2010
Te riroraa ei taata maitai i teie nei
Eperera 2010


Ua paraparau mai ratou ia‘u

Te riroraa ei taata maitai i teie nei

No roto mai « Be a Quality Person», Ensign, Fepuare 1993, 64–67 ; ua faatuatihia te mau faatomaraa.

Hōho’a
Elder Marvin J. Ashton

Te hinaaro rahi a‘e o te Atua no tatou, o te oraraa maitai ïa. Ia ora-maitai-hia te oraraa nei e ti‘a ai, noa’tu to tatou huru. Eiaha ei pu‘e tau tia‘iraa. …

Ei mau ohipa tumu e ei opuaraa ta tatou paatoa i roto i te oraraa nei e ti‘a ai. Eiaha e faaetaeta roa ta outou hi‘opo‘araa ia outou iho. A faito râ ia outou iho na roto i te huru o to outou oraraa e aore râ, te ora-ore-raa i te evanelia a Iesu Mesia.

E mea au na‘u te huru oraraa i faaitehia e to‘u hoa o Carol Clark, …a parau ai oia e, ta‘u titauraa e ere ïa i te tia‘i-noa-raa ma te manuïa, o te oraraa râ ma te faufaa, te î e te oaoa. Te titauraa e ere ïa i te tia‘iraa ia itehia te taata tano, te imiraa râ i te rave‘a ia riro ei taata tano.

« Te oaoa o te oraraa o te upooti‘araa ïa i ni‘a i te mau fifi ma te ti‘aturi tamau noa e, e afaro te mau mea atoa. … Ua farii maitai au e, na roto i te oreraa e tupu ta‘u moemoea, ua riro taua ohipa ra ei ohipa tamaru e te faahaehaa no te mea, e mea teimaha mau. Tera râ, tei piha‘i iho roa nei te tutau, e na roto i te reira, e nehenehe ta‘u e haere i mua, noa’tu e, i teie mahana ua ere au i te here— te mea ïa ta‘u i hinaaro roa i roto i te oraraa nei, hau atu i te mau mea atoa, taa ê atu i te parau ti‘a. …

« I te pu‘e tau mahanahana i ma‘iri a‘e nei, ua amuamu vau i ni‘a i te hoê hoa e ere i te feia mo‘a no te mau mahana hopea nei e, ua rohirohi au, aita e oaoaraa, te ora nei au mai te hoê robo te huru. Ma te au ore ua pahono maira oia, ‘i to oe mana‘oraa eaha teie ? E faaiteiteraa ahu ? To oe oraraa teie, e Carol. Faaafaro.‘Ua mana‘o vau e, e tupaipai mai oia e e parau mai i te parau maitai. Aita râ, e parau mau teie e haere mai nei i ni‘a i te mata. Ua tano maitai râ oia. Aita vau i haafaufaa i to‘u oraraa, e no reira aita vau i mana‘o e ua faufaahia te reira. Ua ho‘i au i te fare, ua tai‘o faahou i te parabole o te ueue huero e te parabole o te mau tareni, e ua feruri maite » (A Singular Life, nene‘ihia e Carol L. Clark e Blythe Darlyn Thatcher [1987], 35–36).

E te mau taea‘e e te mau tuahine, a feruri maite, mai te mea e, te reira tei titauhia. Eiaha e tia‘i. A faaî râ i to outou oraraa i te ohipa taviniraa, te haapiiraa, te faahoturaa ia outou iho, te here i te mau taata atoa, e te tahi atu mau huru maitai. Ei opuaraa ta outou i te mau mahana atoa e ti‘a ai. …

… Te parau nei au ia outou ia ite i to outou Metua i te Ao ra. A here Ia’na. A haamana‘o tamau noa e, te here nei Oia ia outou, e e arata‘i e e tauturu oia ia outou mai te mea e, e faati‘a outou ia na reira Oia. A tuu atoa Ia’na i roto i ta outou mau faaotiraa. A tuu ia’na i roto i to outou mau pe‘ape‘a e to outou mau mauiui. A tuu Ia’na i roto i ta outou hi‘opo‘araa i to outou huru. « Inaha ho‘i, tei teie nei oraraa te taime ia faaineine te taata ia farerei i te Atua ; oia ïa, o te mahana ïa, te mahana o teie nei oraraa, ia rave te taata i ta ratou ohipa » (Alama 34:32).

A rohi ai outou ia riro ei taata maitai, a paraparau i to outou Metua i te Ao ra i te mau mahana atoa, ua ite maitai ho‘i Oia ia outou. Ua ite Oia i to outou mau tareni, to outou mau puai, e to outou mau paruparu. Tei ni‘a outou i te fenua nei i teie taime no te faahotu e no te haamaitai i te teie mau huru. Te fafau atu nei e, e tauturu Oia ia outou. Ua ite Oia i to outou mau hinaaro.

Hoho‘a faahoho‘araa na Craig Dimond