2010
Te haapuairaa i te mau utuafare e i te mau nohoraa
Tiurai 2010


Parau poro‘i na te mau Tuahine Hahaere, Tiurai 2010

Te haapuairaa i te mau utuafare e te mau nohoraa

A tai‘o i teie haapiiraa, e mai te mea e tano, a aparau i te reira i te mau tuahine o ta outou e hahaere ra. A faaohipa i te mau uiraa no te tauturu ia outou ia haapuai i te mau tuahine e ia faariro i te Sotaite Tauturu ei tuhaa itoito no to outou iho oraraa.

No roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a : Genese 18:19 ; Mosia 4:15 ; PH&PF 93:40 ; Mose 6:55-58

Te haapuairaa i te mau taime ti‘a atoa

« Tei roto tatou tata‘itahi i te hoê ti‘araa utuafare taa ê Vetahi mau utuafare te vaira hoê mama e hoê papa e te mau tamarii i te utuafare. Vetahi na taata faaipoipo aita e tamarii faahou i te fare. Rave rahi mau melo o te Ekalesia e otahi, e vetahi e mau metua otahi. Vetahi e mau vahine ivi e aore râ, e mau tane ivi.

« Noa’tu te huru o to tatou utufare, e nehenehe tatou tata‘itahi e ohipa no te haapuairaa i to tatou iho mau utuafare e aore râ, e tauturu i te haapuairaa ia vetahi ê.

« [I te hoê taime] Ua faaea vau i te fare o te hoê tamahine fetii e to’na utuafare. I taua pô ra hou te mau tamarii a haere atu ai i ni‘a i to ratou mau ro‘i, ua rave matou i te hoê pureraa pô utuafare poto noa e te hoê aamu no te papa‘iraa mo‘a. Ua paraparau to ratou metua tane no ni‘a i te utuafare o Lehi e e mea nahea to’na haapiiraa i ta’na mau tamarii ia mau maite ratou i te tapu auri, o te parau ïa a te Atua. Te mau-maite-raa i te tapu auri o te haapapûraa ia i to ratou paruru e ia arata‘i ia ratou i te popou e i te oaoa. Mai te mea e faaru‘e ratou i te tapu auri, te vaira ia te ati no te paremo i roto i te anavai pape repo.

« No te faaite te reira i te mau tamarii, ua faarirohia to ratou mama ei ‘tapu auri’ o ta ratou e mau papû atu, e to ratou papa e hauti ïa i te ti‘araa o te diabolo, te tamataraa i te huti no te faaatea i te mau tamarii i parururaa e i te oaoa. Ua au roa te mau tamarii i te aamu e ua haapii mai no te aha e mea faufaa ia mau maite i te tapu auri. I muri iho te aamu o te papa‘iraa mo‘a, te taime ïa no te pureraa fetii. …

« Te mau papa‘iraa mo‘a, te pureraa pô utuafare, e te pureraa fetii e haapuai te reira i te mau utuafare. E mea ti‘a ia tatou ia rave i te mau taime ti‘a atoa no te haapuai i te mau utuafare e ia paturu te tahi i te tahi ia faaea noa i ni‘a i te e‘a mau ».1

Barbara Thompson, tauturu piti i roto i te peresideniraa rahi o te Sotaiete Tauturu.

Eaha ta tatou e rave ?

  1. Eaha te mau mana‘o no te haapuairaa i te mau utuafare e te mau nohoraa o ta outou e faaite atu i ta outou mau tuahine ? A feruri ai outou i to ratou huru tata‘itahi, e hopoi mai te Varua i te mau mana‘o i to outou feruriraa.

  2. Eaha te mau matameha‘iraa o ta outou e taui i teie ava‘e no te haapuai i to outou iho utuafare e te nohoraa ?

No roto mai i ta tatou aamu

Ua farii mai te haamataraa mai â te Sotaiete Tauturu te hopoi‘a ia haapuai i te mau utuafare e te mau nohoraa. I te hoê putuputuraa a te Sotaiete Tauturu, ua haapii te peropheta Iosepha i te mau tuahine e, « ia ho‘i outou i te fare, eiaha roa’tu outou e taora i te hoê parau riri e aore râ, i te hoê parau tano ore i ta outou mau tane area râ, ia vai te mata aiai, te aroha e te here ia faaunauna i ta outou ohipa amuri atu ».2

I te matahiti 1914, ua parau te peresideni Joseph F. Smith i te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu e, « i te mau vahi atoa te vaira te ite ore e aore râ, te hoê ereraa i te maramarama no te utuafare… te vaira teie faanahonahoraa e aore râ, tei piha‘i iho noa, e na roto i te mau oro‘a noa e te faaururaa e vai ra a te faanahonahoraa, ua ineine ratou e ua horo‘a‘e na i te haapiiraa e te mau haapapûraa no taua mau hopoi‘a faufaa ra ».3

Te mau nota

  1. Barbara Thompson, « Ua rava‘i To’na rima », Liahona, Me 2009, 84.

  2. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita (2007), 482.

  3. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Joseph F. Smith (1998), 186.