’Āmuira’a rahi
Te hau o te ta’ata iho i roto i te mau tau fifi
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2021


Te hau o te ta’ata iho i roto i te mau tau fifi

’Aita ā i riro a’e nei ’ei mea faufa’a ’ia ’imi i te hau o te ta’ata iho.

’Aita i maoro a’e nei, ’ua fa’auehia vau ’ia ha’amo’a i te hō’ē tuha’a o te ’ā’ai nō Nauvoo. ’Ei tuha’a nō te fa’auera’a, ’ua ti’a iā’u ’ia māta’ita’i i te fare tāpe’ara’a nō Liberty i Missouri. I tō’u hi’ora’a i te fare tāpe’ara’a, ’ua māta’ita’i au i te mau ’ohipa i tupu tei riro ’ei hō’ē tuha’a faufa’a rahi nō te ’ā’amu o te ’Ēkālesia. ’Ua ha’afifihia te orara’a o te feiā mo’a i muri a’e i te hō’ē fa’auera’a ’ia ha’amou, tei fa’auehia e te tāvana hau nō Missouri. Ta’a ’ē atu i te reira, ’ua tāpe’ahia te peropheta Iosepha ’e te tahi mau hoa maita’i i roto i te fare tāpe’ara’a nō Liberty ma te ti’a ’ore. Hō’ē o te mau tumu nō te mau pāto’ira’a ’ū’ana i ni’a i tō tātou mau melo ’oia ho’i, te rahira’a o rātou ’ua pāto’i i te fa’atītīra’a.1 ’Ua riro teie hāmani-’ino-ra’a ’ū’ana ia Iosepha Semita ’e tāna mau pipi, ’ei hō’ē fa’a’itera’a pūai nō te fa’a’ohipara’a ti’a ’ore o te ti’amāra’a ’ia mā’iti ’o tē nehenehe e ha’afifi i te mau ta’ata parauti’a. Tē fa’a’ite nei te taime o Iosepha i roto i te fare tāpe’ara’a nō Liberty ē, e ’ere te ’ati ’ei fa’a’itera’a i te au ’ore o te Fatu, e ’ere ato’a i te ʼīritiraʼa i tāna mau haʼamaitaʼiraʼa.

’Ua ’oto roa vau i te tai’ora’a i te mea tā te peropheta Iosepha Semita, i parau ’a tāpe’ahia ai ’oia i roto i te fare tāpe’ara’a nō Liberty : « E te Atua, teihea rā ’oe ? ’E tei hea rā te ti’ahapa o tē tāpo’i nei i tō ’oe nā vāhi tāpunira’a ? »2 ’Ua ani Iosepha e aha te maorora’a te mau ta’ata o te Fatu « tō rātou fa’a’oroma’ira’a i teie mau hape nei ’e te mau ha’avīra’a au ’ore i te ture ra ».3

Hōho’a
Elder Cook e māta’ita’i ra i te fare tāpe’ara’a nō Liberty

’A ti’a noa ai au i roto i te fare tāpe’ara’a nō Liberty, ’ua ’oto roa vau i tō’u tai’ora’a i te pāhonora’a a te Fatu : « E tā’u tamaiti, ’ia hau mai na tō ’oe ’ā’au ; e vai poto noa mai tō ’oe ’enemi ’e tō ’oe mau ’ati ho’i ; e i reira, mai te mea e fa’a’oroma’i māite ’oe i te reira, e fa’ateitei mai te Atua ia ’oe i te vāhi teitei roa ra ».4 E mea māramarama roa ē, e nehenehe te pāto’ira’a e hāmani maita’i ia tātou nō te hō’ē hope’ara’a mure ’ore tiretiera.5

Tē tāvevo nei i roto iā’u te mau parau faufa’a a te Fa’aora « e tā’u tamaiti, ’ia hau mai na tō ’oe ’ā’au »6 ’e e aura’a faufa’a roa teie parau nō tō tātou ’anotau. Tē fa’aha’amana’o mai nei te reira iā’u i tāna mau ha’api’ira’a i tāna mau pipi i roto i tōna tau ’ohipara’a i te tāhuti nei.

