2010–2019
Aita te Fatu i haamo‘e ia outou
Atopa 2012


Aita te Fatu i haamo‘e ia outou

Ua ite e ua here to tatou Metua i te Ao ra e to tatou Faaora o Iesu Mesia ia tatou… e nehenehe ta tatou e ite i to Raua here e to Raua aroha i roto i to tatou mauiui.

A farerei ai matou i te mau tuahine ati a‘e te ao nei, ua tupu te maere i roto ia matou i te iteraa i te puai o to outou iteraa papû. E rave rahi o outou e mau melo no te Ekalesia no te u‘i matamua e aore râ, no te piti o te u‘i. Ua ite matou e rave rahi mau tuahine e tavini nei i roto i te mau piiraa e rave rahi, te ratere atea nei no te haere i te pureraa, e te faatusia nei no te rave e no te haapa‘o i te mau fafauraa mo‘a o te hiero. Te faatura nei matou ia outou. O outou te mau pionie a te Fatu no teie anotau !

Aita i maoro a‘e nei, ua farerei atu maua o to’u hoa o Mel i te hoê arata‘i ratere, Mollie Lenthal, a tere mata‘ita‘i ai maua i te hoê fare manaha no Auteraria. E vahine maitai Mollie, e 70 to’na matahiti, aita ta’na e tamarii, e aita oia i faaipoipo a‘e nei. E tamarii otahi oia, e ua pohe to’na na metua e rave rahi matahiti i teie nei. E piti to’na na fetii fatata roa o te ora nei i te tahi atu fenua. I taua iho taime ra, ua ite a‘era vau i te faaururaa a te Varua i te faaite-papû-raa mai ia’u, e au e, o te Metua i te Ao ra teie e parau mai nei e : « Aita o Mollie i vai otahi noa ! E tamahine o Mollie na’u ! O vau to’na Metua tane ! E tamahine faufaa roa oia i roto i to’u utuafare, e aita roa oia i vai otahi noa ! »

Hoê o ta’u mau aamu au roa i roto i te oraraa o te Faaora o te aamu ïa no Lazaro. Te faaite mai nei te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou e, « ua here Iesu ia Mareta… to’na tuahine [o Maria], e [to raua taea‘e] o Lazaro ».1 Ua tae te parau faaite ia Iesu e, te pohehia ra o Lazaro i te ma‘i, aita râ Iesu i haere oioi mai; e piti mahana i muri iho i haere mai ai Oia, ma te parau e « teie ma‘i… no te hanahana ïa o te Atua, e ia haamaitaihia hoi te Tamaiti a te Atua i te reira ».2

Ia faaroo a‘era Mareta e, te haere mai nei Iesu, « haere atura oia e farerei atura ia’na »,3 faaite atura Ia’na i te ohipa i tupu. « E rui maha’tura [o Lazaro] i roto i te apoo ».4 Ua horo atura o Mareta i te fare ma te oto, e parau ia Maria e, te haere mai nei te Fatu.5 Ma te oto rahi, ua horo atura o Maria ia Iesu ra, haama‘iri ihora ia’na i raro i ta’na pu‘e avae ra, e oto ihora.6

Te faaite mai nei te papa‘iraa ia tatou e « e ite a‘era Iesu ia [Maria] i te otoraa… uuru ihora oia e horuhoru atura ta’na varua », e ua ui atura e, tei hea to ratou vaiihoraa ia’na.

« Ua na ô maira ratou Ia’na, e te Fatu, a haere mai na a hi‘o ».7

I reira, te tai‘o nei tatou i te tahi o te mau parau aroha rahi a‘e, e te here i roto i te mau papa‘iraa mo‘a : « Oto ihora Iesu ».8

Ua papa‘i te aposetolo James E. Talmage : « Ia ite a‘era Iesu i na vahine tei teimaha roa i te oto… oto atoa a‘era o Iesu [e o ratou], uuru ihora oia e horuhoru atura ta’na varua ».9 Na teie ohipa e faaite papû mai nei i te aroha, i te maitai e i te here o te Faaora e o to tatou Metua i te Ao ra no tatou tata‘itahi i te mau taime atoa ua teimaha tatou i te ahoaho, i te hara, i te ati, e i te mau mauiui o te oraraa nei.

