2010–2019
’Ite mai nā roto i te mana o te Buka a Moromona
’Āmuira’a rahi nō ’Ātopa 2019


’Ite mai nā roto i te mana o te Buka a Moromona

E ti’a i te tā’āto’ara’a ’ia ora i te reira ’itera’a ’e ’ia ’ite mai nā roto i te mana o te mau parau mau e vai ra i roto i te Buka a Moromona.

’Ia haere au e fārerei i te mau ta’ata fa’afāriu iō rātou, hō’ē o te mau uira’a tā’u e au roa e ui pinepine ia rātou ’oia ho’i, nāhea rātou iho ’e tō rātou ’utuāfare i te ha’api’ira’a mai nō ni’a i te ’Ēkālesia ’e nāhea tō rātou hina’arora’a ’ia bāpetizohia ? Noa atu e ’ere te ta’ata i te reira taime e melo itoito ’aore rā ’aita e haere nei i te purera’a e rave rahi matahiti i teienei. ’O tera noa iho ā te pāhonora’a ; ma te ’ata’ata ’e te huru ’oa’oa, e ha’amata rātou i te fa’ati’a mai nāhea tō rātou ’itera’ahia mai. Inaha, e au ra ’ua riro te ’ā’amu nō te fa’afāriura’a ’ei ’ā’amu iho ā nō te huru o tō tātou ’itera’ahia mai.

’O Iesu Mesia iho te Fatu o te mau ’ohipa i mo’e. E ha’ape’ape’a ’oia nō te mau ’ohipa tei mo’e. Pāpū roa nō reira ’oia i ha’api’i ai i nā parabole e toru, ’o tā tātou i ’ite i roto i te pene 15 o Luka : Te parabole nō te māmoe mo’e, te diderama i mo’e ’e te tamaiti pūhura. Hō’ē ā tumu tō teie mau ’ā’amu : Noa atu te tumu tō te reira mau tao’a i mo’e ai. Noa atu ’ua ’ite rātou, ’ua mo’e te reira. E tupu mai te hō’ē tumu hanahana o te ’oa’oa e nā ō ra : « E ’oa’oa ato’a tātou ; ’ua ’itea ho’i iā’u tā’u māmoe i mo’e ra ».1 Te ti’ara’a mau, ’aita roa hō’ē a’e mea i mo’e iāna.2

Fa’ati’a mai iā’u e fa’ati’a atu ia ’outou hō’ē o te mau mea faufa’a roa nō’u---te ’ā’amu e nāhea vau iho i te ’itera’ahia mai.

Hou te 15ra’a o tō’u matahiti, ’ua ani manihini mai tō’u metua tāne feti’i, o Manuel Bustos, e haere mai i te tahi taime iāna ra ’e tōna ’utuāfare i te fenua Marite nei. E rāve’a rahi ïa te reira nō’u ’ia ha’api’i mai i te reo peretāne. ’Ua fa’afāriuhia tō’u metua tāne feti’i i te ’Ēkālesia e rave rahi mau matahiti na mua atu ’e e vārua misiōnare rahi tōna. Nō reira paha tō’u metua vahine, ma tō’u ’ite ’ore, i paraparau ai ’iāna ’e i parau atu ai e fa’ati’a ’oia i te anira’a ī te hō’ē noa mea : ’Eiaha ’ō’na e tāmata i te fa’a’amu’amu iā’u ’ia riro ’ei melo nā tāna ’Ēkālesia. E Kātorita mātou, ’ua riro noa mātou e rave rahi u’i, ’e ’aita e tumu nō te tāui. ’Ua pāpū roa te reira i tō’u metua tāne feti’i ’e ’ua tāpe’a i tāna parau, e tae roa ’aita ’oia e hina’aro e pāhono i te hō’ē noa a’e uira’a nō ni’a i te ’Ēkālesia.

Mea pāpū rā, te ’ohipa e ’ore e ti’a i tō’u metua tāne feti’i ’e i tōna hoa fa’aipoipo marū o Marjorie e nehenehe e ’ape, ’oia ho’i ’o vai rāua.3

’Ua tu’uhia vau i roto i te hō’ē piha rahi vaira’a buka. ’Ua ’ite atu vau i roto i teie piha vaira’a buka, fātata e 200 hōho’a Buka a Moromona nā roto e rave rahi reo, e 20 nā roto te reo Paniōra.