Hou te mau mamaera’a o te Mesia i roto i te ’ō nō Getesemane ’e i ni’a i te sātauro, ’ua fa’aue ’oia i tāna mau ’āpōsetolo « e aroha ’outou ia ’outou iho, mai iā’u i aroha atu ia ’outou »7 ’e i muri mai ’ua tāmāhanahana ’oia ia rātou nā roto i teie mau parau : « E hau tā’u e vaiiho ia ’outou nei, ’о tō’u nei hau tā’u e hō atu nō ’outou ; e ’ere mai tā tō te ao nei hōro’a tā’u hōro’a ia ’outou. ’Eiaha e taiā tō ’outou ’ā’au, ’eiaha ho’i e mata’u ».8

Hō’ē o te mau ti’ara’a herehia o tō tātou Fatu ’e Fa’aora, ’o Iesu Mesia, ’oia ho’i, « te Ari’i nō te Hau ».9 I te pae hope’a e ha’amauhia tōna bāsileia ma te hau ’e te here.10 Tē tīa’i nei tātou i te fa’aterera’a hō’ē tauatini matahiti a te Mesia.

Noa atu teie hi’ora’a i te fa’aterera’a hō’ē tauatini matahiti, ’ua ’ite tātou ē, ’aita te hau ’e te au maita’i o te ao nei e upo’oti’a i tō tātou nei ’anotau.11 I roto i tō’u orara’a, ’aita vau i ’ite a’e nei i te hō’ē fa’atura ’ore rahi a’e. ’Ua tāorahia tātou e te reo riri, ’e te reo fa’a’ino, ’e i te mau ’ohipa ha’ape’ape’a ’e te ’ino rahi ’o tē fa’a’ino nei i te hau ’e te vai-māite-ra’a.

’Aita i fafauhia mai ’aore rā i ha’apāpūhia mai te hau i roto i te ao nei ē tae roa i te tae-piti-ra’a mai o Iesu Mesia. ’Ua ha’api’i te Fa’aora i tānā mau ’āpōsetolo ē, e’ita tāna misiōni i te fenua nei e fa’atupu i te hau nui. ’Ua ha’api’i ’oia, « ’eiaha e mana’o ē, i haere mai au e hopoi mai i te hau i te fenua nei ».12 E ’ere te hau nui i te hō’ē tuha’a nō te tāvinira’a mātāmua a te Fa’aora i te tāhuti nei. ’Aita te hau nui e vai ra i teie mahana.

’Āre’a rā, te hau o te ta’ata iho e nehenehe te reira e fa’atupuhia noa atu te riri, te umeume, te ’āmahamaha e tū’ino nei ’aore rā e peta nei i tō tātou ao i teie mahana. ’Aita ā i riro a’e nei ’ei mea faufa’a ’ia ’imi i te hau o te ta’ata iho. Tē fa’a’ite ra te hō’ē hīmene ’āpī nehenehe ’e te herehia, pāpa’ihia nō te feiā ’āpī i teie mahana nā te taea’e Nik Day tei pi’ihia « Te hau i roto i te Mesia » e fa’a’ite ra, « ’aita ana’e e hau i ni’a i te fenua nei, tē vai ra te hau i roto i te Mesia ».13 ’Ua ha’amaita’ihia tātou i te fāri’ira’a i teie hīmene nā mua noa a’e i te ma’i pe’e TOVI-19.

Tē fa’a’ite nehehehe nei teie hīmene i te hina’aro i te hau, ’e tē ha’apāpū nei ē, ’ua ha’amauhia te hau i roto i te orara’a ’e te misiōni a Iesu Mesia. ’Ua parau te peresideni Joseph F. Smith ē, « e’ita roa atu e nehenehe i te vārua o te hau ’e o te here ’ia tae mai i te ao nei […] maori rā, ’ia fāri’i te ta’ata nei i te parau mau a te Atua ’e te poro’i a te Atua […] ’eiaha e ha’amo’e i tōna mana ’e tōna ha’amanara’a tei riro ho’i ’ei mea hanahana ».14

