2010–2019
Te taata aupuru
Atopa 2012


Te taata aupuru

E faaitoitohia outou e e faaûruhia ho‘i no te ite i te oti‘a e te aano o to outou ti‘araa ia tavini.

Te oaoa nei au ia amui mai i rotopu ia outou i teie aru‘i. Ua nuu te mau vahine o te Ekalesia a Iesu Mesia i mua ia riro mai ei sotaiete no te mau tuahine ta te metua vahine o te Peropheta Iosepha Semita, o Lucy Mack Smith, i parau i te na ôraa e: « E ti‘a ia tatou ia here te tahi i te tahi, ia tia‘i te tahi i te tahi, ia tamahanahana te tahi e te tahi e ia titau i te haapiiraa, ia parahi amui paatoa tatou i te ra‘i. ».1

E toru tuhaa i roto i teie tatararaa nehenehe o te mau mea e titauhia no te amui atu i roto i te hoê vairaa mauruuru i piha‘i iho i te Atua. A tahi, o te aupururaa ïa te tahi i te tahi. A piti, te haapiiraa ïa te tahi i te tahi e ia haapiihia. E a toru, te parahi-amui-raa ïa i piha‘i iho i te Atua.

Ta’u e hinaaro nei i teie aru‘i, a tahi, o te tauturu ïa ia outou ia ite i te haapoupouraa e i te haamaitairaa a te Atua no te mau mea ta outou i rave a‘e na no te tauturu i te tahi e te tahi ia tae‘ahia ia outou teie opuaraa hanahana. E a piti, o te faaite atu ïa ia outou i te mau mea e tupu mai a muri a‘e i roto i ta outou ohipa taviniraa amui.

Mai te mau tuahine i tahito ra, ua pahono atoa mai outou i te ti‘aororaa a te Fatu ia haere e tauturu ia vetahi ê. I te matahiti 1856 ua titau te peropheta Brigham Young i te Feia Mo‘a ia haere e tauturu i te mau pionie pereoo putô tei mau i roto i te hiona i ni‘a i te mou‘a. I roto i taua taime fifi ra, ua parau atura oia i te mau melo i roto i te amuiraa rahi: « Eita roa to outou faaroo, to outou haapa‘oraa e ta outou faaiteraa i to outou faaroo e faaora i te hoê o te varua i roto i te basileia o to tatou Atua, maori râ ia faaohipa outou i taua mau parau haapiiraa ra mai ta’u e haapii atu nei ia outou. A haere a tii mai i taua mau taata ra i roto i te mau afaa i teie nei, e a haapa‘o maite i taua mau mea ta tatou e parau nei e, te pae tino, e aore râ, te mau ohipa pae tino, a riro to outou faaroo ei mea faufaa ore ».2

E rave rahi hanere vahine no Utaha tei pahono i taua titauraa ra. Noa’tu to ratou vĕvĕ, ua faaî ratou i te mau pereoo i te mau mea atoa ta ratou e nehenehe e horo‘a e te mau mea ta ratou e nehenehe e rave mai na vetahi ê, no te tauturu i te mau taata i roto i te ati. Ua papa‘i te hoê o taua mau tuahine itoito ra e, « Aita roa’tu vau i mauruuru rahi a‘ena, e e ti‘a ia’u ia parau, i oaoa i te hoê noa‘e ohipa ta’u i rave i roto i to’u oraraa, ua vai mai te hoê huru tahoêraa mana‘o ra ».3

Ia hope a‘era te faaoraraa e ia tahe te hiona, ua papa‘i faahou taua tuahine ra i te uiraa o to’na mafatu faaroo: « Eaha to muri mai no te mau rima ineine ia rave ? »4

I to tatou nei anotau, ua huri te mau pŭpŭ tuahine itoito na te ao atoa nei i to ratou faaroo i roto i te ohipa i te mau vahi e rave rahi. E te ui nei ratou i roto i to ratou aau e ta ratou mau pure i te reira atoa uiraa no ni‘a i te huru o to ratou oraraa tavini a muri a‘e.

