2010–2019
E te mau taea‘e, e ohipa ta tatou
Atopa 2012


E te mau taea‘e, e ohipa ta tatou

Ei mau tane no te autahu‘araa, e ohipa faufaa ta tatou e rave i roto i te oraraa sotaiete, i te utuafare e i roto i te Ekalesia.

E te mau taea‘e, e rave rahi te mau parau i parauhia e i papa‘ihia i te mau matahiti i ma‘iri a‘enei no ni‘a i te mau titauraa a te mau tane e te mau tamaroa. Ei hi‘oraa, teie te tahi mau upoo parau no te tahi mau buka, Why There Are No Good Men Left, [no te aha aita e tane maitai faahou], The Demise of Guys, [mo‘eraa o te tane], The End of Men [te hopea o te tane], Why Boys Fail [no te aha te tamaroa e topa ai], e Manning Up [rave i te hopoi‘a]. Te vahi huru ê ra, te rahiraa o teie mau buka ua papa‘ihia ïa e te mau vahine. Noa’tu o vai ratou, hoê mana‘o tumu e itehia ra i roto i teie mau tuatapaparaa, oia ho‘i, i roto i te oraraa sotiare e rave rahi i teie mahana, te farii nei te tane e te mau tamaroa i te mau tapa‘o faatapitapi e te faatito i te tahi e te tahi no ni‘a i ta ratou hopoi‘a e ta ratou faufaa i roto i te oraraa sotaiete.

Teie te parau a te taata papa‘i i te buka ra Manning Up [Rave i te hopoi‘a] i faaite : « Fatata i te riro mai ei ture nui no te mau nunaa atoa e, e riro mai te tamahine ei vahine na roto noa i to’na tupuraa i te paari, area te mau tamaroa ra, titauhia ïa ia ratou ia rave i te tahi mau hi‘opo‘araa na mua. Titauhia ia ratou ia faaite i te itoito, i te puai e te aravihi, e aore râ, te arairaa i te mau ite faufaa. Te opuaraa, o te faaiteraa ïa i to ratou ite ia paruru i te vahine e i te tamarii ; tera ïa ta ratou hopoi‘a tumu mai mutaa maira. Tera râ, i teie mahana, na roto i te nuuraa te huru o te vahine i roto i te parau no te faarava‘iraa faufaa, aita ïa e faaheporaa faahou i te tane faaipoipo e i te mau metua tane ia riro ei feia putu faufaa no te utuafare ; e te mau huru i titauhia i te tane—te itoito, te faaoroma‘i, te taiâ ore, te haapa‘o—no te faaoti i ta ratou hopoi‘a, e mea faufaa ore ïa e te haamâ rii ».1

I roto i to ratou oaoa rahi no te faatiani i te parau o te vahine, ta tatou ho‘i e farii poupou nei, te vai ra te tahi pae o te faaino nei i te tane e i te ohipa i titauhia ia ratou. Mai te mea ra e, te feruri nei ratou i te oraraa mai te hoê tata‘uraa i rotopu i te tane e te vahine—ia haavî te tahi i te tahi, e na te vahine i te na-reira-raa i teie nei. Te parau nei te tahi pae e, o te toro‘a te ohipa faufaa roa, area te faaipoiporaa e te tamarii ra, e ere ïa i te mea faahepohia. No reira, eaha ïa te tumu e hinaaro ai tatou i te tane ?2 I roto i te mau hoho‘a teata e rave rahi no Hollywood, te mau hoho‘a no te afa teata, e te mau hoho‘a tapihooraa, te faaitehia nei te tane mai te hoê taata aravihi ore, aita e feruriraa paari, e aore râ, tei haapa‘o noa ia’na iho. Te riro nei teie huru faaiteraa i te tane ei hoê ino rahi.

