2009
O vau ? E Tia‘i Mamoe i Iseraela ?
Atopa 2009


Ia‘u ?E Tia‘i Mamoe i Iseraela ?

Ua riro vau ei ite e ua ti‘a roa i roto e rave rahi tauatini mau tere tia‘iraa. Te faaite papû nei au i te niniiraa faahiahia o te Varua tei iteahia i reira.

Hōho’a
Elder Daniel L. Johnson

Te hoê o te mau mea o te faataa ê i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei maori râ te haamauraa ïa i te mau tia‘i mamoe. Aita ta tatou e mau orometua aufauhia i roto i te mau paroita, te mau amaa, te mau tĭtĭ e te mau mataeinaa o te Ekalesia; na te mau melo iho e tavini te tahi i te tahi.

E piiraa to te mau melo paatoa o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei ei tia‘i mamoe i Iseraela. E tavini te mau melo-tia‘i mamoe i roto i te episekoporaa e te mau peresideniraa amaa, ei mau ti‘a faatere no te autahu‘araa e no te mau pŭpŭ tauturu, ei mau papa‘i parau e ei mau papa‘i parau faatere, ei mau orometua haapii rau – tae noa’tu i te mau orometua haapii e te hahaere utuafare – e i roto i te tahi atu mau ti‘araa e rave rahi.

E rave rahi mau ohipa i aifaito i roto i te ohipa a te mau tia‘i mamoe faataahia. Ua titauhia ia ratou tata‘itahi ia faaamu, ia faaitoito e te ia tavini. Na te Fatu ratou tata‘itahi i pii na roto i Ta’na mau tavini ma‘itihia. Ei te Fatu ratou e faaite ai i ta ratou tiaauraa ei tia‘i mamoe.

Te Imiraa i te Mamoe Mo‘e

Ua faaru‘e o Joseph Serge Merilus i to’na fenua ai‘a o Haiti i te 19raa to’na matahiti e ua reva i Dominican Republic i te matahiti 1980 no te imi i te ohipa. Ahuru ma va‘u ava‘e i muri mai ua ho‘i oia i Haiti, ua faaipoipo, e ua ho‘i i Dominican Republic e ta’na vahine apî, o Marie Reymonde Esterlin.

A haamata ai raua i to raua oraraa faaipoipo i roto i to raua fenua apî, ua tupu te hiaai varua i roto ia Joseph. Ua haere raua o Marie i roto i te mau ekalesia e rave rahi no te imi i te pahonoraa i taua po‘ia ra, tera râ, e mea fifi roa no raua ia taa i te reo e ia taa-atoa-hia mai ta raua mau parau no te mea, e créole to raua reo e tei roto raua i te hoê fenua reo paniora. I te hopea ra, ua farerei raua e piti misionare Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, tei ani manihini ia raua ia haere i te pureraa. I muri a‘e i to Joseph e o Marie haereraa i te mau pureraa e rave rahi, ua haapii te mau misionare ia raua ma te faaoroma‘i i te mau haapiiraa na roto i te reo paniora, e ua bapetizohia raua i te ava‘e setepa 1997.

Ua piihia o Joseph ia tavini i roto i te peresideniraa o te Haapiiraa Sabati, e i muri iho ei tauturu i roto i te peresideniraa amaa, e i muri a‘e, ei peresideni amaa. Area râ, na roto i te tahi mau mea aita i papû-maitai-hia, e te tahi mau mana‘o inoino, tei tupu mai na roto i te tahi mau fifi, ua paruparu o Joseph e o Marie e ta raua na tamarii e pae, e ua mo‘e ê ratou i te mau melo o te Ekalesia i reira.

I roto i na matahiti e hitu i muri mai, ua fanau faahou mai raua e mahana tamarii e ua faaamu e piti tamarii no te fetii. Na roto i te faaitoitoraa ua papû roa te reo paniora e te reo peretane a Joseph e ua haamata i te haapii i te reo peretane e te reo créole no te hoê taiete i reira.

