau nō te mau auahi, te mau vero, ’e te mau māhu au auahi i te mau fenua ’ē ra.

30 ’E e fa’aro’o-ato’a-hia te mau tama’i, ’e te parau nō te tama’i, ’e te mau ’āueuera’a fenua i te mau vāhi e rave rahi.

31 ’Oia ïa, e tae mai te reira i te mahana e tupu ai te mau mea vi’ivi’i rahi i ni’a i te fenua nei ; e tupu ho’i te mau ’ohipa taparahira’a ta’ata, ’e te ’ohipa ’eiā haru, ’e te ha’avare, ’e te mau fa’ahemara’a, ’e te mau ’ohipa tai’ata, ’e te mau huru ’ohipa vi’ivi’i ato’a ; ’ei reira e rave rahi ’o tē parau mai ē, ’A rave i teie, ’e ’aore rā ’a rave i terā, ’aore ïa e pe’ape’a nō te mea e fa’ati’a te Fatu i te reira i te mahana hope’a ra. ’Auē rā ho’i te mau ta’ata mai te reira te huru, nō te mea tei roto rātou i te au ’ava’ava ’e i te mau ru’uru’ura’a nō te mau ’ohipa ’ī’ino ra.

32 ’Oia ïa, e tae mai te mahana e patuhia ai te tahi mau ’ēkālesia ’o tē parau mai ē : ’A haere mai iā’u nei, ’e nō tā ’outou moni e fa’a’orehia ai tā ’outou mau hara.

33 ’Auē ho’i ’outou e te feiā parauti’a ’ore ’e te ha’api’o ’e te ’ā’au ’eta’eta ē, nō te aha ho’i ’outou i fa’atupu ai i te mau ’ēkālesia ’ia roa’a mai te faufa’a ia ’outou na ? Nō te aha ho’i ’outou i fa’ahuru ’ē ai i te parau mo’a a te Atua nō te fa’atae mai i te pohe i tō ’outou ra mau vārua ? Inaha, ’a hi’o na ’outou i te mau heheura’a a te Atua ; inaha ho’i, ’ia tae i taua mahana ra, e tupu ïa teie nei mau mea.

34 Inaha, ’ua fa’a’ite mai te Fatu iā’u i te mau mea rahi ’e te ha’amāere nō ni’a i te mau mea e tupu i muri noa iho i te mahana e tae mai ai teie mau mea i rotopū ia ’outou na.

35 Inaha, tē parau nei au mai te mea ra ē, tei ’ō nei ato’a ’outou, ’aita roa rā. Inaha rā, ’ua fa’a’ite mai Iesu Mesia ia ’outou iā’u nei, ’e ’ua ’ite au i tā ’outou ra mau ’ohipa.

36 ’E ’ua ’ite au ē, te haere ra ’outou ma te ’ā’au te’ote’o ; ’e e mea iti roa tō ’outou ’o tei ’ore i fa’ateitei i tō rātou ’ā’au i roto i te te’ote’o, i te fa’a’ahura’a ia rātou iho i te mau ’ahu nehenehe roa, i te fe’i’i, i te mārō, i te tāiroiro, i te hāmani-’ino-ra’a, ’e i te mau huru ’ohipa ’ī’ino ato’a ; ’e tā ’outou mau ’ēkālesia, ’ua vi’ivi’i rātou ē hope roa a’e nō te te’ote’o o tō ’outou ’ā’au.

37 Inaha ho’i, tē nounou ra ’outou i te moni, ’e tā ’outou mau tao’a, ’e te ’ahu nehenehe, ’e te fa’a’una’unara’a i tā ’outou mau fare purera’a, ’e ’ua hau tō ’outou nounou i te reira mau mea i tō ’outou aroha i te feiā veve ’e te nava’i ’ore, te feiā ma’i ’e tei ro’ohia i te ’ati ra.

38 ’Auē ho’i ’outou e te feiā vi’ivi’i ē, ’outou e te feiā fa’ahua paieti ē, ’outou e te mau ’orometua ē, ’o tē ho’o ra ia ’outou iho nō te mea pē noa, nō te aha ho’i ’outou i ha’avi’ivi’i ai i te ’ēkālesia mo’a a te Atua ? Nō te aha ho’i ’outou i ha’amā ai ’ia rave i te i’oa o te Mesia i ni’a iho ia ’outou na ? Nō te aha ho’i ’aita ’outou i feruri ē, ’ua hau atu te faufa’a nō te ’oa’oa hope ’ore i te mamae ’o tē ’ore e mou—nō te ’āruera’a a teie nei ao ?

39 Nō te aha ho’i ’outou i fa’a’una’una ai ia ’outou iho i te mea ora ’ore, ’e ’a vaiiho noa atu ai i te feiā po’ia, ’e te feiā nava’i ’ore, ’e te feiā taha’a noa, ’e te feiā ma’i ’e tei ro’ohia i te ’ati ’ia haere noa nā pīha’i iho ia ’outou ma te tauturu ’ore atu ?

40 ’Oia ïa, nō te aha ho’i ’outou i fa’atupu ai i tā ’outou mau ’ohipa huna ’e te vi’ivi’i ’ia roa’a te faufa’a, ’e i fa’atupu ai i te ’ohipa ia ’oto te mau vahine ’ivi i mua i te Fatu, ’e te mau ’ōtare ato’a ’ia ’oto i mua i te Fatu, ’e ’oia ato’a ’ia ti’aoro atu te toto o tō rātou mau metua ’e tā rātou mau tāne i te Fatu mai te repo mai, nō te tāho’ora’a ’ia tae mai i ni’a iho i tō ’outou upo’o ?

41 Inaha, tē tautau ra te ’o’e nō te tāho’ora’a i ni’a a’e ia ’outou ; ’e tē fātata mai ra te taime e tāho’o ai ’oia i te toto o te feiā mo’a i ni’a ia ’outou, ’e ’aita roa ho’i e ti’a iāna ’ia fa’a’oroma’i noa ā i tā rātou mau ti’aorora’a iāna.