’Āmuira’a rahi
Te ’imira’a i te hau o te ta’ata iho
’Āmuira’a rahi nō ’Ēperēra 2023


Te ’imira’a i te hau o te ta’ata iho

Tē pure nei au ē ’ia ’ite mai ’outou i te hau, ’ia tauturu e rave rahi atu mau ta’ata ’ia ’ite mai ’e ’ia fa’atae atu i te reira.

E a’u mau taea’e ’e mau tuahine here, ’ua ha’amaita’ihia tātou e te mau ha’api’ira’a fa’auruhia ’e te hīmene nehenehe tei ha’aputapū ia tātou, i roto i teie tuha’a purera’a o te ’ōmuara’a o te ’āmuira’a rahi. Te ha’amāuruuru nei mātou ia ’outou nō tō ’outou taera’a mai ’e tō ’outou fa’aro’o.

I teie mahana, e paraparau atu vau nō ni’a i te mea tā’u i ha’api’i mai nō ni’a i te temeio nō te ’imira’a i te hau o te ta’ata iho, noa atu te huru o tō tātou orara’a. ’Ua ’ite te Fa’aora ē, tē hina’aro nei te mau tamari’i tā’āto’a a tō tātou Metua i te ao ra i te hau ’e ’ua parau ’oia ē, e nehenehe tāna e hōro’a mai i te reira. Tē ha’amana’o ra ’outou i te mau parau a Iesu Mesia tei pāpa’ihia i roto i te buka a Ioane : « E hau tā’u e vaiiho ia ’outou nei : E ’ere mai tā tō te ao nei hōro’a tā’u hōro’a ia ’outou. ’Eiaha e taiā tō ’outou ’ā’au, ’eiaha ho’i e māta’u ».1

Te aura’a tāna e parau nei nō te hau ’e mea nāhea ’oia e nehenehe ai e hōro’a mai i te reira, ’ua heheuhia mai nā roto i te huru orara’a o te feiā tei fa’aro’o iāna i te fa’ahitira’a i te reira mau parau. ’A fa’aro’o mai na i te ’ā’amu i roto i te Ioane nō ni’a i te fāito hope’a o te tāvinira’a a te Mesia. ’Ua topa mai te mau pūai tahae o te ’ino i ni’a iāna ’e ’aita e maoro roa e topa ato’a mai i ni’a i tāna mau pipi.

Teie te mau parau a te Fa’aora :

« ’Ua hina’aro ’outou iā’u ra, e ha’apa’o i tā’u parau.

« Nā’u ho’i e ani atu i te Metua ra, e nāna e hōro’a mai i te tahi Fa’aa’o ia ’outou, ’ia pārahi mau ’oia ē a muri noa atu i’ō ’outou nei ;

« ’O te Vārua parau mau ra ; ’o te ’ore e fāri’ihia mai e te ao nei ra, nō te mea ’aore i hi’o iāna, ’aore ho’i i ’ite iāna : E ’ite rā ’outou iāna ; e pārahi mau ho’i ’oia i’ō ’outou nei, ’e ’ei roto ho’i ia ’outou.

« E’ita vau e vaiiho ’ōtare noa ia ’outou : E ho’i mai ā vau ia ’outou nei.

« ’E ’ia ro’o vau iti a’e, e ’ore tō te ao e hi’o fa’ahou mai iā’u ; e hi’o mai rā ’outou iā’u : Nō te mea e ora vau, e ora ato’a ho’i ’outou.

« ’Ia tae i te reira mahana e ’ite ai ’outou ē, tei roto ho’i au i tā’u Metua, ’e tei roto ho’i ’outou iā’u ’e tei roto vau ia ’outou.

« Tei iāna tā’u ra parau ’e ’ua ha’apa’o ’oia i taua parau ra, ’oia tei hina’aro mai iā’u : ’E tei hina’aro mai iā’u ra, e herehia mai ’oia e tā’u Metua ra, ’e e here ho’i au iāna, ’e e fa’a’ite atu ho’i au iāna iā’u iho.

« ’Ua parau mai ra luda iāna, ’eiaha Isakariota, e te Fatu, e aha ’oe i fa’a’ite mai ai ia mātou ia ’oe iho, ’e ’aore i tō te ao ?