E te mau tuahine here e, ua ite e ua here to tatou Metua i te Ao ra e to tatou Faaora o Iesu Mesia ia tatou. Ua ite Raua i te taime a oto e a mauiui ai tatou. Aita raua e parau e, « Ua ti‘a ïa ia oto outou i teie nei, no te mea, eita e maoro roa, e maitai te mau mea atoa. E faaorahia outou, e aore râ, e itehia te hoê ohipa na ta outou tane, e aore râ, e ho‘i faahou mai ta outou tamarii overe ». Te ite nei Raua i te hohonu o to tatou mauiui, e e nehenehe ta tatou e ite i to Raua here e to Raua aroha i roto i to tatou mauiui.

Ua faaite papû mai o Alama e :

« E e haere atu oia ma te faaoromai i te mauiui, e te ati, e te mau huru faahemaraa atoa ra ; e e na reira oia ia faatiahia te parau tei na ô maira e, e rave oia i te mauiui e te mau ma‘i o ta’na mau taata ia’na iho.

« E e rave oia i to ratou paruparu i ni‘a ia’na iho, ia faaîhia to’na ra aau i te aroha… ia ite oia na roto i te tino i te rave‘a e faaora‘i i to’na mau taata i to ratou paruparuraa ra ».10

Mai te mea e, te uiui ra tatou e, ua ite anei to tatou Faaora e to tatou Metua i te Ao ra ia tatou, e aore râ, ua ite maitai anei Raua ia tatou tata‘itahi, e ti‘a ïa ia tatou ia haamana‘o i te mau parau a te Faaora i ni‘a ia Olive Kaudere :

« Mai te mea ua hinaaro oe i te tahi atu â ite, a faaho‘i i to oe mana‘o i te pô ta oe i ti‘aoro mai ia’u i roto i to oe aau, ia noaa ia oe te ite i te huru mau o teie nei mau mea ».11

Na mua’tu, ua parau te Faaora e « O te Atua ana‘e e aita’tu tei ite i to oe mau mana‘o e te mau opuaraa o to oe aau na ».12

Ua faahaamana‘o te Faaora ia Olive e, ua ite Oia i te mau mea atoa o taua pure taparu ra—e ua haamana‘o—i te taime ti‘a, i taua pô iho.

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua roohia ta’u tane i te hoê ma‘i rahi taa ê. A ma‘iri noa ai te mau hepetoma, rahi noa’tu to’na ma‘i, rahi noa’toa’tu to’u iteraa e, e pohe oia. Aita vau i faaite i te hoê taata i to’u măta‘u. E utuafare rahi e te apî to maua, e te oraraa faaipoipo maitai e te mure ore, e ia feruri ana‘e au e, e pohe ta’u tane, e e toe noa mai ïa o vau ana‘e no te faaamu i ta’u mau tamarii, ua tupu mai te mana‘o mo‘emo‘e, te paruparu e te riri atoa. Te haamâ nei au ia parau atu e, ua faaatea ê au i to’u Metua i te Ao ra. Aita vau i pure faahou e rave rahi mahana; aita vau i faanahonaho faahou; ua ta‘i au. I te pae hopea, ua ite a‘era vau e, eita ta’u e nehenehe e rave i teie mau mea o vau ana‘e.

E rave rahi mahana i muri mai, a tahi nei au a tuturi faahou ai i raro, e ua ninii au i te mana‘o o to’u aau i mua i to’u Metua i te Ao ra, ma te taparu ia’na ia faaore mai i ta’u hapa, o vau i huritua Ia’na, ma te parau Ia’na i to’u mau mana‘o hohonu taatoa, e ma te ta‘i i te pae hopea e, e rave au i te mau mea atoa Ta’na e hinaaro ia rave au. Mai te mea e, o te reira ihoa Ta’na e hinaaro ia rave au, e na reira ïa vau. Ua ite a‘era vau e, e faanahonahoraa Ta’na no to matou oraraa.

A vai noa ai au i ni‘a i to’u na turi, e a tamau noa ai au i te ninii i to’u aau, ua ite a‘era vau i te hoê varua mărû, te hau e te here i te taeraa mai i ni‘a ia’u. Mai te huru ra e, ua tapo‘ihia mai te hoê ahu taoto i ni‘a ia’u. Mai te huru e, te faaroo ra vau i te Metua i te Ao ra i te parauraa mai e, « Ti‘a’tu ai ta’u e hinaaro ia ite ». Ua faaoti ihora vau e, e ore roa vau e huritua faahou Ia’na. Ma te maere rahi, ua haamata ta’u tane i te maitai mărû noa e tae roa’tu e ua ora roa oia.