I te hō’ē mahana, ma te hi’ohi’o haere, ’ua rave mai au i te hō’ē Buka a Moromona reo Paniōra.

Hōho’a
Buka a Moromona reo Paniōra

’O te hō’ē ïa o te mau buka e tāpo’i o mua e ū ninamu ’e e hōho’a nō te melahi Moroni tō mua ’Ia tātarahia te reira, ’ua pāpa’ihia i te ’api mātāmua teie fafaura’a i muri nei : « ’E ’o teie tā’u a’o ia ’outou na, ’ia ’itea teie nei mau parau ia ’outou, e ui atu i te Atua, i te Metua Mure ’Ore ra, i te i’oa o te Mesia ē, e parau mau ānei teie mau parau, ’e ’aore ānei ; ’e ’ia ui atu ’outou ma te ’ā’au hina’aro mau, ma te mana’o pāpū, ’e ma te fa’aro’o i te Mesia, nāna ïa e fa’a’ite mai i te parau mau ia ’outou nā roto i te mana o te Vārua Maita’i ».

’E ’ua tu’u-ato’a-hia teie : « E nā roto i te mana o te Vārua Maita’i e ’ite ai ’outou i te parau mau i te mau mea ato’a ra. »4

E mea fifi te reira ’ia fa’ata’a atu te tupura’a o teie mau pāpa’ira’a i ni’a i tō’u ferurira’a ’e tō’u ’ā’au. Te tanora’a mau, ’aita vau e ’imi nei i te « parau mau ». E taure’are’a ’āpī noa vau, e ’oa’oa nei i tōna orara’a, e fana’o nei i teie ta’ere ’āpī.

Teie rā, ma teie parau fafau i roto i te mana’o, ’ua ha’amata huna vau e tai’o i te buka. ’A tai’o rahi ai au, ’ua ta’a iā’u ē mai te mea e hina’aro mau vau e ’ite mai i te tahi ’ohipa i roto, mea maita’i a’e ’ia ha’amata vau e pure. ’Ua ’ite tātou pā’āto’a e mea e tupu ’ia fa’aoti ana’e tātou ’eiaha noa e tai’o, i te pure ato’a rā nō te Buka a Moromona. ’Oia mau, ’o te ’ohipa ïa tei tupu nō’u. E ’ohipa ta’a ’ē mau ’e te ’ōtahi---’oia mau, mai tei tupu nō te rahira’a mirioni o vetahi nā te ao nei. ’Ua ha’api’i mai au nā roto i te Vārua Maita’i ē e parau mau te Buka a Moromona.

I muri iho ’ua haere atu vau nō te fa’ata’a i tō’u metua tāne feti’i i te mea i tupu ’e ’ua ineine au ’ia bāpetizohia. ’Aita tō’u metua tāne feti’i i nehenehe e tāpe’a i tōna māere. ’Ua haere ’oia i roto i tōna pere’o’o, ’ua tere i te taura’a manureva, ’e ’ua ho’i mai ’e te tīteti manureva nō te fa’aho’i iā’u, ma te hō’ē parau nā tō’u metua vahine e parau ra : « ’Aita vau i roto i taua ’ohipa ra ! »

I te tahi huru, ’ua tano ’oia. ’Ua ’ite-’āfaro-hia mai au nā roto i te mana o te Buka a Moromona.

E rave rahi o rātou tei ’itehia mai nā roto mai i te mau misiōnare fa’ahiahia mau nā te ao nei, nō te mau tumu e rave rahi nā roto i te mau rāve’a temeio. ’Aore rā e penei a’e, ’ua ’itehia mai rātou nā roto mai i te mau hoa tā te Atua i tu’u mau mai i ni’a i tō ’ē’a. Penei a’e e ’oia ato’a, ’ua ’itehia mai rātou e te hō’ē ta’ata nō roto mai i teie u’i ’aore rā nā roto i te hō’ē o tō rātou tupuna.5 Rau noa atu te tumu, nō te tupu i te rahi e tae atu i te hō’ē fa’afāriura’a mau o te ta’ata iho, e ti’a ia rātou pā’āto’a, i teienei ’aore rā i muri iho, e tāmata i te mana o te mau parau mau e vai ra i roto i te Buka a Moromona. I te reira iho ā taime, e ti’a ia rātou iho e rave i te hō’ē fa’aotira’a mau e te Atua e fa’a’itoito rātou i te ha’apa’o i tāna mau fa’auera’a.