« ’Ua parau atu ra Iesu iāna, nā ’ō atu ra, ’ia hina’aro mai te ta’ata iā’u ra, e ha’apa’o ïa i tā’u parau : ’E e here mai ho’i tā’u Metua iāna, ’e е haere atu ho’i māua iāna ra e pārahi mau atu i ’ōna ra.

« О tē ’ore e hina’aro mai iā’u ra, ’aore ïa i ha’apa’o i tā’u parau : E ’ere rā i tā’u teie nei parau tā ’outou e fa’aro’o nei, nā te Metua rā i tono mai iā’u nei ra.

« I fa’a’ite au ia ’outou i teie nei mau parau, i te pārahira’a vau i’ō ’outou nei.

« Nā te Fa’aa’o ra, nā te Vārua Maita’i ra, ’o tā te Metua e tono mai ma tō’u nei i’oa ra, nāna e ha’api’i mai ia ’outou i te mau mea ato’a ; ’E e fa’a’ite fa’ahou mai ho’i ia ’outou i te mau parau ato’a tā’u i parau atu ia ’outou na.

« E hau tā’u e vaiiho ia ’outou nei, ’o tō’u nei hau tā’u e hō atu nō ’outou : E ’ere mai tā tō te ao nei hōro’a tā’u hōro’a ia ’outou. ’Eiaha e taiā tō ’outou ’ā’au, ’eiaha ho’i e mata’u ».2

’Ua ha’api’i mai au e pae a’e parau mau nā roto mai i terā ha’api’ira’a tā te Fa’aora.

’A tahi, e hōro’ahia mai te hōro’a o te hau i muri a’e i tō tātou fa’a’itera’a i te fa’aro’o nō te ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a. Nō te feiā tei riro ’ei melo nō te fafaura’a o te ’Ēkālesia a te Fatu, te ha’apa’ora’a ’o te mea ïa tā tātou i fafau a’ena i te rave.

’A piti, e haere mai te Vārua Maita’i e pārahi i pīha’i iho ia tātou. ’Ua parau te Fatu ē, mai te mea e tāmau noa tātou i ha’apa’o maita’i, e pārahi mai te Vārua Maita’i i roto ia tātou. ’O te parau fafau ïa i roto i te pure ’ōro’a ē, e riro te Vārua ’ei ’āpiti nō tātou ’e e fāri’i tātou i tāna tāmāhanahanara’a i roto i tō tātou ’ā’au ’e tō tātou vaerua.

’A toru, tē fafau nei te Fa’aora ē, mai te mea e fa’atura tātou i tā tātou mau fafaura’a, e nehenehe tātou e ’ite i te here o te Metua ’e o te Tamaiti nō te tahi ’e te tahi ’e nō tātou. E nehenehe tātou e ’ite i tō rāua fātatara’a mai i roto i tō tātou orara’a tāhuti, mai tā tātou e nā reira ’ia fana’o ana’e tātou ’ia vai i pīha’i iho ia rāua e a muri noa atu.

’A maha, te ha’apa’ora’a i te mau fa’auera’a a te Fatu, e tītau te reira hau atu i te ha’apa’o-noa-ra’a. Tītauhia ia tātou ’ia here i te Atua ma tō tātou ’ā’au ato’a, te pūai ato’a, te mana’o ato’a, ’e te vaerua ato’a.3

Te feiā ’aita e au iāna, e’ita rātou e ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a. ’E nō reira, e’ita rātou e fāri’i i te hōro’a nō te hau i roto i teie orara’a ’e i roto i te ao a muri a’e.

’A pae, e mea pāpū maita’i ē, ’ua here mau te Fatu ia tātou ’ua nāva’i roa nō te ’aufau i te ho’o o tā tātou mau hara ’ia ti’a ia tātou—nā roto i tō tātou fa’aro’o iāna ’e tā tātou tātarahapa, nā roto i te mau maita’i o tāna tāra’ehara—’ia fāri’i i te hōro’a o te hau « tei hau ’ē atu i te ’ite ta’ata nei »,4 i roto i teie orara’a ’e i pīha’i iho iāna e a muri noa atu.

