2010–2019
E ara maitai ia ite hope roa i ta tatou mau hopoi‘a
Atopa 2012


E ara maitai ia ite hope roa i ta tatou mau hopoi‘a

E ara râ tatou i ta tatou hopoi‘a e e rave tamau noa ma te faaroo, ma te ti‘aturi i te mana haamahanahana, te faaitoito, te faaohipa, e te faaora o te Taraehara.

I muri a‘e i to’u pii-raa-hia i roto i te peresideniraa rahi o te Sotaiete Tauturu, ua tupu te hinaaro i roto ia’u ia faarahi atu i to’u iteraa no ni‘a i te mau vahine tei tavini na mua’tu ia’u. Ua putapû to’u aau i te mau haapiiraa a te Tuahine Zina D. Huntington Young, tauturu matamua i roto i te piti o te peresideniraa rahi o te Sotaiete Tauturu. Te na ô ra oia e, « E te mau tuahine e, titauhia ia tatou ia ara ia ite hope roa i ta tatou mau hopoi‘a ».1 Ua feruri maite au i ni‘a i te mau ta‘o ra, ara, e hopoi‘a, e ua rave au i te tahi mau ma‘imiraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a.

I roto i te Faufaa Apî, ua haapii Paulo i te Feia Mo‘a o to’na ra anotau :

« Ua tae roa i te hora araraa to tatou taoto : ua fatata ho‘i to tatou ora i teie nei i to tatou faaoraraa ra…

« Ua poto roa te rui, ua fatata roa te ao… e ahu tatou i te ahu o te ao ».2

I roto i te Buka a Moromona ua haapii Alama i to’na mau taata i te mau hopoi‘a mo‘a a te feia e rave i te fafauraa i mua i te Atua :

« E teie nei, no te mea ua hinaaro outou ia ô i te aua o te Atua, e ia parauhia i to’na ra mau taata, e ua hinaaro outou ia tauturu te tahi i te tahi i te hopoi i ta outou mau hopoia, ia mâmâ te reira ;

« Oia ïa, ua au ia outou ia oto, a oto ai te feia oto ra ; oia ïa ia haamahanahana ia ratou i tei au ia haamahanahanahia ra, e ia tia ei ite o te Atua i te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa, e i roto i te mau vahi atoa…

« E teie nei, te parau atu nei au ia outou e, mai te mea i hinaarohia teie e to outou aau, eaha te mea e ore e au ai ia outou ia bapetizohia i te i‘oa o te Fatu, ei faaite i mua ia’na e, i faaau outou i te hoê faufaa ia’na ra, ia haamori atu outou ia’na, e ia haapao i ta’na ra mau faaue, ia rahi atu ta’na niniiraa mai i to’na Varua i nia ia outou ?

« E teie nei, ia faaroo a‘era te feia i teie nei mau parau, ua paipai ihora ratou i to ratou rima i te oaoa, e ua tiaoro maira ratou, O te hinaaro teie o to matou aau ».3

Ua riro te mau parau a te Tuahine Young e teie mau papa‘iraa mo‘a, ei haaferuriraa ia’u i te parau no « te mau hopoi‘a » tei titauhia ia tatou ia ara ia ite hope roa i te reira i to tatou nei anotau.

I to tatou bapetizo-raa-hia, ua rave tatou i te hoê fafauraa. Ua haapii mai o Elder Robert D. Hales i te na ôraa e, « ia rave ana‘e tatou i te fafauraa e ia haapa‘o i te reira, te faaru‘e ra ïa tatou i te ao i muri ia tatou, a tomo atu ai i roto i te basileia o te Atua ».4

Ua faahuru-ê-hia tatou. E mea taa ê to tatou huru e e mea taa ê ta tatou ohipa. E mea taa ê te mau mea ta tatou e faaroo, ta tatou e tai‘o e ta tatou e parau, e e mea taa ê atoa te huru ahu ta tatou e oomo no te mea te riro nei tatou ei mau tamahine na te Atua, taatihia i ni‘a Ia’na na roto i te fafauraa.