Noa atu ē, e’ita roa tātou e ’ōtohe i roto i te mau tauto’ora’a nō te fāri’i i te hau nui, ’ua ha’apāpūhia mai ia tātou ē, e noa’a ia tātou te hau i roto ia tātou iho mai tā te Mesia i ha’api’i. ’Ua fa’ahitihia teie parau tumu i roto i Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a : « ’A ha’api’i mai rā ē, ’o ’oia ’o tē rave i te mau ’ohipa parauti’a ra e fāri’i ïa ’oia i tāna utu’a, ’oia ïa te mana’o hau i roto i teie nei ao, ’e te ora mure ’ore i roto i te ao a muri atu ra ».15

E aha te tahi o te mau « ’ohipa parauti’a » ’o tē tauturu ia tātou ’ia fa’aruru i te mau tātama’ira’a ’e ’ia fa’aiti i te mārōra’a ’e ’ia fāri’i i te hau i roto i teie ao ? Tē toro nei te mau ha’api’ira’a ato’a a te Mesia i ni’a i taua rēni ra. E fa’ahiti atu vau i te tahi tā’u e ti’aturi nei ē, e mea ta’a ’ē roa te faufa’a.

’A tahi : E here i te Atua, e ora i tāna mau fa’auera’a, ’e e fa’a’ore i te hara a te mau ta’ata ato’a

’Ua riro mai te peresideni George Albert Smith ’ei Peresideni nō te ’Ēkālesia i te matahiti 1945. ’Ua matauhia ’oia ’ei ti’a fa’atere here i te hau i te roara’a o tōna mau matahiti ’ei ’āpōsetolo. I roto i nā 15 matahiti hou ’oia ’a riro ai ’ei Peresideni, ’aita te mau tītaura’a ’e te mau tāmatara’a o te hō’ē topara’a rahi ’ati a’e te ao nei, ’āpe’ehia mai e te pohe ’e te ha’amoura’a a te Tāma’i Rahi Piti o te ao nei, i riro ’ei mea hau.

I te hopera’a te piti o te Tāma’i Tahi o te ao nei, i roto i tāna ’āmuira’a rahi mātāmua ’ei Peresideni, i te ’āva’e ’Ātopa 1945, ’ua fa’aha’amana’o te peresideni Smith i te feiā mo’a i te anira’a a te Fa’aora ’ia aroha i tō rātou ta’ata tupu ’e ’ia fa’a’ore i te hara a tō rātou mau ’enemi ’e i muri iho, ’ua ha’api’i, « terā te vārua tā te feiā mo’a ato’a i te mau mahana hope’a nei e ’imi ’ia noa’a, mai te mea e hina’aro rātou ’ia ti’a i te hō’ē mahana i mua i tōna ’aro ’e ’ia fāri’i i te hō’ē mānava hanahana i te fare mai roto mai iāna ».16

Te piti : ’A ’imi i te mau hotu o te Vārua

I roto i tāna ’Episetole i tō Galatia tē fa’ahiti nei te ’āpōsetolo Paulo i te vāhira’a i rotopū i te mau ’ohipa parauti’a ’o tē fa’ati’a ia tātou ’ia fatu i te bāsileia o te Atua ’e te mau ’ohipa ’o tē nehenehe, ma te tātarahapa ’ore, e fa’a’ere ia tātou. I roto i te mau mea e fa’ati’a ia tātou tē vai ra te mau hotu o te Vārua « te here, te ’oa’oa, te hau, te fa’a’oroma’i, te marū, te maita’i, te fa’aro’o, te ha’eha’a, [’e] te hitahita ’ore ».17 ’Ua tu’u ato’a Paulo i te amora’a i te hōpoi’a a te tahi ’e te tahi, ’e ’eiaha e fa’aea i te rohi i te ’ohipa maita’i.18 I rotopū i teie mau ’ohipa e ’ere i te mea tano, ’ua tu’u ’oia i te hae, te riri ’e te tama’i.19