E ti‘araa taa ê to te tahi e to te tahi i roto i to outou tere e tae atu ai i te ora mure ore. Te tahi pae o outou ua rau te mau matahiti to outou ohiparaa, are‘a te tahi pae râ, e mea apî roa ïa i roto i to ratou ti‘araa pĭpĭ i te tahuti nei. Ua taa ê atoa outou te tahi e te tahi i roto i te parau no te aamu e no te mau titauraa. Are‘a râ, outou paatoa, e mau tuahine e e mau tamahine herehia outou na to tatou Metua i te Ao ra, o te ite mai nei e o te ara mai nei i ni‘a ia outou tata‘itahi.

Te ohipa faahiahia rahi ta outou i rave amui o te poihereraa ïa, o te tia‘iraa ïa, e te tamahanaharaa ïa i te tahi e te tahi. Ua ite mata roa vau i te reira mau temeio hoê mahana noa i ma‘iri a‘e nei a tavini ai outou i te hoê tuahine. E no te mea o vau to’na metua tane, te haamauruuru atu nei au ia outou e ua hinaaro roa vau e haamauruuru atoa i te Atua, tei arata‘i i te hoê tuahine hahaere.

Tei te fare ta’u tamahine o Elizabeth e ta’na tamahine e toru matahiti. Te ora nei oia i roto i te hoê tuhaa fenua ê i te atea ê ia matou. Te tahi tamarii ta’na tei te fare haapiiraa tamarii nanai ïa hoê hepetoma i teie nei. Ua hapu o Elizabeth e ono ava‘e e te tia‘i nei oia i te fanauraa o te toru o ta’na tamarii, ta te mau taote i parau e, e tamahine faahou â. Ta’na tane, o Joshua, tei te ohipa ïa.

I to’na iteraa e, te tahe ra to’na toto, e te haere noa’tura i te puairaa, ua niuniu a‘era oia i ta’na tane. Ua parau maira ta’na tane ia’na ia taniuniu i te hoê pereoo uta ma‘i, e e farerei raua i te fare ma‘i, 20 minuti te atea i to’na fare. Hou a taniuniu ai oia, ua faaroo a‘era oia i te patoto i te uputa fare i mua.

I te pae uputa ua maere oia i te iteraa’tu i to’na hoa hahaere no te Sotaiete Tauturu. Aita ho‘i raua i faaau i te farereiraa i taua po‘ipo‘i ra. Ua farii noa to’na hoa i te hoê faaûruraa ia haere mai e hi‘o ia Elizabeth.

Ua tauturu oia ia’na ia tomo i roto i te pereoo. Ua tae atu raua i te fare ma‘i tau minuti na mua a‘e a tae mai ai o Joshua na ta’na ohipa mai. Aita i tae‘ahia e 20 minuti ua faaoti ihora te mau taote e tapû ia Elizabeth no te faaora ia’na e i to’na aiu. E mea na reira te hoê tamahine ha‘iha‘i i tae mai ai i te ao nei, ma te aue puai, 15 hepetoma hou te tai‘o mahana i tarenahia. 765 tarama noa to’na teiaha. Tera râ, ua ora oia, na reira atoa o Elizabeth.

Ua tupu te tahi pae o te parau a Lucy Mack Smith i taua mahana ra. Hoê melo faaroo no te Sotaiete Tauturu, ma te faaûruhia e te Varua Maitai, tei tia‘i, tei poihere, e tei tamahanahana i to’na tuahine i roto i te basileia o te Atua. Teie tuahine e te tahi atu mau tuahine e rave rahi tauatini tei rave i teie huru taviniraa faaûruhia i tera u‘i e tera u‘i, te farii nei ïa ratou eiaha i te mau haamauruururaa a te feia noa tei tauturuhia e tae noa’tu i to ratou mau fetii, i ta te Fatu atoa râ.

Te haamana‘o ra outou i Ta’na mau parau haamaitai i te feia tei farii i te tahi rii haamauruururaa no to ratou aroha: « E na ô a‘e te arii i te parau ia ratou, na ô a‘era, oia mau ta’u e parau atu ia outou nei, o outou i na reira i te hoê taea‘e iti ha‘iha‘i roa i roto i ta’u mau taea‘e nei, ua na reira mai ïa outou ia’u ».5

Tera râ, te temeio o te hoê tuahine no te Sotaiete Tauturu tei tae mai i te taime ti‘a mau no te tauturu, ua faananeahia ïa te reira na roto i te mana o te hoê sotaiete tuahine tahoê. Teie te tahi tuhaa iti o te poro‘i ta te episekopo o Elizabeth i faatae atu ia Elizabeth raua o Joshua i te fare ma‘i tau hora i muri a‘e i te fanauraa mai te aiu:

Parau faahou mai nei te episekopo, ei reo no’na iho e no te paroisa : « Ua haere roa’toa matou i te fare ma‘i e ua parahi matou i piha‘i iho i te mau tamarii i roto i te piha ha‘utiraa, no te mea, aita te mau mama e hinaaro ia vaiiho ia ratou i te tahi atu vahi ».