E rave rahi matahiti i muri a‘e, ua tuturi maua o ta’u tane i piha‘i iho i ta maua tamahine 17 matahiti, e ua taparu maua no to’na ora. I teie taime, ua pahonohia mai e, aita, tera râ, tera iho varua here e te hau ta to tatou Faaora i fafau mai, ua riro ïa ei varua puai, e ua ite a‘era maua e, noa’tu e, te pii mai nei te Metua i te Ao ra ia’na ia ho‘i i te fare, aita hoê fifi no te reira. Ua roaa ia maua te iteraa e, e auraa mau to te parau ra e, faauta i to tatou teimaha i ni‘a i te Fatu, ia ite e, ua here Oia ia tatou, e e aroha to’na ia tatou i roto i to tatou mau ati e te oto.

Hoê o te mau taime nehenehe roa no te metua tane e te tamaiti i roto i te Buka a Moromona, o te iteraa papû ïa o Alama Tamaiti i ni‘a i ta’na tamaiti o Helamana. Te faaite nei o Alama i « te horiri faito ore » ta’na i farerei a feruri ai oia ia ti‘a’tu i mua i te aro o te Atua ia haavahia oia i ta’na mau hara e rave rahi. Ia ite a‘era oia i te teimaha o ta’na mau hara atoa i te roaraa e toru ao e e toru pô, ua tatahapa ihora oia e ua taparu i te Faaora ia aroha mai ia’na. Ua faaite atura oia ia Helamana i te oaoa « nehenehe e te maitai » o te oreraa e haamana‘o « faahou » i to’na ra mau mauiui. Aita o Alama e ite faahou i « te horiri faito ore » ia feruri oia e haere i mua i te terono o te Atua, ua ite râ oia i te hoê orama o « te Atua i te parahiraa i ni‘a i to’na ra terono » e na ô a‘era oia e, « onoono atura to’u aau ia parahi atoa vau i reira ».13

E ere anei mai te reira atoa to tatou mana‘o, e te mau tuahine here, ia tatarahapa ana‘e tatou e ia hi‘o ana‘e tatou i to tatou here, te aroha e te mauruuru no to tatou Metua i te Ao ra e no to tatou Faaora—i reira ho‘i tatou e « onoono atoa ai ia parahi atoa i reira », ia haaatihia tatou e ta Raua mau rima aroha ?

Mai ta te Fatu i faaite papû mai ia’u e, aita Oia i haamo‘e i Ta’na tamahine tao‘a rahi o Mollie Lenthal, te faaite papû atoa nei au e, aita Oia i haamo‘e ia outou ! Noa’tu te huru o ta outou hara e aore râ, to outou paruparu, e aore râ, to outou oto, noa’tu te huru o te aroraa e aore râ te tamataraa ta outou e faaruru nei, ua ite Oia e ua maramarama Oia i taua mau mea ra. Ua here Oia ia outou ! E pa‘epa‘e oia ia outou i roto i taua mau taime ra, mai Ta’na i na reira ia Maria e o Mareta. Ua aufau Oia i te hoo, ia ti‘a Ia’na ia ite e, nahea ia tauturu ia outou. A faauta i to outou teimaha i ni‘a Ia’na. A faaite i to outou Metua i te Ao ra i te huru o to outou aau. A faaite i to outou oto e to outou mau ati e a horo‘a atu ai i te reira Ia’na ra. A tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa. E ite-atoa-hia ia outou te tamahanahana e te tauturu rahi i reira.

Te ui ra to tatou Faaora e :

« E mo‘e anei te aiû i te metua vahine mau iho, e aita’tura e ite i te aroha i te tamaiti no to’na iho opu ? e e mo‘e â ïa ia’na, eita râ oe e mo‘e ia’u…

« […] ua papa‘i haamau vau ia oe i ni‘a i to’u apu rima ».14

« Ta’u i faaue atu ia outou, eiaha te hoê e haere ê atu, ia haere mai râ outou ia’u, e ti‘a’i ia outou i te fafa mai e te ite mai hoi; e na reira atoa outou i to te ao ».15

Tera ta tatou faaueraa. E ti‘a ia tatou iho ia fafa mai e ia ite mai, ei reira e tauturu atu ai i te mau tamarii paatoa a te Metua i te Ao ra ia fafa mai e ia ite mai ma te papû e, ua amo to tatou Faaora eiaha noa i te taatoaraa o ta tatou mau hara, i to tatou atoa râ mau oto e to tatou mau mauiui e to tatou mau ati, e ti‘a ai Ia’na ia ite e, eaha to tatou mana‘o, e nahea ia tamahanahana ia tatou. Te faaite papû nei au No’na na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.