I te taime a haamauhia ai tatou, e farii tatou i te horo‘a o te Varua Maitai, oia ho‘i, te ti‘araa ia farii tamau noa i te faaururaa a te hoê melo o te torutahi no te arata‘i ia tatou, no te tamahanahana ia tatou, e no te paruru ia tatou. E faaara mai oia ia tatou ia faahema-ana‘e-hia tatou ia haamo‘e i ta tatou mau fafauraa no te ho‘i faahou i roto i te mau mea o te ao. Te haapii nei te Peresideni Boyd K. Packer e, aore roa hoê o tatou « e hape rahi mai maori râ e faaara-matamua-roa-hia oia e te muhumuhu o te Varua Maitai ».5

No te farii i teie horo‘a e no te tapea i te Varua ia tatou nei, e mea ti‘a ia tatou ia ora ma te ti‘amâ e ia ara noa i te hi‘opo‘araa i te huru o to tatou aau. E aau marû anei to tatou ? E aau haehaa anei to tatou, e aau farii anei i te a‘o, e aau maitai anei ? E aore râ, ua etaeta marû noa anei to tatou aau na roto i to tatou tapiriraa i to tatou taria i te mau muhumuhu marû no ô mai i te Varua ra ? Ua matara paha to tatou taria, tera râ, ua vaiiho atoa tatou i te maniania rahi o te ao ia tomo mai i roto, ore atura tatou e faaroo maitai faahou i te mau parau o te reo iti haihai.

I to tatou bapetizo-raa-hia, ua faahuru-ê-hia to tatou aau, e ua ara tatou i te Atua. I roto i to tatou tere i te tahuti nei, titauhia ia tatou ia uiui tamau noa ia tatou iho e, « I faahuru-ê-hia [to’u] aau… ua tia anei [ia’u] i te hinaaro i te reira i teie nei ? »6 E mai te mea e, aita, eaha ïa te tumu ?

E rave rahi o te Feia Mo‘a i mutaa iho ra tei « ite i taua faahuru-ê-raa rahi ra i roto i to [ratou] aau ».7 Ua faaara te reira ia ratou no te farii i te mau haamaitairaa o te hiero no te haapuai ia ratou ia rave i ta ratou mau hopoi‘a. Ua haere te Feia Mo‘a no Nauvoo « i te hiero i te mahana taatoa e tae noa’tu i te pô »8 no te farii i te mau oro‘a e no te rave i te tahi atu mau fafauraa hou a haamata ai ratou i to ratou tere i te pae tooa o te râ.

Teie te parau a Sarah Rich, te hoê tuahine no te Sotaiete Tauturu i Nauvoo : « E rave rahi te mau haamaitairaa ta matou i farii i roto i te fare o te Fatu, tei faatupu i to matou oaoa e te tamahanahanaraa i roto i to matou mau oto e tei faati‘a ia matou ia faatupu i te faaroo i te Atua, ma te iteraa e e arata‘i e e paturu Oia ia matou i roto i te tere papû ore e vai nei i mua ia matou ».9

Ma te aau i faahuru-ê-hia na roto i te rave‘a o te faaroo i te Faaora, e ti‘aturi ratou i te mana o To’na Taraehaera, ua ara ratou no te haa. Ua ite e ua maramarama hohonu ratou i roto i to ratou aau e, i vai na hoê—te Faaora—tei haroaroa i to ratou ati no te mea ua mamae Oia i te reira no ratou i roto i te ô i Getesemane e i ni‘a i te satauro. Ua ite Oia i to ratou mata‘u, to ratou tapitapi, to ratou mauiui, e to ratou vai-otahi-raa. Ua mauiui Oia no to ratou mau oto, to ratou hamani-ino-raa-hia, to ratou po‘ia, to ratou rohirohi, e to ratou mo‘emo‘e. E no te mea ua mauiui Oia no taua mau mea atoa nei, i ti‘a ai Ia’na ia parau atu ia ratou e, « E haere mai outou ia’u nei, e te feia atoa i ha‘a rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na’u outou e faaora ».10