I muri iho : « Eita matou e faaohipa i ta matou faanahoraa ma te ore e ani i to orua mana‘o e ta orua fariiraa. No te faaite noa’tu teie ia orua e, eiaha e haape‘ape‘a no te mau mea o te nehenehe ia matou ia rave [e e na reira ihoa] ».

Na te ohipa ta ratou i rave no ta’u tamahine, i roaa ai ia’na te hoê taime faufaa rahi, i piha‘i iho i ta’na tamahine iti ha‘iha‘i, a mau ai oia ia’na i roto i to’na rima no te taime matamua.

E i muri iho, ua opani te episekopo i ta’na poro‘i ia Joshua raua Elizabeth e te hoê parau ta te mau tuahine e faaite atoa nei i roto i ta ratou fafauraa, na te ao atoa nei, no te tavini ia vetahi ê no te Fatu ra: « Tape‘a te faaroo ».

Taa ê noa’tu to outou huru oraraa e to outou mau iteraa i mua ra, e nehenehe ta’u e parau atu ia outou i te hoê mea no ni‘a i to outou oraraa a muri a‘e. Mai te mea e, e tape‘a outou i te faaroo, e ite outou i te titauraa manihini tamau a te Fatu ia tavini outou i te hoê taata nava‘i ore i te hoê taime tano ore ia hi‘ohia’tu. E riro paha ei ohipa au ore, e peneia‘e, ei ohipa eita e oti ia rave. Ia tae mai te piiraa, e riro paha e, aita outou e hinaarohia, e aore râ, e ti‘a roa i te tahi taata ê atu ia horo‘a i te tauturu.

A haamana‘o e, ia haafarerei ana‘e te Fatu ia tatou i te hoê taata i roto i te ati, e faatura tatou i te Taata Samaria maitai no te ohipa ta’na i ore i rave, e no te ohipa atoa ta’na i rave. Aita oia i na te tahi atu pae te haere, noa’tu e, e taata ê roa teie ratere i taparahihia i ni‘a i te purumu, e peneia‘e e enemi paha. Ua rave oia i tei ti‘a ia’na ia rave no te taata i taparahihia, ei reira ua hamani i te hoê faanahoraa taa ê ia ti‘a ia vetahi ê ia rave i te tahi atu mau mea. Ua na reira oia no te mea ua maramarama oia e, te ohipa tauturu eita ïa e maraa i te hoê noa iho taata ia rave.

E nehenehe i te mau haapiiraa i roto i taua aamu ra e arata‘i ia outou noa’tu te mau mea e tupu mai i ni‘a ia outou a muri a‘e. I vai atoa na taua mau haapiiraa ra i roto i to outou iho oraraa tamarii e i roto i te mau iteraa ta outou i farii iho nei.

Hoê a‘e taime, e peneia‘e e mea pinepine outou i te hitimahutaraa i te taime a farerei ai outou i te hoê taata e ti‘a ia aupuruhia. Hoê anei metua, metua ruau, hoê tuahine, e aore râ, hoê tamarii tei roohia i te ma‘i e aore râ, i te huma. E maiha a‘e ihoa to outou aau aroha na ni‘a a‘e i te mau hiaai taata. Ei reira outou e haamata ai i te pûpû i te tauturu.

Mai te taata ratere i roto i te aamu papa‘iraa mo‘a o te Taata Samaria maitai, e riro paha te tauturu e hinaarohia, i te riro ei tauturu maoro eita e ti‘a ia outou ia pahono outou ana‘e. Ua titau te Taata Samaria ia tuu atu i te ratere i roto i te utuuturaa a te fatu fare tipaeraa. Ua riro te ohiparaa ei pŭpŭ no te tavini ia vetahi ê, ei tuhaa no te faanahoraa a te Fatu.