I roto i te mau Hau Amui no Marite, ei hi‘oraa, te parauhia ra : « Tei mua te tamahine i te tamaroa i te mau faito atoa, mai te haapiiraa tuatahi e tae roa’tu i te haapiiraa tuatoru. Hoê hi‘oraa, i te faito va‘u, e 20 ana‘e i ni‘a i te hanere o te mau tamaroa e mea aravihi i te ohipa papa‘i, e e 24 ana‘e i ni‘a i te hanere e mea maitai i te ohipa tai‘o. I te matahiti 2011, te numera i roaa i te mau tamaroa no te hi‘opo‘araa no te tomo i roto i te haapiiraa tuarua, o te numera ino roa a‘e ïa a 40 matahiti i teie nei. Ia au i te parau a te National Center for Education Statistics (NCES) [Pû Matuturaa Haapiiraa o te Fenua], e 30 i ni‘a i te hanere hau o te mau tamaroa i ni‘a i te tamahine, tei hinaaro e faaru‘e i te haapiiraa tuatahi e tuarua… Ua tohuhia e, i te matahiti 2016, 60 i ni‘a i te hanere te mau tamahine e roaa ta ratou parau tuite [licence], 63 i ni‘a i te hanere e roaa te [master], e e 54 i ni‘a i te hanere e roaa te [doctorat=parau tu‘ite tahu‘a tuatoru]. E piti i ni‘a i te toru o te mau piahi i roto i te faanahoraa haamaitairaa, e mau tamaroa ïa ».3

Ua rave te tahi mau tane e te tahi mau tamaroa i te mau haapiiraa ino o te oraraa sotaiete ei otoheraa no te haapae i te hopoi‘a, e aita roa’tu i tupu i te paari. I roto i te hoê hi‘opo‘araa tei riro tamau noa ei faaiteraa tano, te parau ra te hoê orometua no te haapiiraa tuatoru e, « te haere mai nei te mau tane i roto i te piha haapiiraa e to ratou taupoo tairi popo tei hurihia i muri, e (ta ratou) parau otoheraa maamaa e, ‘ua amuhia ta’u ohipa no te haapiiraa e te rorouira’. Area te mau vahine ra, te hi‘o ra ïa ratou i ta ratou tarena ohipa e te ani ra i te mau arata‘iraa no te haapiiraa ture ».4 Ua faaite te hoê taata hi‘ohi‘o hoho‘a vahine i teie mana‘o huru ino e, « te mea ta tatou e nehenehe e ti‘aturi i ni‘a i te tane, mai te mea e, e ti‘a ia tatou ia ma‘iti i te hoê apiti, o te riroraa ïa ei—apiti, tirara’tu ai. Hoê taata o te ti‘a i to’na iho vahi ma te faatura ia tatou ia ti‘a i roto i to tatou vahi ».5

E te mau taea‘e, eita te reira huru e tano no tatou. Ei mau tane no te autahu‘araa, e ohipa faufaa ta tatou e rave i roto i te oraraa sotaiete, i te utuafare e i roto i te Ekalesia. Tera râ, e mea ti‘a ia tatou ia riro ei mau tane ta te mau vahine e nehenehe e ti‘aturi, ta te mau tamarii e nehenehe e ti‘aturi, e ta te Atua e nehenehe e ti‘aturi. I roto i te Ekalesia e i te basileia o te Atua i teie mau mahana hopea nei, eita e ti‘a ia vai te mau tamaroa e te mau tane hinaaro ore e rave i te hopoi‘a. Eiaha ia vai te mau tamaroa faatura ore ia ratou iho e te haapa‘o noa i te ohipa arearea. Eiaha ia vai te feia apî paari aore e avei‘a i roto i to ratou oraraa, aore e ti‘aturiraa papû no te faatupu i te utuafare e no te rave i te ohipa maitai i roto i teie ao. Eiaha ia vai te mau tane faaipoipo e te mau metua tane aita e nehenehe e haamau i te hoê arata‘iraa pae varua i roto i te utuafare. Eiaha ia vai te mau taata te faaohipa nei i te autahu‘araa mo‘a, mai te au i te haapa‘oraa a te Tamaiti a te Atua, o te haamau‘a i to ratou puai i roto i te mau hoho‘a faufau e aore râ, o te haamau‘a i to ratou oraraa i ni‘a i te rorouira (oia ho‘i, ia riro i to te ao nei eiaha râ i roto i te ao).

E te mau taea‘e, e ohipa ta tatou.