Te tahi pae o ’outou, penei a’e e rave rahi, ’aita e fāri’i nei i te hau i fafauhia mai e te Fatu. ’Ua pure paha ’outou i te hau nō ’outou iho ’e te tāmāhanahanara’a pae vārua. Terā rā, mai te huru ra ia ’outou ē, ’ua fa’aea muhu ’ore noa tō te ra’i i mua i tā ’outou tāparura’a.

Tē vai ra hō’ē ’enemi o tō ’outou vaerua ’aita e hina’aro nei ’ia ’itehia te hau ia ’outou ’e i tei herehia e ’outou. E’ita ’oia e fāna’o i te reira. Tē ’ohipa nei ’oia ’ia ’ore ’ia ’itehia ia ’outou te hau tā te Fa’aora ’e tō tātou Metua i te ao ra e hina’aro ’ia fāri’i ’outou.

Mai te mea ra, te rahi noa atu ra te mau tauto’ora’a a Sātane nō te ueue i te riri ’e te ’ino’ino ’ati a’e ia tātou. Tē ’ite nei tātou i te mau fa’a’itera’a i rotopū i te mau nuna’a ’e te mau ’oire, i roto i te mau aroā, i roto i te ha’apararera’a uira’a, nā te ao ato’a nei.

Nō reira, e ti’a ’ia vai mana’o ’ana’anatae : I te mea ē, ’ua tu’uhia te māramarama o te Mesia i roto i te tamari’i fānau ’āpī tāta’itahi. Nā roto i teie hōro’a rahi, e tupu mai te hō’ē ’itera’a i te mea ti’a, te hō’ē hina’aro ’ia here ’e ’ia herehia. Tē vai ra te hō’ē ’ite i te parauti’a ’e i te parau mau i roto i te tamari’i tāta’itahi a te Atua, ’ia haere mai ’oia i roto i te tahuti nei.

Tō tātou mana’o ’ana’anatae nō te hau o te ta’ata iho o teie mau tamari’i, tei roto ïa i te mau ta’ata e ’atu’atu ia rātou. Mai te mea ’ua ha’a te feiā tei aupuru ’e tei tāvini ia rātou nō te fāri’i i te hōro’a o te hau o te Fa’aora, e fa’aitoito ïa rātou, nā roto i tō rātou hi’ora’a ’e tā rātou iho mau tauto’ora’a, i te fa’aro’o o te tamari’i ’ia fāri’i i te hōro’a o te hau nō te ra’i.

Tē reira tā mau pāpa’ira’a mo’a e fafau nei : « E ha’api’i i te tamaiti i tāna ’ē‘a ’ia haere ra : ’E ’ia pa’ari ’oia ra, e ’ore e fa’aru’e i tāua ’ē‘a ra ».5 E ti’a i te ta’ata tei fa’ata’ahia nō te atuatu ’e nō te ha’api’i i te tamari’i ’ia ti’amā nō te fāri’i i te hōro’a o te hau.

Tē fifi rā, ’ua fāri’i pā’āto’a tātou i te māuiui nō te mau tamari’i tei aupuruhia e te mau metua fa’auruhia—i te tahi taime, hō’ē ana’e metua—’ua mā’iti, i muri a’e i te hō’ē orara’a fa’aro’o, e rave i te ’ē’a nō te ’oto.

Noa atu ē, e tupu mai taua pe’ape’a ra, tei ni’a tō’u mana’o ’ana’anatae i te tahi atu hōro’a a te Fatu te vaira’a. ’Oia ho’i : E hōro’a mai ’oia e rave rahi mau ta’ata fa’atupu hau i rotopū i tāna mau pipi ti’aturihia. ’Ua fāri’i rātou i te hau ’e i te here o te Atua. Tei roto te Vārua Maita’i i tō rātou ’ā’au, ’e e nehenehe te Fatu e arata’i ia rātou nō te toro i te rima i te mau mamoe mo’e.

’Ua ’ite au i te reira i roto i tō’u orara’a ’e na te ao ato’a nei. ’Ua ’ite ato’a ’outou i te reira. I te tahi mau taime, ’ia tupu ana’e mai te tītaura’a ’ia tauturu, mai te huru ē, e mea ’ōpua-’ore-hia.