E ani tamau te mau episekopo e te mau peresideni Sotaiete Tauturu i te mau melo o te utuafare ia tauturu te tahi i te tahi ia hiti mai te hinaaro. Ua rau te tumu no taua huru raveraa ra. Te tumu faufaa rahi roa a‘e o te horo‘araa ïa i te mau taata e rave rahi i te haamaitairaa o te here rahi o te tae mai na roto i te taviniraa te tahi e te tahi.

Ua ite mata outou e ua farii outou i te reira haamaitairaa. I te mau taime atoa e aupuru outou i te hoê taata noa’tu no te hoê taime poto noa, e tupu to outou here no taua taata ra ta outou i tavini. Roa noa’tu te taime no te aupururaa, rahi noa’toa’tu to outou here.

No te mea ho‘i e, e taata tahuti tatou, e nehenehe taua tupuraa te here i te rahi ra i te mutu no te inoino e te rohirohi anei. Tera ïa te tahi atu tumu i titau ai te Fatu ia farii tatou i te tauturu a vetahi ê i roto i ta tatou ohipa taviniraa i te feia ati. No reira te Fatu i haamau ai i te mau taiete o te feia aupuru.

Tau hepetoma i ma‘iri a‘e nei ua ite au i te hoê vahine apî i te ti‘araa i ni‘a ia paturuhia oia i roto i te pureraa oro‘a ei tauturu haapa‘o i te ohipa hahaereraa, e ti‘araa a tahi ra vau i ite ai. Te uiui nei to’u mana‘o e, ua ite anei oia i te haamauruururaa rahi a te Fatu ia’na. No te fifi o ta’na tamarii, ua haere oia i rapae e na mua vau i parau ia’na i te here rahi o te Fatu e i To’na mauruuru no to’na tauturu i te faanahoraa i te ohipa o Ta’na mau pĭpĭ.

E titauhia te hoê pŭpŭ, te hoê sotaiete here e te tahoê no te utuutu i te feia e fifi to ratou. Te ohipa ïa ta te Fatu e patu nei i rotopu ia outou. Te here nei Oia ia outou no te mau huru tuhaa ohipa atoa ta outou e rave nei.

Hoê faaiteraa no To’na mauruuru maori râ, to te Atua ïa fariiraa ia outou ia faarahi i to outou here no ratou ta outou e tavini nei. Tera ïa te hoê tumu outou e ta‘i ai i te poheraa o te hoê taata ta outou i tavini no te hoê tau roa. E nehenehe te ereraa i te aupururaa ia ratou ia riro ei pau rahi a‘e i to te faataa-ê-raa no te hoê taime poto. Aita i maoro a‘e nei, ua faaroo vau i te hoê vahine—ua mâtau vau ia’na ua maoro i teie nei—i te hepetoma a pohe ai ta’na tane, i te faaiteraa i te hoê iteraa papû no te mauruuru no te fana‘o i roaa ia’na i te taviniraa i ta’na tane e tae noa’tu i te hopea o to’na oraraa. Aita i itehia te roimata, ta’na râ ata oaoa, oia ïa.

Noa’tu e, e haamaitairaa rahi te fariihia no te tautururaa i te taata, ua haapii atoa mai râ outou e, te vai ra te oti‘a, e oti‘a pae tino, e oti‘a i te pae feruriraa e e oti‘a i te pae moni. E nehenehe te taata e horo‘a ra i te aupururaa roa e riro mai ei taata e ti‘a ia tauturuhia.

Te Fatu, Oia te Orometua Aupuru taata nava‘i ore, ua horo‘a i te a‘o faaûruhia i te feia aupuru i rohirohi na roto i teie mau parau a te arii Beniamina tei papa‘ihia i roto i te Buka a Moromona: « Ia matara ta outou mau hara… i hinaaro ai au ia horo‘a outou i ta outou tao‘a na te mau taata veve, o te taata atoa i tei au i ta’na ra faufaa, i te faaamuraa i tei poia, e te faaahuraa i tei tahaa noa ra, e ia utuutu i tei maihia, e ia poiherehere ia ratou i te pae varua e i te pae tino ho‘i, ma te au i to ratou ra hinaaro ».6

