2010–2019
E horo‘a parau-ore-hia na te Atua
Atopa 2012


E horo‘a parau-ore-hia na te Atua

E ohipa tahoê maitai te Varua Maitai e te Metua i te Ao ra e o Iesu Mesia, te raveraa te mau ti‘araa e rave rahi faufaa roa e te mau hopoi‘a taa ê.

I te matahiti 1994, ua ani te peresideni Howard W. Hunter i te mau melo atoa o te Ekalesia ia « faariro i te hiero… ei tapa‘o rahi no [to tatou] ti‘araa melo ».1 I muri iho, i taua matahiti noa ra, ua oti te paturaa o te hiero no Bountiful Utaha. Mai te rahiraa o te mau taata, ua anaanatae roa matou i te haere e te utuafare i te opani iriti na mua a‘e te haamo‘araa. Ua haa maite atu matou no te faaineine i ta matou mau tamarii no te tomoraa i roto i te hiero ma te pure atoa e, e farii ratou i te hoê iteraa pae varua e ia riro mai te hiero ei tutonuraa no to ratou oraraa.

Te haere ra matou na roto i te hiero ma te faatura e ua faahiahia roa vau i te hanahana o te hamaniraa, te mau faaneheneheneraa, te hihi mahana e anaana ra na roto i te mau haamaramarama teitei e te mau peni au no te aau. Haaviti mau teie fare mo‘a.

Te tomo ra matou i roto i te piha tiretiera, haru mai nei ta maua tamaiti hopea, o Ben, 6 matahiti i to’u avae. E au e, ua taiâ oia—e ua pe‘ape‘a atoa paha.

Ua ani mărû vau ia’na e, « Tamaiti, eaha te fifi ? ».

Pahono mai nei, « Papa, eaha to ô nei ? mea ê roa no’u ».

Ua ite au e, ua farii paha ta maua tamaiti iti i te faaûruraa a te Varua Maitai, a tahi ra paha teie huru faito puai, ua tuturi atura vau i piha‘i iho ia’na. Te haere noa ra te feia mata‘ita‘i na piha‘i iho ia maua, ua faaea noa maua Ben tau minuti, o’na i to’u pae, e ua tuatapapa no ni‘a i te Varua Maitai. Ua maere au i te ohie o ta maua aparauraa i te mana‘o mo‘a o to’na aau. A paraparau noa ai maua, papû mai nei e, te mea i faaûru rahi roa a‘e ia Ben, e ere ïa te mea ta’na i ite, o te mea râ ta’na i haaputapu—e ere te nehenehe o te hamaniraa, o te reo iti ha‘iha‘i râ o te Varua o te Atua i to’na aau. Ua faaite au ia’na i to’u iteraa no te reira, mai te huru ra e, ua faaara faahou mai te maere o teie tamarii i roto ia’u i te mauruuru rahi no te horo‘a parau-ore-hia no ô mai i te Atua ra—te horo‘araa o te Varua Maitai.2

O vai te Varua Maitai ?

Te Varua Maitai, o te melo toru ïa no te Atuaraa, e no reira, mai te Atua te Metua e o Iesu Mesia, ua ite Oia i to tatou mau mana‘o e te mau hinaaro o to tatou aau.3 Ua here te Varua Maitai ia tatou e ua hinaaro Oia ia oaoa tatou. No te mea ua ite Oia i te mau tamataraa i mua ia tatou, ua nehenehe ïa Ta’na e arata‘i e e haapii ia tatou i te mau mea ti‘a atoa no te ho‘i e no te ora faahou i piha‘i iho i to tatou Metua i te Ao ra.4

Taa ê i to te Metua i te Ao ra e to Iesu Mesia, e tino ivi hanahana to Raua, e hoho‘a taata varua te Varua Maitai o te paraparau nei i to tatou varua na roto i te hoê mea i te aau e te mau mana‘o.5 Ei varua, e hopoi‘a hoê roa Ta’na te riroraa ei tiaau no reira mai te heheuraa a te taata iho e fariihia ai. I roto i te papa‘iraa mo‘a, e parau-atoa-hia te Varua Maitai, te Varua Mo‘a, te Varua o te Fatu, te Varua Mo‘a no te fafauraa e aore râ te Varua noa.6

Eaha te misioni a te Varua Maitai ?

E ohipa tahoê maitai te Varua Maitai e te Metua i te Ao ra e o Iesu Mesia, te raveraa te mau ti‘araa e rave rahi faufaa roa e te mau hopoi‘a taa ê. Te ohipa matamua a te Varua Maitai o te faaite-papû-raa ïa no te Atua te Metua e no Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia,7 e te haapiiraa ia tatou i te parau mau o te mau mea atoa.8 Ua rahi a‘e te papû no te iteraa e tae mai na roto i te Varua Maitai i te tahi atu iteraa. Ua haapii te peresideni Joseph Fielding Smith e, « e mana to te Varua o te Atua o te paraparau ra i te varua o te taata ia faaite i te parau mau ma te puai e te maramarama rahi a‘e i te parau mau e tae mai na roto i te tahi atu taata ê, noa’tu e mau taata no te ra‘i mai ».9