I te hō’ē taime, ’ua ui ’ōhie noa vau i te hō’ē ta’ata tā’u i fārerei i roto i te hō’ē rāterera’a, « E nehenehe ānei ’oe e paraparau ri’i mai nō ni’a i tō ’oe ’utuāfare ? » I roto i te ’āparaura’a ’ua ani au ’ia hi’o i te hō’ē hōho’a o tāna tamāhine pa’ari, mai tāna i parau e aro nei. ’Ua māere au i te nehenehe o te hōho’a mata o taua tamāhine ra i ni’a i te hōho’a. ’Ua tupu mai te mana’o i roto iā’u ’ia ani e nehenehe ānei au e fāri’i i te i’oa o tāna rata uira. I taua taime ra, ’ua hahi ’ē roa te tamāhine ’e tē uiui nei e poro’i ānei tā te Atua nāna. Tē vai ra. Teie ïa : « ’Ua here te Fatu ia ’oe. ’Ua nā reira noa ’oia. Tē hina’aro nei te Fatu ’ia ho’i mai ’oe. Tē vai noa ra tā ’oe mau ha’amaita’ira’a i parau-fafau-hia.

’Ua fāri’i te mau melo o te ’Ēkālesia tā’āto’a i te hōro’a o te hau a te Fatu nō te ta’ata iho. Tē fa’aitoito nei ’oia i te mau ta’ata ato’a ’ia tauturu ia vetahi ’ē ’ia fāri’i i te mau rāve’a ’ia haere mai iāna ra, ’e ’ia fāri’i i taua ā hau ra nō rātou iho. ’Ei reira rātou e mā’iti ai e mā’imi i te fa’aurura’a nō te ’ite e mea nāhea rātou i te fa’atae atu i te reira hōro’a ia vetahi ’ē.

’Ei reira te u’i ’āpī e riro ai ’ei ta’ata fa’a’amu i te u’i nō muri iho. Nā te ’ohipa fa’arahi e fa’atupu i te temeio. E pārare te reira ’e e tupu i te rahi i te roara’a o te tau, ’e e fa’aineine ’e e ineine te bāsileia o te Fatu i ni’a i te fenua nei, i te fāri’i maita’i iāna nā roto i te mau tū’oura’a hosana. E vai mai te hau i ni’a i te fenua nei.

Tē fa’a’ite nei au i tō’u ’itera’a pāpū ē, tē ora nei te Fa’aora ’e tē fa’atere nei ’oia i teie ’Ēkālesia. ’Ua putapū vau i tōna here i roto i tō’u orara’a ’e tōna here ’e tōna māna’ona’ora’a nō te mau tamari’i ato’a a te Metua i te ao ra. Te anira’a manihini a te Fa’aora ’ia haere mai iāna ra, e hōro’a ïa nō te hau.

’O te peresideni Russell M. Nelson te peropheta ora a te Atua i ni’a i te fenua tā’āto’a. ’Ua parau ’oia, « Tē ha’apāpū atu nei au ia ’outou ē, noa atu te huru tupura’a o te ao nei ’e tō ’outou iho huru tupura’a, e nehenehe ’outou e hi’o i te ananahi ma te mana’o ’ana’anatae ’e te ’oa’oa ».6

Tē fa’a’ite atu nei au i tō’u here ia ’outou. Tē tae nei tō ’outou fa’aro’o rahi ’e tō ’outou here i ni’a i te ta’ata ’e nā te reira e tauturu i te Fatu ’ia taui i te mau ’ā’au, ’e e fāri’i i te hina’aro ’ia pupu ia vetahi ’ē i te hōro’a o te hau tei hau atu i te ’ite ta’ata.

Tē pure nei au ē ’ia ’ite mai ’outou i te hau, ’ia tauturu e rave rahi atu mau ta’ata ’ia ’ite mai ’e ’ia fa’atae atu i te reira. E tupu te hau e tauatini matahiti ’ia ho’i fa’ahou ana’e mai te Fatu. Tē fa’a’ite pāpū nei au ma te ’oa’oa ’e nā roto i te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.