E te feia apî, titauhia ia outou ia haapa‘o maitai i roto i te haapiiraa, e ia tamau noa i te haapiiraa i muri a‘e i te haapiiraa tuarua. Te vai ra te tahi pae o outou o te hinaaro nei e haere i te haapiiraa tuatoru e ia haapii i te toro‘a putu faufaa, faaapu, faatereraa hau, e aore râ, te tahi atu mau toro‘a. E roaa te ite ia outou i roto i te ohipa rima î, te pehe e aore râ te haapiiraa. Te tahi pae, ua ma‘iti i te hoê ohipa i roto i te faaehau e aore râ e haapii i te toro‘a. E rave rahi taime ua faahaere mai au i te tahi mau taata aravahi no te tata‘i i to’u fare. Ua faahiahia vau i to ratou aravihi e to ratou itoito i roto i ta ratou ohipa. I roto i te mau mea atoa o ta outou i ma‘iti, e mea faufaa ia riro outou ei feia aravihi, e ti‘a ia outou ia paturu i te hoê utuafare, e ia rave i te ohipa maitai i roto i to outou oire e i to outou fenua.

Aita i maoro a‘enei ua mata‘ita‘i au i te hoê hoho‘a video te faaite ra i te tereraa o te hoê mahana i roto i te oraraa o te hoê taure‘are‘a e 14 matahiti i te fenua Inidia, to’na i‘oa o Amar. E ti‘a oioi oia i ni‘a e e rave oia e piti ohipa, na mua a‘e e na muri iho i te haapiiraa, e ono mahana e te afa i te hepetoma. Ua riro te faufaa e roaa mai ia’na ei tuhaa rahi no te faaamuraa i to’na utuafare. Ia faaoti te piti o ta’na ohipa e ho‘i oioi oia i te fare na ni‘a i to’na pereoo taataahi tahito i te pô, e faaoti i ta’na mau ohipa no te haapiiraa no te tahi tau hora rii noa te maoro, hou a tarava ai i ni‘a i to’na ro‘i i ni‘a i te tahua, i ropu i to’na mau taea‘e e tuahine e taoto ra, i te area hora ahuru ma hoê i te pô. Noa’tu e, aita vau i farerei a‘enei ia’na, te faahiahia nei râ vau ia’na no to’na haapa‘o maite e to’na itoito. Te rave nei oia i tei maraa hope roa ia’na ia rave ia au i ta’na mau rave‘a e mau titauraa ha‘iha‘i roa, e ua riro oia ei haamaitairaa no to’na utuafare.

Outou e te feia paari—te mau metua tane, te mau feia paari otahi, te feia faatere, te mau taea‘e hahaere—faariro ia outou ei hi‘oraa parau ti‘a e a tauturu i te u‘i apî e ti‘a mai nei ia riro ei taata paari. A haapii ia ratou i te mau ite o te oraraa e i te tahi atu mau ite : nahea ia paraparau i roto i te hoê tau‘araa parau, nahea ia haamatau e ia ohipa e o vetahi ê, nahea ia paraparau e ia haroaroa i te vahine e i te mau tamahine, nahea ia tavini, nahea ia riro ei taata ohipa e ia oaoa i te taime faafaaearaa, nahea ia rave i te mau ohipa faaanaanataeraa ma te ore e riro ei tîtî no te reira mau mea, nahea ia faatitiaifaro i te mau hape e ia rave i te mau ma‘itiraa maitai a‘e.

E no reira, ia outou paatoa na e faaroo mai nei, i te mau vahi atoa e tae atu teie poro‘i ia outou na, te parau nei au mai ta Iehova i parau ia Iosua e, « e faaetaeta oe, e ia itoito roa » (Iosua 1:6). Faaitoito e a faaineine maitai roa ia outou, noa’tu te huru o to outou oraraa. Faaineine ia riro ei tane faaipoipo e ei metua tane maitai ; faaineine ia riro ei taata ai‘a maitai e te ohipa ; faaineine no te tavini i te Fatu, Na’na ho‘i te autahu‘araa ta outou e mau nei. Te vahi tei reira outou, te haamana‘o mai nei te Metua i te Ao ra ia outou. Aita outou i vai otahi noa ; te ia outou na te autahu‘araa e te horo‘a o te Varua Maitai. Mai te mea e, e rave tamau noa outou, e e tamau noa i te haapa‘o i Ta’na mau faaueraa, e tae mai te mau rave‘a ia outou a muri a‘e.

Te pŭpŭ autahu‘araa te vahi faufaa a‘e i te mau vahi e rave rahi e hinaarohia e outou. E hinaaro tatou i te mau pŭpŭ autahu‘araa o te horo‘a i te maa pae varua i te mau melo i te sabati, e o te taviniti atoa. E hinaaro tatou i te feia faatere o te pŭpŭ autahu‘araa o te faatumu i ni‘a i te raveraa i te ohipa a te Fatu e te patururaa i te mau melo o te pŭpŭ e i to ratou utuafare.