E ua haere ratou. Ua ti‘aturi ratou e ua pee i te peropheta. Ua ite ratou e, e tere roa teie, e e hopoi‘a teimaha. Ua ite ratou e, titauhia te faatusiaraa, tera râ, ma te paturuhia e to ratou faaroo e na roto i te tapearaa i te mau fafauraa ta ratou i rave, ua ineine ratou i te pae varua.

Hou a faaru‘e ai ratou i Nauvoo, ua papa‘i te hoê pŭpŭ Feia Mo‘a i te hoê poro‘i i ni‘a i te papa‘i o te fare putuputuraa i roto i te hiero tei faahepohia ia ratou ia faaru‘e. Te na ô ra taua parau ra e, « Ua ite te Fatu i ta matou tusia ; a haere mai na muri ia matou ».11

Aita i maoro a‘e nei, ua amui atoa’tu vau i te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine o ta matou paroisa, i roto i te hoê tere pionie. Pauroa te poipoi ua ui au ia’u iho e, « Eaha ta’u faatusiaraa ? Nahea vau ia pee i to ratou hi‘oraa ? »

I te piti o te mahana o te tere, ua tae‘ahia ia matou va‘u maile (13 kilometera) i te atea i te hutiraa i to matou mau pereoo huti rima, e te toe ra ïa ahuru kilometera e te afa i mua ia matou, ua tae matou i te hoê vahi i parauhia « te umeraa a te vahine ». I raro i te mou‘a ua faataa-ê-hia te mau tane i te mau vahine. Ua reva te mau tane na mua, e ua haaputuputu haati te mau vahine i te mau pereoo huti rima. A haamata ai matou i te huti i te mau pereoo i ni‘a i te mou‘a, ua hi‘o vau i ni‘a no te hi‘o i te mau tane, te feia apî e te feia paari, to matou autahu‘araa, ua faanaho ratou ia ratou i na pae e piti o te vahi ta’umaraa, ma te tatara i to ratou taupoo ei tapa‘o faatura i te mau vahine.

E mea ohie te e‘a i te haamataraa, aita râ i maoro ua tae matou i te vahi oneone e ua hamata te mou‘a i te pateitei. Tei raro to’u upoo no te tura‘i ma to’u puai atoa, i reira to’u iteraa i te hoê nuuraa te pereoo, ua hi‘o a‘era vau i ni‘a, ite atura vau ia Lexi, hoê o to matou tuahine taure‘are‘a e e faaea atoa tapiri mai i to’u fare. Ua tae ta’na pereoo i ni‘a, e no to’na iteraa e, te titau ra matou i te tauturu, ua pou mai oia ia matou ra. Ua tautoo matou e tae roa’tura to matou pereoo i ni‘a. Ua hinaaro roa vau e pou faahou mai i raro no te tauturu i te mau vahine i muri mai ia’u, tera râ, ua rohirohi roa vau, e no te puai te tupa‘ipa‘i o to’u mafatu, ua feruri au i te mau parau ra, e ma‘i mafatu, hau atu i te hoê taime ! Ua mataitai noa vau ma te aau mauruuru i te tahi atu mau vahine taure‘are‘a ia vaiiho i ta ratou mau pereoo i ni‘a, a horo atu ai e tauturu ia vetahi ê.