I te ava‘e atete 2007, i roto i te ohipa ma‘imiraa i te mamoe mo‘e a te Fatu, ua ti‘a maira e piti na ti‘a faatere o te autahu‘araa i te uputa o te utuafare. Ua ite a‘era raua e, te vai noa ra te iteraa papû o Joseph e o Marie no ni‘a i te evanelia, noa’tu e, aita raua i haere faahou mai i te mau pureraa e hitu matahiti te maoro. Ua ani manihini na ti‘a faatere i te utuafare ia ho‘i mai i te ekalesia, e ua na reira ratou i te mahana i muri iho – ratou pauroa hoê 13. E te haere noa nei ratou e tae roa mai i teie nei.

I teie mahana o Joseph te faatere misioni o te amaa i Barahona, i te pae apatoa tooa o te râ o te Dominican Republic. Te tavini atoa nei ta’na na tamaiti paari i roto i te faatereraa o te amaa, e ta’na neveu, tei faatoroa-apî-hia ei peresibutero, o’na ïa te peresideni o te Feia Apî Tamaroa. Aita i maoro a‘e nei, ua tere te utuafare i te hiero, i reira ratou i taatihia ai ei utuafare mure ore.

A feruri na, 13 mamoe mo‘e tei iteahia i teie nei no te mea ua vai te hinaaro i roto i na melo-tia‘i mamoe ia imi, ia faaamu e ia faaho‘i mai i te utuafare i roto i te na’na a te Fatu. Ua arata‘ihia raua i roto i teie utuafare mai ia outou e ia‘u atoa nei e arata‘ihia mai te mea e, e imi tatou i te mamoe mo‘e tei riro ei hopoi‘a na tatou.

Ua riro vau ei ite e ua ti‘a roa i roto e rave rahi tauatini mau tere tia‘iraa. Te faaite papû nei au i te niniiraa faahiahia o te Varua tei iteahia i reira. Ua ite au e rave rahi mamoe mo‘e tei ho‘i mai e tei farii i te oaoa e roaa na roto i to ratou farii-poupou-raa-hia i roto i te nana. Ua ite au i te aau putapû, te mau haamaitairaa i faahitihia, te roimata tahe, te iteraa papû i faaitehia, te mau pure i pupuhia e tei pahonohia, e te here tei faaitehia. Ua ite au i te oraraa tei taui.

Te Faaamuraa i te Nana

I te tahi tau i te mau matahiti 592 e tae atu i te 570 Hou te Mesia., ua paraparau te Atua i Ta’na peropheta ia Ezekiela no ni‘a i te mau tia‘i mamoe haapa‘o ore. No to ratou haapa‘o ore, ua haapurarahia te nana. Teie te parau a te Fatu no ni‘a i taua mau tia‘i mamoe ra:

« E te tamaiti a te taata na, e tohu oe i te mau tia‘i ia Iseraela, a tohu, e parau atu ia ratou, te na ô maira te Fatu ra o Iehova i te mau tia‘i(:)… eiaha te mau tia‘i ia faaamu i te nana ? …

O tei paruparu ra aore outou i faaetaeta, e tei ma‘ihia ra aore outou i faaora, e tei fati aore outou i taamu, e tei haapurarahia ra, aore outou i faaho‘i mai, aore ho‘i outou i imi i tei mo‘e ra. …

« … ua purara ho‘i ta‘u nana na ni‘a i te fenua atoa ra, e aore roa e imi ia ratou.

« Te na ô maira te Fatu ra o Iehova; … e titau vau i tau nana i to ratou rima » (Ezekiela 34:2, 4, 6, 10).

E nehenehe e parau e, ua riro tatou ei ekalesia niuhia i ni‘a i te fare pureraa. Te faaitoito nei tatou ia horo‘a i te maa varua e te maa o te aau no te feia e haere mai nei i te pureraa, tera râ, e te feia aita i ite faahou i te e‘a o te fare pureraa, eaha to ratou parau ?

Mai te mea e, ua piihia vau ia tavini i roto i te Ekalesia, i taua taime ra, ua farii atoa ïa vau i te mamoe e te titauraa hanahana ia utuutu e ia tavini ia ratou. Teie te hoê hi‘oraa, i roto i to‘u ti‘araa orometua haapii ua riro vau ei tia‘i mamoe eiaha no te mau taata noa e tae mai i roto i ta‘u piha haapiiraa, no te mau taata atoa râ tei ore i tae mai. Tei ia‘u te hopoi‘a no te imiraa ia ratou, te haamatauraa ia ratou, te riroraa ei hoa no ratou, te utuuturaa i to ratou mau hinaaro, e te faaho‘iraa mai ia ratou i roto i te nana.