A hi‘o na tatou i te ohipa misionare. E te feia apî tamaroa, aita to outou e taime no te haamau‘a. Eita ta outou e nehenehe e tia‘i ia 17 e aore râ, 18 matahiti ei reira outou e mana‘o ai e faaineine. E nehenehe te mau pŭpŭ Autahu‘araa a Aarona e tauturu i to ratou mau melo ia haroaroa i te tapuraa e te fafauraa o te autahu‘araa, e ia faaineine no te faatoro‘araa ei peresibutero ; e nehenehe te pŭpŭ autahu‘araa a Aarona e tauturu ia ratou ia haroaroa e ia ineine no te mau oro‘a o te hiero; e nehenehe ta ratou e tauturu ia ratou ia faaineine no te hoê misioni maitai roa. E nehenehe te mau pŭpŭ o te Autahu‘araa a Melehizedeka e te Sotaiete Tauturu e tauturu i te mau metua ia faaineine i te mau misionare o tei ite maitai i te Buka a Moromona e o te haere atu i roto i te aua misioni ma te hinaaro mau. E i roto i te paroisa e te amaa tata‘itahi, e nehenehe atoa teie mau pŭpŭ autahu‘araa e faatupu i te hoê tapihaaraa maitai e te mau misionare rave tamau e tavini ra i reira.

Te tahi atoa ohipa tei riro ei hopoi‘a tumu na te autahu‘araa, o te piiraa ïa a te Faaora, tei faahiti-faahou-hia e te peresideni Thomas S. Monson, ia haere e faaora i te feia tei faaatea ê i te evanelia e aore râ, tei inoino te aau no te tahi tumu. Ua roaa ia tatou te tahi manuïaraa nehenehe i roto i teie ohipa, oia ho‘i na roto i te ohipa maitai a te feia apî tamaroa. Te vai ra hoê pŭpŭ Autahu‘araa a Aarona no te paroisa Paniola no Rio Grande i Albuquerque, i New Mexico ; ua putuputu ratou no te faaoti e, o vai ta ratou e faaho‘i mai i roto i te Ekalesia e ua haere ana‘e e farerei i te reira mau taata tata‘itahi. Te parau ra te tahi e, « i to ratou patotoraa i to’u opani, ua ô mai te mea i roto i to’u aau e mea faufaa au » e te tahi ra ua parau e, « e oaoa rahi tei tupu i roto ia’u e te vaira te hoê taata e hinaaro ra e ia haere au i te pureraa, na te reira, i horo‘a ia’u i te hinaaro e haere i te pureraa i teie nei ». A haere ai te mau melo o te pŭpŭ e farerei e ani i te hoê taure‘are‘a ia ho‘i mai, ua ani ratou ia’na ia haere mai na muri iho ia ratou i te tere farereiraa i muri nei, ua farii oia. Aita ratou i ani noa ia’na ia haere mai i te pureraa i te hepetoma i muri iho ; e ua na reira oia. Aita ratou i ani noa ia’na e haere i te pureraa, ua faariro oioi râ ratou ia’na ei tuhaa mau no te pŭpŭ.

Te tahi atu titauraa tera râ e faaitoitoraa atoa i te ohipa autahu‘araa o te aamu utuafare ïa e te hiero. A hi‘o i te hoê rata a te Peresideniraa Matamua tei tae mai aita i maoro roa o te horo‘a mai i te hoê piiraa faaapîhia e hoê hi‘oraa rahi a‘e o teie tuhaa faufaa roa o ta tatou ohipa e rave.