I te ho’ira’a vau i Buenoa Aires, ’ua hāro’aro’a i tō’u metua vahine ē ’ua hina’aro mau vau ’ia bāpetizohia. Nō te mea ho’i e vārua ’ōrurehau ri’i tō’u, ’e ’ore e pāto’i mai iā’u, ’ua piri mai tō’u māmā i tō’u pae. Ma te ’ite ’ore, ’ua rave ’oia iho i tō’u uiuira’a nō te bāpetizora’a. ’Oia mau, tē mana’o nei au ē mea hōhonu roa atu ā tāna uiuira’a i tā te mau misiōnare e rave ra. ’Ua parau mai ’oia iā’u : « Mai te mea e hina’aro ’oe ’ia bāpetizohia, e pāturu vau ia ’oe. Nā mua rā, ’e ui au ia ’oe te tahi mau uira’a ’e tē hina’aro nei au ’ia feruri maita’i ’oe, ’e ’ia pāhono mai ’oe ’iā’u ma te ha’avare ’ore. E fafau ānei ’oe e haere mau i te purera’a i te mau sābati ato’a ?

’Ua parau vau iāna : ’Ē, oia mau, e nā reira vau ».

« ’Ua feruri ānei ’oe e aha te roara’a o te purera’a ?

« ’Ē ’ua ’ite au », ’ua parau vau.

’Ua pāhono mai ’oia, « nā reira, mai te mea e bāpetizohia ’oe, ’ia pāpū iā’u e tae iho ā ’oe » I muri iho, ’ua ani mai ’oia iā’u, ’ua ineine mau ānei au ’eiaha roa atu e inu i te ’ava ’aore rā e puhipuhi i te ’ava’ava;

’Ua pāhono, « ’Ē, ’oia mau, e nā reira ato’a vau nō te reira »

’Ua nā ō mai ’oia : « ’Ia bāpetizohia ’oe, ’ia pāpū iā’u ’o te reira iho ā ». ’E ’ua nā reira ’oia fātata nō te mau fa’auera’a ato’a.

’Ua niuniu mai tō’u metua tāne feti’i i tō’u metua vahine nō te parau iāna ’eiaha e ha’ape’ape’a, fātata roa te taime e fa’aha’amana’o ai au i te reira. Maha matahiti i muri iho, i tō’u fāri’ira’a i tā’u pi’ira’a nō te misiōni i Uruguay Montevideo, ’ua niuniu atu tō’u metua vahine i tō’u metua tāne feti’i nō te ani iāna e aha te taime mau e fa’aha’amana’o ai iā’u te reira. Te parau mau ’oia ho’i, i te taime iho ā ’a bāpetizohia au, ’ua riro tō’u māmā ’ei metua vahine ’oa’oa mau.

’Ua ha’api’i mai au ē e mea faufa’a mau te Buka a Moromona i roto i te fa’anahora’a nō te fa’afāriura’a ma te tāmata-’āfaro-ra’a i te ’itera’a o te fafaura’a i reira te ta’ata « e piri roa atu… i te Atua nā roto i te tāmau-maite-ra’a i tāna mau ture ».6

’Ua fa’ata’a mai Nephi i te ’ōpuara’a tumu o te Buka a Moromona mai teie i muri nei :

« ’Ua itoito ho’i tātou i te pāpa’i ’ia ha’api’i atu i tā tātou mau tamari’i, ’e tō tātou mau taea’e ato’a i te fa’aro’o i te Mesia, ’e ’ia ha’amaita’i ho’i i te Atua …

« ’E [teie fa’ahou ā] tē paraparau nei tātou i te Mesia, tē ’oa’oa nei tātou i te Mesia, tē a’o nei tātou i te parau a te Mesia, [’e] tē tohu nei ho’i tātou i te Mesia… ’ia ’ite tā tātou mau tamari’i i te tumu e hi’ohia atu e rātou nō te matarara’a i tā rātou mau hara ».7

’Ua nene’ihia te tā’āto’ara’a o te Buka a Moromona i teie ā ’ōpuara’a mo’a.

Nō te reira tumu, te mau ta’ata tai’o ato’a e fafau e tuatāpapa mau, ma te hō’ē vārua pure, ’aita e ha’api’i noa mai nō ni’a i te Mesia, e ha’api’i ato’a mai rā nā roto mai i te Mesia---mai te mea iho ā ra e fa’aoti rātou e « tāmata i te mana o te parau »8 ’e ’eiaha e fa’aru’e noa te reira ma te ti’aturi tāpetepete 9 nō te mea ’ua parau vetahi nō ni’a i te mau mea ’aita roa rātou i tai’o na.