Te hō’ē o te mau ha’api’ira’a rahi i roto i te tau o te Faufa’a Tahito, nō ni’a ïa i te metua Aberahama. E nā ta’ata tao’a rahi o Aberahama rāua o Lota, tāna tamaiti fēti’i terā rā ’ua ’ite a’era rāua ē, e’ita tā rāua e nehenehe e fa’aea ’āmui. Nō te fa’a’ore i te mau tāma’i, ’ua fa’ati’a o Aberahama ia Lota ’ia mā’iti i te fenua tāna e hina’aro. ’Ua mā’iti o Lota i te fenua pāpū o Ioridana, e mea rarirari maita’i ’e te nehenehe. ’Ua rave o Aberahama i te fenua pāpū o Mamera. Tē fa’a’ite ra te mau pāpa’ira’a ē, ’ua fa’ati’a a’era Aberahama i tōna fare ’īe ’e ’ua patu a’era « i te hō’ē fata nā Iehova ».20 ’Āre’a rā o Lota ra, « ’ua patia ihora i tōna puhapa i pīha’i iho ia Sodoma ».21 Nō te fa’atupu i te mau autā’atira’a hau, e mea māramarama maita’i te ha’api’ira’a, e ti’a ia tātou ’ia rave i te fa’aotira’a ’e ’ia tinai i te tāma’i nō ni’a i te mau mea ’aita e tītauhia te parauti’a. Mai tā te ari’i Beniamina i ha’api’i, « e’ita tō te hō’ē e hina’aro ’ino’ino i te tahi i reira, e hina’aro rā i te pārahi hau noa »22 Terā rā, nō ni’a i tō tātou huru i roto i te parau nō te parauti’a ’e te mau tītaura’a i te pae nō te mau ha’api’ira’a tumu, ’ia vai pāpū noa tātou ma te ’āueue ’ore e ti’a ai.

Mai te mea e hina’aro tātou i te hau, ’oia ho’i te tāpa’o ha’amāuruuru o te mau ’ohipa parauti’a, e’ita ïa tātou e fa’ati’a i tō tātou mau fare ’ie i te pae o te ao nei. E fa’ati’a tātou i tō tātou mau fare ’ie i te pae o te hiero.

Te toru : ’A fa’a’ohipa i te ti’amāra’a nō te mā’iti i te parauti’a

’Ua tū’ati ’āfaro roa te hau ’e te ti’amāra’a ’ei nā tuha’a faufa’a roa nō te fa’anahora’a o te fa’aorara’a. Mai tei fa’ata’ahia i roto i te Parau Tumu o te ’Evanelia nō ni’a i « Te ti’amāra’a ’e te hōpoi’a », « Te ti’amāra’a o te ti’ara’a ïa ’e te ha’amaita’ira’a tā te Atua e hōro’a mai ia tātou nō te mā’iti ’e nō te ha’a nō tātou iho ».23 Nō reira, ’o te ti’amāra’a tei rōpū i te tupura’a rahi ’e te ’itera’a o te ta’ata iho ’o tē ha’amaita’i ia tātou ’a pe’e ai tātou i te Fa’aora.24

I roto i te « ’āpo’ora’a i te ao ra hou te tāhuti nei » ’ua riro te ti’amāra’a ’ei hō’ē tumu faufa’a roa ’e te pe’ape’a i rotopū i te feiā tei mā’iti ’ia pe’e i te Mesia ’e te feiā tei pe’e ia Sātane.25 ’A fa’aru’e i te te’ote’o ’e te ha’avī ’e ’a mā’itira’a i te Fa’aora, ’ō tē fa’ati’a ia tātou ’ia fāri’i i tōna māramarama ’e tōna hau. E fa’atāfifi rā te hau o te ta’ata iho ’ia fa’a’ohipa ana’e te ta’ata i tō rātou ti’amāra’a ma te fa’a’ino ’e te ha’apēpē.