Ua riro atoa ta tatou mau pŭpŭ autahu‘araa ei taatiraa paturu no te mau taea‘e. Ua parau te peresideni Gordon B. Hinckley i te hoê taime e : « E riro ïa ei mahana nehenehe, e au mau taea‘e e—e riro ïa ei mahana faatupuraa o te mau opuaraa a te Fatu—ia riro ana‘e ta tatou mau pŭpŭ autahu‘araa ei tutau paari no te taata tata‘itahi i roto i te reira mau pŭpŭ, ia ti‘a ana‘e ho‘i i te reira mau taata tata‘itahi ia parau e, ‘e melo vau no te hoê pŭpŭ autahu‘araa o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Ua ineine au no te tauturu i to’u mau taea‘e i roto i to ratou mau hinaaro atoa, mai ta’u atoa e ti‘aturi nei e, ua ineine atoa ratou no te tauturu mai ia’u i roto i to’u mau hinaaro. Ia rave amui tatou i te ohipa, e ti‘a ïa tatou ma te haamâ ore e ma te mata‘u ore, i mua i te mau huru mata‘i atoa o te ati e pŭpŭhi mai, e ati faarava‘iraa faufaa anei, e ati sotiare anei e aore râ, no te pae varua anei’ ».6

Atira noa’tu ta tatou mau tautooraa, aita te mau mea e tupu noa mai ta tatou i mana‘o, e maori râ te hoê « mata‘i no te ati » o te tupu mai i roto i te oraraa o te hoê taata, te ohipa ore. Te na ô ra te hoê buka iti no te ohipa totauturu a te Ekalesia e, « hoê taata aore ta’na e ohipa, ua riro ïa ei mana‘ona‘oraa taa ê na te Ekalesia i te mea e, no te tape‘araahia to’na hinaaro ia rave i te ohipa, tei roto ïa oia i te tamataraa mai ia Ioba i tamatahia—i to’na parau ti‘a. Roa noa’tu te mahana o te ati, taahuri atu ei hepetoma e ei ava‘e e ei matahiti, rahi noa’toa’tu te hohonu o te mamae… Eita e ti‘a i te Ekalesia ia ti‘aturi e faaora i te hoê taata i te Sabati, mai te mea e, i roto i te hepetoma e hi‘o noa oia i te ati rahi ta’na e faaruru ra ma te rave ore i te hoê ohipa ».7

I te ava‘e eperera 2009, ua faatia mai o Richard C. Edgley, tauturu tahito i roto i te Episekoporaa Faatere rahi, i te aamu no te hoê pŭpŭ autahu‘araa maitai roa tei imi i te rave‘a no te tauturu i te hoê melo tei ere i ta’na ohipa :

« Phil’s Auto [Phil tata‘iraa pereoo] no Centerville, o te hoê ïa faufaa ta te faatereraa autahu‘araa e ta te hoê pŭpŭ autahu‘araa e nehenehe e faaoti. E melo o Phil no te hoê pŭpŭ peresibutero, e e ohipa tata‘i pereoo ta’na i roto i te hoê fare tata‘iraa pereoo o to’na oire. Te vahi fifi, ua tupu te fifi faarava‘iraa faufaa i roto i te fare tata‘iraa tei reira o Phil te raveraa, e ua tihatihia o Phil i ta’na ohipa. Ua pe‘ape‘a roa oia i te tupuraa teie tihatiraa.

I to ratou faarooraa e, ua ere o Phil i ta’na ohipa, ua tuatapapa to’na episekopo, o Leon Olsen, e to’na peresideniraa pŭpŭ peresibutero, na roto i te pure, i te mau rave‘a e ti‘a ai ia ratou ia tauturu ia Phil i roto i to’na ati. E melo oia no te pŭpŭ autahu‘araa, e taea‘e, e e ti‘a ia tauturuhia oia. Ua faaoti a‘era ratou e, te vai ra te aravihi o Phil no te faatere i ta’na iho imiraa faufaa. Ua tuu maira te hoê melo o te pŭpŭ i te mana‘o ia faaohipahia ta’na fare vairaa maa animala ei fare tata‘iraa pereoo. E nehenehe ho‘i i te tahi atu mau melo o te pŭpŭ e tauturu mai na roto i te horo‘araa mai i te mau tauhaa e te mau mauhaa no te faanahonaho i te fare tata‘iraa apî. Fatata te mau taata atoa i roto i te pŭpŭ e nehenehe ta ratou e tauturu mai i te tamâraa i taua fare tahito ra.