Ua parau-atoa-hia te Varua Maitai ei Faaa‘o.10 I te taime pe‘ape‘a e te oto rahi e aore râ i te taime ua hinaaro tatou ia ite e, tei ô nei te Atua, e nehenehe i te Varua Maitai e faaora i to tatou varua, e faatae i te ti‘aturiraa e e haapii ia tatou i te « mau mea hau no te Basileia »11 ma te tauturu ia tatou ia farii i te « hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei ».12

E rave rahi matahiti i teie nei, ua amui mai te mau fetii no te hoê tamaaraa, e ua haamata to’u metua tane i te ha‘uti e te mau mootua. I reira iho e ma te faaara ore, ua matapourihia oia e ua pohe oioi atura. Ua nehenehe roa te reira ohipa e riro ei ati rahi, no ta’na ihoa râ mau mootua tei haamata i te ui haere i te tahi mau uiraa paari. Aua‘e râ, ua haafatata atu matou i ta matou mau tamarii, e ua pure e ua tai‘o i te mau parau a te mau peropheta no te Buka a Moromona no ni‘a i te opuaraa o te oraraa, e ua tamahanahana mai te Varua Maitai ia matou tata‘itahi. E mea fifi ia faaite i te reira na roto i te parau, ua tae papû mai râ i to matou aau te mau pahonoraa ta matou i imi na. Ua tupu te hau i roto i to matou aau i taua mahana ra, tei ore e haroaroahia e matou are‘a râ, te faaiteraa a te Varua Maitai e mea papû ïa, te pato‘i ore e te parau mau.

Ua riro te Varua Maitai ei haapii e e heheu parau.13 A tuatapapa ai tatou, a feruri maite ai e a pure ai no ni‘a i te mau parau mau o te evanelia, e haamaramarama te Varua Maitai i to tatou feruriraa e e haavitiviti i to tatou haro‘aro‘araa.14 E faariro Oia i te parau mau ei papa‘iraa o te ore e mâ faahou i roto i to tatou varua e e faatupu atoa mai i te hoê tauiraa rahi i to tatou aau. A faaite ai tatou i teie mau parau mau i to tatou utuafare, te mau melo o te Ekalesia e te mau hoa e te huiraatira i to tatou vahi, i reira te Varua Maitai e riro mai ai ei orometua haapii no ratou, no te mea e, e faatae Oia i taua parau ra « i roto i te aau o te tamarii a te taata nei ».15

E faaûru te Varua Maitai ia tatou ia haere ia vetahi ê ra no te tavini ia ratou. No’u nei, te mau hi‘oraa faahiahia mau no te faarooraa i te muhumuhu a te Varua Maitai a tavini ai ia vetahi ê, no roto mai ïa i te oraraa e te ohipa a te peresideni Thomas S. Monson, tei na ô e : « I roto i te amoraa i ta tatou mau hopoi‘a, ua haapii au e mai te mea e faaroo tatou e ia ohipa ma te tiaʻi ore, e arataʻi mai te Metua Here i te Ao ra ia tatou i to tatou mau haere‘a, e haamaitai hoʻi i to tatou mau oraraa e te oraraa o vetahi ê. Aita vau i ite a‘e nei i te hoê ohipa hau atu i te nehenehe, e aore ra, i te hoê mana‘o hau atu i te faufaa maori râ, te haapa‘oraa i te faaururaa no te ite e, ua pahono te Fatu i te pure a te tahi atu taata na roto atu ia outou ».16

Te hinaaro nei au e faaite i te hoê iteraa nehenehe mau. Te tavini ra te peresideni Monson ei episekopo, e ua faaroo oia e, tei te fare ma‘i te hoê melo no ta’na paroisa, o Mary Watson. I to’na taeraa’tu i reira, ua haapii mai oia e, tei roto oia i te hoê piha rahi e te tahi atu mau taata ma‘i. A haafatata ai oia i te tuahine Watson, ua haru to’na mata i ni‘a i te hoê taata ma‘i i te hoê ro‘i piri noa mai, tei tapo‘i oioi i to’na upoo.

Ia oti ta te peresideni Monson paraparauraa i te tuahine Watson e ua horo‘a i te hoê haamaitairaa autahu‘araa, ua aroha rima atura e te faaineine ra e haere atu i rapae. Ua tupu iho râ te hoê mea maere. E faahiti au i te faati‘araa a te peresideni Monson iho no ni‘a i taua ohipa ra :

« Eita e nehenehe ta’u e vaiiho ia’na. E au e, e rima puai e te huna e tape‘a ra i to’u tapono, e ua faaroo vau i roto ia’u i teie mau parau : ‘A haere i te ro‘i piri noa’tu i reira te tuahine i tapo‘i i to’na mata a tomo ai oe’. E ua na reira vau…

« Ua haafatata vau i te ro‘i o taua taata ma‘i ra, e ua ta‘iri‘iri mărû i to’na tapono ma te huti rii mai i te ahu taoto mai ni‘a i to’na mata. Auê ho‘i e ! E melo atoa oia no ta’u paroisa. Aita vau i ite e, tei te fare ma‘i oia. O Kathleen McKee to’na i‘oa. I to’na hi‘oraa mai ia’u, ta‘i atura ma te parau e, ‘E te episekopo e, i to oe tomoraa na tera opani, ua mana‘o roa vau e, ua haere mai oe no te hi‘o e no te haamaitai ia’u ei pahonoraa i ta’u mau pure. E oaoa rahi tei roto ia’u a mana‘o ai au e, ua ite oe tei ô nei au, i to oe râ tape‘araa i te tahi atu ro‘i, oto roa to’u aau no te mea ua ite au e, e ere o vau ta oe i haere mai e hi‘o.