’Ua parau te peresideni Russell M Nelson : « ’Ia feruri au i te Buka a Moromon, tē feruri rā vau i te ta’o mana. Te mau parau mau o te Buka a Moromona e mana tōna nō te fa’aora i te ma’i, nō te tāmāhanahana, nō te fa’aho’i mai, nō te aupuru, nō te ha’apūai, nō te fa’anā ’e nō te fa’a’oa’oa i tō tātou vārua ».10

Tā’u ani-manihini-ra’a i teie avatea ia tātou tāta’itahi, noa atu te tau i riro ai tātou ’ei melo nō te ’Ēkālesia, ’oia ho’i i te fa’ati’ara’a i te mana o te mau parau mau o te Buka a Moromona ’ia ’ite mai ia tātou ’e i te tauahi-fa’ahou-ra’a mai ia tātou, ’e i terā mahana ’e terā mahana, ’a ’imi itoito ai tātou i te heheura’a o te ta’ata iho. E nā reira ’oia mai te mea e fa’ati’a tātou ?

Tē fa’a’ite pāpū maita’i nei au ē tei roto i te Buka a Moromona te ’īra’a o te ’evanelia a Iesu Mesia ’e ’e ha’apāpū mai te Vārua Maita’i i te parau mau i terā mahana ’e terā mahana i te ta’ata o te tae te ’ā’au, e ’imi ra ’ia fāri’i i te mau ’itera’a nō te fa’aorara’a i tō rātou vārua.11 I te i’oa o Iesu Mesia, ’āmene.

Fa’ata’ara’a

  1. Luka 15:6; hi’o ato’a Luka 15:9, 32.

  2. I roto i tōna aura’a rahi mau, tē fa’ati’a nei te mau pāpa’ira’a mo’a i te mau tohu e parau nei nō te ha’aputuputura’a o te mau ’ōpu o ’Īserā’ela (hi’o Russell M. Nelson, « Te ha’aputuputura’a o ’Īsera’ela tei ha’apurarahia », Liahona, Novema 2006, 79–82). Noa atu ’ua mo’e rātou, ’aita rā nōna (hi’o 3 Nephi 17:4). ’Oia ato’a, e mea maita’i ’ia parau ē ’aita rātou e ’ite ra ē ’ua mo’e rātou e tae roa i te taime ’ua ’itehia mai rātou, i te taime iho ā ra e fāri’i rātou i tō rātou ha’amaita’ira’a patereareha.

  3. ’Ua fa’ahiti Elder Dieter F. Uchtdorf ia Saint François d’Assise a parau ai ’oia, “« Poro i te ’evanelia i te mau taime ato’a ’e mai te mea e hina’arohia, ’a fa’a’ohipa i te mau ta’o » (« Waiting on the Road to Damascus », Liahona, Mē 2011, 77; hi’o ato’a William Fay ’e Linda Evans Shepherd, Share Jesus without Fear [1999], 22).

  4. Moroni 10:4–5.

  5. Te ’ā’amu o te fa’afāriura’a o tō tātou tupuna ’o tō tātou iho ato’a ’ā’amu. ’Ua ha’api’i Elder William R. Walker, « E riro ’ei ’ohipa fa’ahiahia roa ’ia ’ite te feiā mo’a tāta’itahi nō te mau Mahana Hopea nei i te mau ’ā’amu nō te fa’afāriura’a o tō rātou mau hui metua » (« ’Ia ora ma te mau māite i te fa’aro’o  », Liahona, Mē 2014, 97). Nō reira, ’ua ’ite-’āfaro-hia mai tātou ’aore rā nā roto mai i tō tātou mau tupuna, maoti tō tātou Metua i te Ao ra, tei ’ite te hope’a mai te ha’amatara’a mai (hi’o Aberahama 2:8).

  6. ’Ōmuara’a o te Buka a Moromona hi’o ato’a Alama 31:5.

  7. 2 Nephi 25:23, 26.

  8. Alama 31:5.

  9. Hi’o Alama 32:28.

  10. Russell M. Nelson, « Te Buka a Moromona : E aha ïa te huru tō ’outou orara’a ’āhani ’aita te reira ? Liahona, Novema 2017, 63.

  11. Hi’o 3 Nephi 5:20.