« Ua faaite atura ratou i to ratou mana‘o ia Phil ; e ua faaite i ta ratou opuaraa i te mau melo o ta ratou pŭpŭ. Ua tamâhia te fare e ua tata‘ihia, ua haaputuputuhia te mau mauhaa, e ua nahonaho maitai te mau mea atoa. Ua manuïa roa te fare tata‘iraa pereoo a Phil, e ua faanuu i roto i te mau fare maitai a‘e e te vai papû—te tumu no te mea ïa e, ua tauturu mai to’na mau taea‘e i roto i te pŭpŭ autahu‘araa i te hoê taime fifi mau ».8

Oia mau, mai tei parau-tamau-hia mai e te mau peropheta i te mau matahiti e rave rahi, « te ohipa faufaa roa a‘e a te Fatu ta outou e rave, tei rotopu ïa i te mau papa‘i o to outou iho fare ».9 E ohipa rahi ta tatou e rave no te haapaari i te faaipoiporaa i roto i teie oraraa sotaiete te rahi noa’tu ra te feruriraa e, e ere te reira i te ohipa faufaa, e te opuaraa. E ohipa rahi ta tatou no te haapii i ta tatou mau tamarii « ia pure, e ia afaro noa to ratou haereraa i mua i te Fatu » (PH&PF 68:28). Ta tatou hopoi‘a o te tautururaa ïa i ta tatou mau tamarii ia farii i te faahuru-ê-raa rahi o te aau e aore râ, te faafariuraa rahi i te Fatu ra, mai tei faahitihia ma te henehene i roto i te Buka a Moromona (a hi‘o Mosia 5:1–12Alama 26). Ma te apitihia mai e te Sotaiete Tauturu, e nehenehe te mau pŭpŭ autahu‘araa e paturu i te mau metua e te mau faaipoiporaa e te mau pŭpŭ e horo‘a i te mau haamaitairaa o te autahu‘araa i te mau utuafare metua hoê.

Oia mau, e te mau taea‘e, e ohipa ta tatou. Mauruuru ia outou no te mau tusia e te maitai ta outou i rave. A tamau â e e tauturu te Fatu ia outou. Te tahi taime, aita paha outou i ite maitai eaha te ohipa e rave e aore râ, eaha te parau e parau—a haere noa i mua. A haamata i te rave, e ua haapapû mai te Fatu e, « E iritihia mai te opani no te manuïaraa na [outou] ». (PH&PF 118:3) A haamata i te parau, e ua fafau mai Oia e, « e ore roa orua e faahaamahia i mua i te taata nei ; no te mea e horo‘ahia ïa ia orua i te hora mau ihoa, oia ïa i te taime mau ihoa, i te mea ta orua e parau ra » (PH&PF 100:5–6). E parau mau e ere tatou i te mea matauhia e te maitai a‘e, te vaira ra to tatou hoê Fatu maitai a‘e o tei faatupu i te hoê taraehara maitai a‘e, e ua titau tatou i To’na haamaitairaa e Ta’na autahu‘araa. A tatarahapa ai tatou e a tamâ ai i to tatou aau, ua fafauhia mai ia tatou e e haapiihia tatou e e horo‘ahia mai te mana no ni‘a mai ra (hi‘o PH&PF 43:16).

Te imi nei te Ekalesia e te ao nei e te mau vahine i te mau tane, te mau tane o tei faananea i to ratou aravihi e to ratou mau tareni, o tei hinaaro ia rave i te ohipa e ia rave i te mau tusia, o tei tauturu ia vetahi ê ia faatupu i te oaoa e i te faaoraraa. Te ti‘aoro nei ratou e, « a ti‘a i ni‘a, e te mau tane o te Atua ! »10 E tauturu mai te Atua ia tatou ia na reira, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