I muri iho râ, ua faaara Oia ia outou o te ore e ite ra e, te roa roa’tu ra ta outou taviniraa ma te here: « Ia ravehia teie mau mea ma te paari e ma te nahonaho; aita ho‘i i hinaarohia ia horo te taata [e aore râ te taata aupuru] i te oioi e au ore i to’na ra puai. E tena na, ia itoito oia e au ai, ia roaa ïa ia’na te berabeio; e tena na, ia ravehia te mau mea atoa ma te au maitai e ti‘a‘i ».7

E nehenehe teie a‘o e riro ei mea fifi ia faaohipa i te mea e, titauhia ia outou ia faaau maite i te hinaaro ia rave i te mau mea atoa e ti‘a ia outou ia rave no te tauturu ia vetahi ê, e to outou paari ia ara maitai ia pahono atoa outou i to outou iho mau hinaaro, ia vai noa ho‘i to outou ti‘araa no te tavini. Ua ite a‘e nei paha outou i te tahi pae i te tautooraa i roto i te reira huru ma‘itiraa paari. Hoê hi‘oraa, te ma‘itiraa ia aupuru i te hoê taata e fatata’tura i te hopea o to’na oraraa i te fare iho e aore râ i roto i te hoê fare utuuturaa, te fatata’tura ho‘i outou i te pohe i te rohirohi.

E nehenehe to outou ite i te faanahoraa o te faaoraraa e riro ei arata‘i ia outou i roto i te reira huru ma‘itiraa teimaha. Tera ïa te hoê tumu i parau ai o Lucy Mack Smith e, e mea ti‘a i te mau tuahine « ia roaa te ite ».

Te roaaraa te iteraa papû no ni‘a i te opuaraa a te Fatu no te mau tamarii tata‘itahi a te Atua i roto i teie oraraa fifi, e riro ïa ei tauturu. Ua haapii mai Oia i te mana‘o tumu o te faanahoraa o te faaoraraa i te Peropheta Iosepha Semita a tautoo ai oia ia haro‘aro‘a i to’na mau tamataraa mai te huru e, aita e hopearaa to te reira: « E i reira, mai te mea e faaoromai maite oe i te reira, e faateitei mai te Atua ia oe i te vahi teitei roa ra ».8

Ei reira ta tatou ma‘itiraa ia tauturu maitai a‘e i te hoê taata i roto i to’na mau ati rarahi e riro mai, « Eaha te haerea Ta’u e rave o te tauturu maitai a‘e i te taata ta’u e here nei, e ia tavini ma te faaoromai’ ? » No tatou nei, o te imiraa ïa i te rave‘a ia faaohipa ratou i te faaroo i te Mesia, ia tape‘a maite i te tia‘iraa papû i te ora mure ore, e te faaiteraa i te aroha, te here mau o te Mesia, e tae atu i te hopea o to’na oraraa.

Ua ite au i te mau tuahine i roto i te basileia tei faatumu i ni‘a i te Faaora e Ta’na opuaraa. A haamana‘o na i te mau taime a tomo ai outou i roto i te piha i reira te Totaiete Tauturu e aore râ, te Paraimere e aore râ, te Feia Apî Tamahine i te putuputuraa. A hi‘o na i te mau hoho‘a, te mau parau o te papa‘iraa mo‘a i ni‘a i te tapura, e i te roimata i roto i te na mata o te hoê tuahine i te haereraa’tu i rapae i te piha.

Aita paha e itehia’tu te hoê hoho‘a o te Faaora e aore râ, Ta’na mau parau, tera râ, e ite outou e, ua itehia i taua hora ra, te hoê iteraa papû no ni‘a i te ti‘araa mau e i te faufaa mau o To’na Taraehara, mai tei tupu i teie pô. Aita paha outou e ite atu i te hoho‘a o te hoê hiero mo‘a e aore râ, i te mau parau ra, « E mea mure ore te mau Utuafare », tera râ, e nehenehe ta outou e ite i te ti‘aturi i roto i to ratou ataata.