’Ua pāpū iā’u ē, te ha’apāpūra’a hau tā tātou i fāri’i i roto i tō tātou ’ā’au, ’ua ha’apūaihia ïa nā tō tātou ’itera’a i te mea tā te Fa’aora o te ao nei e rave nō tātou. ’Ua vauvau-nehenehe-hia mai te reira i roto ’Ia Poro Haere i tā’u nei ’Evanelia : « ’Ia ti’aturi ana’e tātou i te tāra’ehara a Iesu Mesia, e tauturu ’oia ia tātou ’ia fa’a’oroma’i i tō tātou mau tāmatara’a, tō tātou mau ma’i ’e tō tātou mau māuiui. E nehenehe tātou e fa’a’īhia i te ’oa’oa, te hau, ’e te tāmāhanahanara’a. Te mau mea ato’a e ’ere i te mea maita’i i roto i te orara’a nei, e nehenehe e fa’a’āfarohia nā roto i te tāra’ehara a Iesu Mesia ».26

Te maha : E patu ia Ziona i roto i tō tātou ’ā’au ’e tō tātou ’utuāfare

E tamari’i tātou nā te Atua ’e e tuha’a tātou nō tōna ’utuāfare. E tuha’a ato’a tātou nō te ’utuāfare i reira tātou i fānauhia ai. ’O te fa’anahora’a o te ’utuāfare te niu nō te ’oa’oa ’e te hau. ’Ua ha’api’i te peresideni Russell M. Nelson ia tātou—’e i te roara’a o teie ma’i pe’e ’ua ha’api’i mai tātou—ē te ha’apa’ora’a i te pae fa’aro’o ha’atumuhia i ni’a i te ’utuāfare pāturuhia ’e te ’Ēkālesia, e nehenehe te reira « e fa’a’u’ana i te mana o te mau ’utuāfare … nō te fa’ariro i tō [tātou] ’utuāfare ’ei vāhi mo’a nō te fa’aro’o ».27 Mai te mea tē vai ra teie ha’apa’ora’a i te pae fa’aro’o i roto i tō tātou ’utuāfare, e fāri’i ato’a tātou i te hau o te Fa’aora.28 ’Ua ’ite tātou ē, e rave rahi o ’outou ’aita i fāri’i i te mau ha’amaita’ira’a nō te mau ’utuāfare parauti’a ’e tē ’aro tāmau nei i te feiā e mā’iti i te parauti’a ’ore. E nehenehe te Fa’aora e hōro’a mai i te pārurura’a ’e te hau nō te arata’i ia ’outou i te pae hope’a i te pārurura’a ’e te nohora’a i mua i te mau vero o te orara’a.

Tē ha’apāpū atu nei au ia ’outou ē, te ’oa’oa, te here ’e te tupura’a e fāri’ihia i roto i te mau ’utuāfare here, te parauti’a e hōro’a mai te reira i te hau ’e te ’oa’oa. ’Ua riro te here ’e te maita’i ’ei tumu nō te fāri’ira’a ia Ziona i roto i tō tātou ’ā’au ’e i tō tātou mau ’utuāfare.29

Te pae : ’A pe’e i te mau a’ora’a ’āpī a tō tātou peropheta

E ha’apūai-rahi-hia tō tātou hau ’ia pe’e ana’e tātou i te peropheta o te Fatu, te peresideni Russell M. Nelson. Tau taime ri’i noa e toe ra e fa’aro’o atu ai tātou iāna. ’Ua fa’aineinehia ’oia nō teie pi’ira’a mai te fa’atumura’ahia te ao nei. ’Ua riro tōna fa’aineinera’a iāna iho ’ei ’ohipa fa’ahiahia mau.30

’Ua ha’api’i ’oia ia tātou ē, e nehenehe tā tātou « e ’ite i te hau ’e te ’oa’oa vai maoro tae noa ato’a atu i roto i te taime ’āhuehue », ’a rohi ai tātou nō te riro mai tō tātou Fa’aora ’o Iesu Mesia.31 ’Ua a’o mai ’oia ia tātou ’ia tātarahapa i te « mau mahana ato’a » nō te fāri’i i « te mana tāmā, te mana fa’aorara’a ’e te mana ha’apūai » o te Fatu.32 ’O vau iho ā te ’ite ē, ’ua fāri’ihia te heheura’a ’e tē tāmau noa nei ā i te fāri’ihia mai te ra’i mai nā roto i tō tātou peropheta here.