« Ua parau vau i [te tuahine] McKee : ‘Eiaha e haapa‘o i te mea e, aita vau i ite tei ô nei oe. Te mea faufaa râ, ua ite te Metua i te Ao ra, e ua pure oe no te hoê haamaitairaa autahu‘araa. Na’na i faaûru ia’u e haere roa mai e huti i te ahu taoto ».17

Nahea te Varua Maitai e paraparau ia tatou ?

Te tupu nei i ni‘a ia tatou pauroa te ohipa faaiteraa i te Varua Maitai, noa’tu aita ta tatou e nehenehe e haro‘aro‘a papû i te reira i te tahi taime. Ia tomo te mau mana‘o faaûru i roto i to tatou feuriraa, e ite tatou e parau mau te reira na roto i te faaputapuraa varua e tae mai i to tatou aau. Ua haapii te peresideni Boyd K. Packer e : « E paraparau rahi a‘e te Varua Maitai na roto te reo haaputapu i te reo faaroo… Ia parau tatou no te ‘faaroo’ i te muhumuhu o te Varua, e mea pinepine a‘e tatou i te faahoho‘a i te hoê faaûruraa ma te parau e, « ua putapu to’u aau…’ »18 E mea na roto teie mau haaputapuraa mo‘a no ô mai i te Varua Maitai tatou e ite ai eaha ta te Atua e hinaaro no tatou, no te mea ho‘i, mai tei itehia i roto i te papa‘iraa, « te varua o te heheuraa ».19

Eaha te auraa ia farii i te horo‘araa o te Varua Maitai ?

A haapii ai au i ta’u tamaiti 6 matahiti o Ben, ua mana‘o vau e, e mea faufaa ia faataa i te mea ta’na i putapu na, na roto i te faaûruraa o te Varua Maitai, e te horo‘araa o te Varua Maitai, ta’na e farii atu i muri mai i te bapetizoraa. Na mua a‘e te bapetizoraa, e nehenehe i te taata parau-ti‘a atoa o te imi maite nei i te parau mau e farii i te faaûruraa a te Varua Maitai i tera e tera taime. Are‘a râ, te haamaitairaa ia farii i te hoaraa tamau o te Varua Maitai e te îraa o te mau haamaitairaa atoa e tu‘ati nei, e matara noa ïa i te feia ti‘amâ, te melo i bapetizohia e o tei farii i te horo‘araa o te Varua Maitai na roto i te tuuraa rima e te feia e mau nei i te mana faatere o te autahu‘araa a te Atua.

Na roto i te horo‘araa o te Varua Maitai, e farii tatou i te aravihi rahi atu â e te mau horo‘a o te varua, te heheuraa rahi atu â e te paruru, te arata‘iraa papû e te avei‘a, e te mau haamaitairaa no te haamo‘araa e te faateiteiraa i roto i te basileia tiretiera. E tae pauroa mai teie mau haamaitairaa ei hoê hopea no to tatou iho hiaai ia farii i te reira, na roto i te faaafaroraa i to tatou oraraa i ni‘a i te hinaaro o te Atua e te imiraa i To’na avei‘a.

Ia feruri au i te ohipa tei tupu i ni‘a ia‘u e o Ben i roto i te hiero no Bountiful, Utaha, ua farii au i te mana‘o e te hi‘oraa au e rave rahi. Te hoê faahaamana‘oraa papû, oia ho‘i a haapa‘o noa ai au i te nehenehe i mua i to’u mata, te hoê tamarii rii i piha‘i iho ia’u, te apo nei ïa i te mana‘o au i to’na aau. Ei faahaamana‘oraa marû, ua titauhia vau eiaha noa e faaea e ia tuturi i raro, ia paho atoa râ i te piiraa a te Faaora ia riro mai te hoê tamarii rii—haehaa, mărû e te ineine no te faaroo i te reo iti ha‘iha‘i o To’na Varua.

Te faaite nei au i to’u iteraa papû no te parau ora e te misioni hanahana a te Varua Maitai, e na roto i te mana o te Varua Maitai, e ite ai tatou i te parau mau o te mau mea atoa. Te faaite papû nei au e, te horo‘araa o te Varua Maitai e horo‘a faufaa rahi e te parau-ore-hia na te Metua i te Ao ra no ratou atoa e haere mai i Ta’na ra Tamaiti, e bapetizo i To’na i‘oa e e farii i te Varua Maitai na roto i te haamauraa i roto i Ta’na Ekalesia. O teie mau mea mo‘a ta’u e faaite papû nei i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.