E ua ite a‘e nei outou, mai ia’u atoa nei, i te hoê tuahine hahaere i te paturaa i roto i te hoê tuahine itoito i te ti‘aturiraa e, e mea titauhia e e mea faufaa rahi ta’na taviniraa i te tahi atu taata noa’tu â to’na manuia ore. E imi te mau peresideni Totaiete Tauturu maitai i te mau rave‘a ia ti‘a i te feia e aupuruhia ra, ia tauturu atoa ratou ia aupuru ia vetahi ê. E faatupu te reira mau peresideni i te mau rave‘a ia amo te mau tuahine i te mau tamataraa ma te faaoromai, a aupuru ai ratou te tahi i te tahi i roto i te here mau o te Mesia. O te faaitoito-atoa-raa ïa ma te mărû i te feia aupuru rohirohi ia faafaaea rii e ia farii atoa i te tauturu o te tahi taata.

E rave te mau tuahine i te reira na roto i te haapaeraa i te faahapa i te feia e farerei nei i te mau tamataraa. Te rahiraa o te taata e hopoi‘a teimaha ta ratou, e haamata ratou na roto i te faatupu i te mana‘o tapitapi no ni‘a ia ratou iho e no ni‘a i to ratou faufaa. E haamâmâ tatou i ta ratou hopoi‘a mai te mea e, e faaite tatou i te faaoromai i to ratou mau paruparu, e e faahanahana ho‘i tatou i te maitai ta tatou e ite i roto ia ratou. Te na reira nei te Fatu. E nehenehe ta tatou e pee i to’na hi‘oraa—Oia te taata aupuru rahi a‘e i te tahi atu.

Pinepine tatou i te paraparau i te puai o te pŭpŭ o te mau tuahine i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia. E ti‘a ia tatou ia haapii ia ite e, tei roto noa te Faaora i te pŭpŭ mai te mea e, e titau manihini tatou Ia’na.

E rahi roa’tu tatou i te ite i te mau tamahine a te Atua ia titau manihini i te mau tuahine ia amui atu ia ratou i roto i te pŭpŭ. Ia haere mai te tahi mau tuahine i roto i te hoê pureraa e ia imi i te hoê parahiraa, e faaroo ratou i taua mau parau mărû ra, « Haere mai e parahi i piha‘i iho ia’u ».

E faaroo tatou i taua mau parau ra i te mau mahana i tohuhia e Lucy Mack Smith, i reira te mau tuahine « e parahi amui ai i te ra‘i ra ». E ere hoê noa iho taime tatou e faaineine ai no taua mahana ra. E tae mai râ te reira i muri a‘e e rave rahi mahana, e rave rahi matahiti utuuturaa te tahi e te tahi, e te hopoiraa i te mau parau o te ora mure ore i roto roa i te păpă o to tatou aau.

Te pure nei au ia amuitahihia tatou e rave rahi i roto i te oraraa hanahana e tarava nei i mua ia tatou. Te faaite papû nei au e, e faati‘ahia ta outou tia‘iraa no taua mau mahana ra. Na te Fatu na Iesu Mesia, na roto i Ta’na Taraehara Hopea ore, i faatupu i te reira no outou tata‘itahi. Te faaroo mai nei e te pahono mai nei te Metua i te Ao ra i ta outou mau pure faaroo i te aniraa i te arata‘iraa e i te tauturu no te rohi tamau noa i roto i ta outou taviniraa Ia’na.

E tonohia’tu te Varua Maitai ia outou na e ia ratou ta outou e utuutu. E faaitoitohia outou e e faaûruhia ho‘i no te ite i te oti‘a e te aano o to outou ti‘araa ia tavini. Na te Varua outou e tamahanahana mai a uiui ai outou ia outou iho e, « Ua nava‘i anei ta’u e rave nei ? »

Te faaite papû nei au e, tei piha‘i iho te Fatu ia outou, e Na’na e faaineine e e faatoro i to outou haerea i roto i ta outou taviniraa i te feia Ta’na e here nei i roto i to ratou nava‘i ore e to ratou mau ati. Na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Lucy Mack Smith, i roto i Te mau Tamahine i roto i To’u Basileia : Te Aamu e te Ohipa a te Sotaiete Tauturu (2011), 29.

  2. Brigham Young, i roto i Te mau Tamahine i roto i To’u Basileia, 42.

  3. Lucy Meserve Smith, i roto i Te mau Tamahine i roto i To’u Basileia, 42

  4. Lucy Meserve Smith, i roto i Te mau Tamahine i roto i To’u Basileia, 43.

  5. Mataio 25:40.

  6. Mosia 4:26.

  7. Mosia 4:27.

  8. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 121:8.