’A fa’atura ai ’e ’a pāturu ai tātou iāna ’ei peropheta nō tātou, tē ha’amori ra ïa tātou i tō tātou Metua i te ao ra ’e tō tātou Fa’aora ’o Iesu Mesia. Nā te Vārua Maita’i e aupuru nei ia tātou.

Te fa’a’ite pāpū nei au ’e tē hōro’a atu nei au i tō’u ’itera’a pāpū ’ei ’āpōsetolo ē, tē fa’atere nei ’e tē arata’i nei Iesu Mesia, te Fa’aora ’e te Tāra’ehara o te ao, i tāna ’Ēkālesia i fa’aho’i-fa’ahou-hia mai. ’Ua riro tōna orara’a ’e tāna misiōni tāra’ehara ’ei tumu mau nō te hau. ’O ’oia te Ari’i nō te Hau. Tē fa’a’ite nei au ma te pāpū ’e te hanahana ē, tē ora nei ’oia. I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. « ’Aita te mau ta’ata nō Independence e au ’ia poro te feiā mo’a i te mau Initia ’e e ore e fa’ati’a i te fa’atītīra’a » (Saints: The Story of the Church of Jesus Christ in the Latter Days, vol. 1, The Standard of Truth, 1815–1846 [2018], 172).

  2. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121:1.

  3. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121:3.

  4. Te Ha’api’ira’a Tumu ʼe te mau Fafaura’a 121:7–8.

  5. Hi’o 2 Nephi 2:26–27

  6. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 121:7.

  7. Ioane 13:34.

  8. Ioane 14:27.

  9. Isaïa 9:6 ; 2 Nephi 19:6. ’Ua ha’api’i ato’a te Fa’aora i roto i tāna Ha’api’ira’a Rahi, « E ao tō tei fa’atupu i te parau hau ra, e parauhia rātou ’o te tamari’i nā te Atua » (Mataio 5:9).

  10. « Ma te parau mau ’e te parauti’a … a muri noa atu » (hi’o Isaia 9:6–7 ; 2 Nephi 19:6–7 ; hi’o ato’a Galatia 5:22).

  11. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 1:35. ’Ua fa’ahiti te peresideni Wilford Woodruff i teie i te matahiti 1894 ’e fa’ahou i te matahiti 1896 (hi’o The Discourses of Wilford Woodruff, sel. G. Homer Durham [1946], 251–52 ; hi’o ato’a Marion G. Romney, i roto Conference Report, ’Ēperēra 1967, 79–82 ; Ezra Taft Benson, « The Power of the Word », Ensign, Mē 1986, 79–80 ; Dallin H. Oaks, « Fa’aineinera’a nō te Tae-piti-ra’a mai », Liahona, Mē 2004, 9).

  12. Mataio 10:34.

  13. Nik Day, « Te hau i te Mesia », tumu parau nō te hīmene a te Feiā ’Āpī, 2018 Liahona, Tēnuare 2018, 54–55 ; New Era, Tēnuare 2018, 24–25. Tē ha’api’i nei te hīmene « Te hau i te Mesia » ē :

    ’Ia pe’e tātou iāna,

    e hau tō tātou.

    Hōro’a ’oia

    (i) te tīa’ira’a.

    Hōro’a ’oia

    i te pūai hau.

    Te ha’apūra’a

    nō te mau vero.

    ’Arepu ai te ao,

    e hau tō tātou.

  14. Te mau Ha’api’ira’a a te mau Peresideni o te ’Ēkālesia : Joseph F. Smith (1998), 374.

  15. Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 59:23.

  16. Hi’o George Albert Smith, i roto Conference Report, ’Ātopa 1945, 169–70.

  17. Galatia 5:22–23.

  18. Hi’o Galatia 6:2, 9.

  19. Hi’o Galatia 5:20.

  20. Genese 13:18.

  21. Genese 13:12.

  22. Mosia 4:13.

  23. Gospel Topics, « Agency and Accountability », topics.ChurchofJesusChrist.org.

  24. « E ti’amā [tātou] ’ia mā’iti i te ti’amāra’a ’e te ora mure ’ore, nā roto i te Ārai rahi o te ta’ata ato’a » (2 Nephi 2:27). E fa’ati’a ato’a te ti’amāra’a i te mau mā’itira’a ’ino a vetahi ’ē nō te fa’atupu i te ’oto ’e te māuiui ’e i te pohe i te tahi taime. Tē fa’a’ite pāpū nei te mau pāpa’ira’a moa ē, ’ua hōro’a te Fatu te Atua i te ti’amāra’a ’ia mā’iti te ta’ata i te maita’i ’aore rā i te ’ino (hi’o 2 Nephi 2:16).