Ia hope te mau taata atoa i te tae i ni‘a i te mou‘a, ua rave matou i te tahi tau minuti rii no te papa‘i i to matou mau mana‘o i roto i to matou buka aamu. Ua papa‘i au e : « Aita i rava‘i ta’u faaineine ia’u i te pae tino, no reira, aita i roaa ia’u te puai no te tauturu i te feia i muri mai ia’u. Eita paha vau e huti faahou i te hoê pereoo huti rima, tera râ, eita vau e hinaaro faahou e vaiiho i to’u mau tuahine i raro i te pae varua, eita roa ! »

Ua riro taua ohipa ra ei iteraa mo‘a o tei haaferuri ia’u ia ara i te pae varua i ta’u mau hopoi‘a no to’u utuafare e no vetahi ê. A tere noa ai matou i to matou tere, ua feruri au i te mau mea ta’u i apo mai e ua feruri au i te rave‘a no te faaohiparaa i te reira.

A tahi, ua feruri au i to’u mau tuahine, o ratou tei huti na e o ratou o te tamau noa nei â i teie mahana i te huti i to ratou pereoo o ratou ana‘e. Mai te mea ra e, e 20% o te mau vahine i roto i taua pŭpŭ pereoo putô matamua ra hoê ana‘e o ratou. Aita te tahi pae i faaipoipohia ; te tahi pae e mau metua vahine otahi ïa e aore râ, e ivi, e te tahi pae ua faaipoipohia tera râ, ua taa ê ratou i ta ratou mau tane no te tahi tau poto.12 Ua tautoo amui ratou—e mau tamahine tei rave i te fafauraa, e mea taure‘are‘a e e mea paari, ua taa ê to te tahi oraraa i to te tahi, hoê â haerea, e hoê â opuaraa.

O ratou tei horo atu no te tauturu i to ratou mau tuahine e fifi ra, ua faahaamana‘o mai te reira ia’u e, te vai ra te mau melahi aupuru ati a‘e ia tatou nei, to ratou vitiviti ia hi‘o, ia ite i te fifi, e ia haere e faaora.

Te haamana‘o nei au i te mau parau a te Fatu « E haere au na mua i to outou mata. E vai ho‘i au i to outou pae atau e i to outou pae aui, e ei roto ho‘i to’u Varua i to outou mau aau, e ta’u mau melahi ho‘i e ati noa‘e ia outou na, ia haamaraa mai ia outou i nia ».13

I na pae e piti o te e‘a ua ana‘i te mau tane faaroo, te haapa‘o, te faatura i te fafauraa. To ratou mana autahu‘araa—oia te mana ta te Atua e faaohipa nei no te haamaitai i Ta’na mau tamarii paatoa—ua riro ïa ei faaururaa, ei faaitoitoraa e ei patururaa ia tatou. Ua riro ratou ei faahaamana‘oraa ia tatou e, eita roa’tu tatou e vai hoê noa. E nehenehe teie mana e vai tamau noa i piha‘i iho ia tatou mai te mea e, e haapa‘o tatou i ta tatou mau fafauraa.

Ua feruri au i te mau tane tei taa ê i to ratou mau utuafare i roto i te tere, no te mau tumu rau, ma te vaiiho ia ratou o ratou ana‘e ia huti i te pereoo huti rima no te hoê tau. Ua reva te tahi pae na mua i roto i te mau pŭpŭ matamua no te haere e faaineine i te taeraa mai to ratou mau utuafare i Roto Miti. Ua pohe te tahi mau tane i roto i to ratou tere ; ua tonohia te tahi no te haere e rave i te misioni. Te tahi pae aita i haere mai, i te mea e, ua ma‘iti ratou eiaha e haapa‘o i ta ratou mau fafauraa.