Te mau nota

  1. Kay S. Hymowitz, Manning Up: How the Rise of Women Has Turned Men into Boys (2011), 16.

  2. « Ia ui ana‘e tatou i te feia apî i teie mahana eaha te mea e faariro ia ratou ei taata paari, faatata aita hoê a‘e taata e faahiti i te parau no te faaipoiporaa. E mea oioi a‘e ratou i te feruri i te mau mea no ni‘a i te ohipa—te faaotiraa i te haapiiraa, te imiraa i te ti‘amâraa i te pae moni, hoê ohipa tamau—mai te huru e, e tapa‘o te reira no to ratou manuïa. Te ohipa, te toro‘a, e te ti‘amâraa : teie te mau mea tumu no te faaite i te ti‘araa tumu o te taata i teie mahana » (Hymowitz, Manning Up, 45). Ua riro teie pato‘iraa i te faaipoiporaa ei mana‘o teimaha no te mau vahine. Ua papa‘i te hoê papa‘i ve‘a no Times of London : « Aita roa hoê taata, aita to’u utuafare, e aore râ, to’u orometua, i parau e, ‘e hinaaro paha outou ia riro ei vahine faaipoipo e ei metua vahine atoa’. Ua papû roa ia ratou e, e pee tatou i te hoê e‘a apî, te hoê e‘a o teie tau, e monihia ai te taatoaraa, i reira te mau hiaai tumu o te mau u‘i vahine e rave rahi—oia ho‘i, e faaipoipo e e faati‘a i te hoê utuafare—i taui ai i te hi‘oraa o to tatou ananahi (Eleanor Mills, « Learning to Be Left on the Shelf », Sunday Times, 18 no eperera 2010, www.thetimes.co.uk ; i roto Hymowitz, Manning Up, 72). Ua faahiti atoa te tahi atu vahine papa‘i parau e 40 matahiti, i te tahi mau pahonoraa i te hoê parau ta’na i papa‘i no ni‘a i to’na mana‘o tatarahapa no ni‘a i te oreraa e faaipoipo : « E maere rahi to’u no ni‘a i to oe hinaaro i te hoê tane », « A faataata ia oe ! » « Ua tae‘ahia ia oe te hoê faito oraraa oaoa ore raro roa », e « mai te mea e, e paari ta’u tamahine no te hinaaro afa i te hoê tane mai ta oe e na reira nei, e ite ïa vau e, ua hape ïa ta’u aupururaa ia’na » (Lori Gottlieb, Marry Him: The Case for Settling for Mr. Good Enough [2010], 55).Te parau oaoa, maori râ ïa, te rahiraa o te taata, oia’toa te feia apî paari tei haapiihia, aita e ti‘aturi nei i te poro‘i no te faaipoiporaa ore e i te utuafare ore. « Ia au i te hoê tuatapaparaa i ravehia e te hoê aivanaa matutu no te Fare Haapiiraa Tuatoru no Pennsylvanie, i te fenua Marite i te matahiti 2008, 86 i ni‘a i te hanere vahine uouo faito haapiiraa tuarua, ua faaipoipohia i te 40raa o to ratou matahiti, ia faaauhia i ni‘a i te 88 i ni‘a i te hanere o ratou no te faito haapiiraa raro mai i te faito maha. Ua aifaito rii noa te reira numera i to te mau tane uouo faito haapiiraa tuarua : 84 i ni‘a i te hanere o ratou tei faaipoipohia i te 40raa o te matahiti i te matahiti 2008. Te mana‘o tumu, aita râ te reira i tuatapapa-mau-hia, maori râ, te faaipoiporaa e ere ïa i te ohipa maitai no te mau vahine. Tera râ, mai te mea ra e, aita te mau vahine uouo faaito haapiiraa tuarua e ti‘aturi ra i te reira. O ratou te pŭpŭ taata puai roa a‘e i te feruri e, ‘e mea oaoa a‘e te mau taata faaipoipohia i te mau taata faaipoipo-ore-hia’… Te pae rahi o te mau piahi o te matahiti matamua o te haapiiraa tuarua—70 i ni‘a i te hanere—te mana‘o nei ratou e, e mea ‘titauhia’ e aore râ, e mea ‘faufaa roa’ ia haamau i te hoê utuafare no to ratou ananahi » (Hymowitz, Manning Up, 173–74).

  3. Philip G. Zimbardo and Nikita Duncan, The Demise of Guys: Why Boys Are Struggling and What We Can Do about It (2012), e-book; hi‘o te pene « Behind the Headlines ».

  4. Barbara Dafoe Whitehead, Why There Are No Good Men Left: The Romantic Plight of the New Single Woman (2003), 67.

  5. Amanda Dickson, « ‘Hunger Games’ Main Character a Heroine for Our Day », Deseret News, 2 no eperera 2012, www.deseretnews.com.

  6. Gordon B. Hinckley, « Te mau hopoi‘a totauturu a te mau pŭpŭ Autahuaraa » Ensign, novema 1977, 86

  7. Helping Others to Help Themselves: The Story of the Mormon Church Welfare Program, (1945), 4.

  8. Richard C. Edgley, « Teie ta outou niuniu » Liahona, me 2009, 54.

  9. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Harold B. Lee (2000), 134.

  10. « Rise Up, O Men of God », Hymns, no. 323.