  25. Hi’o Gospel Topics, « Agency and Accountability », topics.ChurchofJesusChrist.org.

  26. ’Ia Poro Haere i Ta’u nei ’Evanelia : Te hō’ē arata’i nō te ’ohipa misiōnare (2019), 52, ChurchofJesusChrist.org ; tu’uhia te fa’atomara’a.

  27. Russell M. Nelson, « Rirora’a ’ei feiā mo’a hi’ora’a maita’i  », Liahona, Novema 2018, 113.

  28. Hi’o Te Ha’api’ira’a Tumu ’e te mau Fafaura’a 19:23

  29. ’Ua fāna’o vau ’ia pa’ari i roto i te hō’ē ’utuāfare tē vai ra te hau. Te tumu rahi nō te reira, nō te huru ïa o tō mātou metua vahine, e melo ha’apa’o maita’i ’oia nō te ’Ēkālesia. E metua tāne fa’ahiahia roa tō’u i roto i te mau mea ato’a, terā rā e ’ere ’oia i te melo ha’apa’o maita’i. ’Ua fa’atura o māmā i tō mātou metua tāne ’e ’ua ha’apae i te mārōra’a. ’Ua ha’api’i ’oia ia mātou ’ei tamari’i ’ia pure ’e ’ia haere i te purera’a. ’Ua ha’api’i ato’a ’oia ia mātou ’ia here ’e ’ia tāvini i te tahi ’e te tahi (hi’o Mosia 4:14-15). Te pa’arira’a i roto i teie huru ’utuāfare, ’ua hōro’a mai te reira i te hau ’e ’ua riro ’ei ha’amaita’ira’a rahi i roto i tō’u orara’a.

  30. ’Ua fāri’i Russell M. Nelson i te parau tū’ite i te ha’api’ira’a utuutura’a ma’i nō te fare ha’api’ira’a tuatoru nō Utaha, e ti’ara’a mātāmua tōna i roto i tāna piha ha’api’ira’a i te 22ra’a o tōna matahiti. E taime roa tōna hina’arora’a ’ia riro ’ei taote tāpū ’e ’ua fāri’i i te ha’api’ipi’ira’a maita’i roa a’e e vai ra i roto i te mau pū rapa’āura’a. ’Ua fa’aoti ’oia ma te ha’apa’o maita’i i te mau tītaura’a o te nu’u fa’ehau i Korea ’e i Tāpone. ’Ua riro ’oia ’ei pionie nō te roara’a e rave rahi matahiti i roto i te tāpūra’a māfatu ’e ’ua atutu tōna ro’o nā te ao nei. Noa atu te fa’ahiahia o teie fa’aineinera’a nō te ha’amaita’i i te ta’ata ’ati a’e te ao nei nā roto i tōna mau ’aravihi i te pae rapa’āura’a ma’i, e mea faufa’a atu ā te fa’aineinera’a pae vārua o te peresideni Nelson. ’Ōna te metua tāne o te hō’ē ’utuāfare tamari’i rahi, te mau mo’otua ’e te hina. ’Ua tāvini ’oia ma te ha’apa’o maita’i i tōna ’utuāfare ’e i te ’Ēkālesia i te roara’a o tōna orara’a.

  31. Russell M. Nelson, « Parau poro’i ’īritira’a », Liahona, Mē 2020, 6 ; hi’o ato’a Russell M. Nelson, « Te ’oa’oa ’e te oraora pae Vārua », Liahona, Novema 2016, 81–84.

  32. Russell M. Nelson, « Parau poro’i ’īritira’a », 6.