Mai ia ratou tei haere na mua, e rave rahi te taata i teie mahana e ora nei i roto i te huru oraraa ti‘a ore. E tamau noa tatou i te haapii e i te rohi no te huru oraraa ti‘a, no te mea, ua ite tatou e, mai te mea e, e rohi tamau noa tatou, na te reira e tapea noa ia tatou i ni‘a i te e‘a e e faaineine ia tatou ia farii i te mau haamaitairaa atoa i fafauhia mai, mai te mea e, « e ti‘aturi [tatou] ia Iehova ».14

Te farerei nei tatou tata‘itahi, e e tamau noa tatou i te farerei i te ati i roto i to tatou oraraa. Ua riro teie oraraa tahuti ei taime tamatamataraa, e e tamau noa tatou i te farii i te mau rave‘a no te faaohipa i to tatou ti‘amâraa ia ma‘iti i te mea ta tatou e apo na roto mai i te mau ati o te tae papû mai.

Ei mau tamahine na te Atua, e haere tamau noa tatou na ni‘a i te e‘a, i roto i te faaroo, no te mea, ua ite tatou mai ta te Peresideni Thomas S. Monson i haapii mai : « E faufaahia te mau tusia atoa e te mau tautooraa atoa no te mau oro‘a faaoraraa e fariihia i roto i te hiero o te faati‘a ia tatou ia ho‘i i te hoê mahana i piha‘i iho i to tatou Metua i te Ao ra i roto i te hoê autaatiraa utuafare mure ore, e ia farii i te mau haamaitairaa e te mana no te ra‘i mai ».15

Eita e nava‘i te haere-noa-raa’tu i roto i te tere ; e ara râ tatou i ta tatou hopoi‘a e e rave tamau noa ma te faaroo, ma te ti‘aturi i te mana haamahanahana, te faaitoito, te faaohipa, e te faaora o te Taraehara.

E au mau tuahine here e, ua here au ia outou. E rave rahi o outou aita vau i matau, tera râ, ua ite au e, o vai outou ! E mau tamahine haapa‘o faufaa tatou i roto i To’na basileia, e ma te ahuhia i te mana na roto i ta tatou mau fafauraa, ua ineine ïa tatou no te rave i ta tatou hopoi‘a.

Te faaineine nei te Sotaiete Tauturu i te mau vahine no te mau haamaitairaa o te ora mure ore na roto i te faaararaa ia tatou i te pae varua, no te faarahi te faaroo e te parau ti‘a o te taata iho. E haamata tatou na ni‘a ia tatou iho. E haamata tatou na te vahi tei reira tatou. E haamata tatou i teie mahana. Ia ara mai tatou i te pae varua, e maitai a‘e ïa tatou i roto i te ohipa faaitoitoraa i to tatou utuafare e ia tauturu ia vetahi ê.

E ohipa faaoraraa teie, e na te mana faaitoito e te faatupu o te Taraehara e faati‘a i te mau mea atoa. E ara ana‘e tatou i te iteraa e o vai tatou. E ara ana‘e tatou i ta tatou hopoi‘a. E mau tamahine tatou na to tatou Metua i te Ao ra, tei here ia tatou. Te faaite papû nei au i teie mau mea na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Zina D. Young, i roto Woman’s Exponent, 15 no atopa 1877, 74.

  2. Roma 13 :11–12.

  3. Mosia 18 :8–11.

  4. Robert D. Hales, « Modesty : Reverence for the Lord », Liahona, atete 2008, 21.

  5. Boyd K. Packer, « Nahea e ora i te vahi o te enemi », Liahona, atopa 2012, 35.

  6. Alama 5 :26.

  7. Alama 5 :14.

  8. E mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia : Te aamu e te ohipa a te Sotaiete Tauturu (2011), 34.

  9. Sarah Rich, i roto E mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, 34.

  10. Mataio 11 :28.

  11. I roto E mau Tamarii Tamahine i roto i To’u Basileia, 35.

  12. Ma‘imiraa i arata‘ihia e Jolene S. Allphin na roto i te mau aamu e te mau tapura i‘oa; hi‘o Tell My Story, Too, 8th ed. (2012).

  13. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 84 :88.

  14. Isaia 40 :31.

  15. Thomas S. Monson, « Te hiero mo‘a—E mori no to te Ao nei », Liahona, me 2011, 92.