Te Faaho‘iraa mai ia Ratou

Tatou te mau melo-tia‘i mamoe e mea tano roa ia haamana‘o e ia feruri hohonu tatou i te mau haapiiraa i roto i te Luka 15. I roto te reira pene ua haapii te Fatu i te parabole o te mamoe mo‘e, te titerama mo‘e, e te tamaiti puhura tao‘a. No ni‘a te parau o teie na parabole e toru i « te mea tei mo‘e ra » e ua ite-faahou-hia mai. I roto i te parabole o te mamoe mo‘e ra, te ani ra te Fatu e:

« O vai ïa taata i ô outou nei, hoê hanere a’na mamoe, ia mo‘e ra te hoê, e ore e vaiiho i te iva ahuru e iva ti‘ahapa i te medebara ra, a haere a imi ai i tei mo‘e ra, e ia itea’tu ?

« E itea’tura ia’na, amo a‘era i ni‘a i te tapono ma te oaoa.

« E ia tae maira oia i te utuafare, ua haaputuputu maira i te mau taua e te mau taata-tupu, ua na ô atura ia ratou, e oaoa atoa tatou; ua itea ho‘i ia‘u tau mamoe i mo‘e ra.

« E faaite atu ho‘i au ia outou, e oaoa rahi to ni‘a i te ra‘i i te taata hara hoê ia tatarahapa, i te feia parau ti‘a e ia iva noa’tu te ahururaa e iva ti‘ahapa te ore e au ia ratou te tatarahapa »(Luka 15:4–7).

I roto i teie parabole, hoê ana‘e mamoe tei haere ê e ua mo‘e, e mea varavara te reira huru i roto i to tatou mau paroita e te mau amaa. Area râ, aita i taui te auraa o te faaohiparaa o te parabole, taa ê noa’tu te faito numera o te mamoe tei ruri ê i te nana.

Aita te parabole e faaite nei e, eaha te maororaa o teie ohipa faaoraraa. I roto i ta tatou mau tautooraa no te tia‘i, e ho‘i mai te tahi mau mamoe i muri a‘e hoê noa iho hahaereraa, area te tahi pae ra e titauhia ïa e rave rahi matahiti i te faaitoito-tamau-raa na roto i te maru.

I roto i teie ohipa faaoraraa i to tatou mau taea‘e e to tatou mau tuahine, eiaha ia mo‘ehia ia tatou e, te mamoe ta tatou « e faaho‘i mai nei i roto i te nana » e mau mamoe « herehia ïa e te Tia‘i mamoe ».Ua ite Oia ia ratou tata‘itahi. Ua here Oia ia ratou tata‘itahi i te here hope. No’na ho‘i ratou, no reira, e arata‘i Oia ia tatou, e haapii ia tatou, e e faauru ia tatou i te parau e parau mai te mea e, e ani e e faaroo tatou i te reo o te Varua. Na roto i te mana o te Varua Maitai, e rave rahi o te pahono maitai mai mai te mea e, e haere tatou ia ratou ra ma te aau tae mau e te haehaa.

E ti‘a anei ia tatou ia haamana‘o i ta tatou mau hopoi‘a ei mau tia‘i mamoe ia ti‘a ho‘i ia tatou ia horo‘a’tu i te parau faaite maitai i te Fatu ra no ni‘a i ta tatou tiaauraa i ni‘a iho i te mamoe Ta’na i horo‘a mai ia tatou tata‘itahi.

Nota

  1. « Auê te Aroha o te Tia‘i Mamoe », Te Mau Himene, no. 133.

Haapapûraa no roto mai i te Te e‘a e tae atu ai i Betelehema, na Joseph Brickey; atau: haapapûraa no roto mai i te Taina e o Abela, na Robert T. Barrett

Eiaha ia mo‘e faahou, na Greg K. Olsen, eiaha e hamani i te hoho‘a; faahoho‘araa na Laureni Fochetto