2011
E Haapapû te Haapiipiiraa o te Buka Arata‘i i te Ohipa Faaoraraa
Eperera 2011


E Haapapû te Haapiipiiraa o te Buka Arata‘i i te Ohipa Faaoraraa

I roto i te hoê haapiipiiraa na te feia faatere o te ao nei i te avae fepuare 2011, ua haapii mai te mau melo o te Peresideniraa Matamua e o te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te feia i tae mai i te faaohipa-maitai-raa i te buka arata‘i apî. Ua riro taua apooraa ra ei hi‘opo‘araa i te haapiipiiraa na te feia faatere o te ao nei tei tupu i te ava‘e novema 2010 i reira te buka arata‘i i te faaite-raa-hia mai.

Ua haapapû mai te feia a‘o e nahea ia faaohipa i te buka arata‘i na roto i te hoê rave‘a faauru a‘e, te faufaa rahi ia taa maitai i te haapiiraa tumu mau o te buka arata‘i apî, nahea ia faaohipa i te mau parau tumu o te faaau-maite-raa i te mau faanahoraa a te Ekalesia, e nahea te mau tauiuiraa o te buka arata‘i e nehenehe e faaohipahia no te faatupuraa i te ohipa faaoraraa, e te ti‘araa o te mau vahine i roto i te mau apooraa.

Te feia i tae mai i roto i te haapurororaa oia ho‘i te Peresideni Henry B. Eyring, tauturu matamua i roto i te Peresideniraa Matamua ; Elders Russell M. Nelson, Dallin H. Oaks, Richard G. Scott, Robert D. Hales, Jeffrey R. Holland, David A. Bednar, Quentin L. Cook, D. Todd Christofferson, e Neil L. Andersen no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo ; Elders Craig C. Christensen ; Bruce D. Porter e W. Craig Zwick no te Hitu Ahuru ; e te mau peresideni o te mau pŭpŭ tauturu.

Faaohiparaa Faauru-a‘e-hia o te Buka Arata‘i

Ua faaitoito te peresideni Eyring i te feia faatere ia faarahi i to ratou ite no te farii i te heheuraa, e ua parau oia i teie putuputuraa, te « rave‘a piti no te iteraa e nahea ia faaohipa maitai a‘e i te buka arata‘i »,

Ua parau oia e : « Na roto noa i te Varua outou e ite ai e nahea ia faaohipa i te mea ta outou e tai‘o ra i roto i te buka arata‘i . … E au ra ia outou e aita roa e faufaa ia tia’i e aore ra, ia ti‘aturi e tae mai te heheuraa o ta outou e hinaaro i roto i ta outou taviniraa i te mau mahana atoa. Eita te reira e tae mai mai te mea e, aita e faaroo e aita e ohipa papû, tera râ e tupu mau te reira ».

Ua fafau te peresideni Eyring e mai te mea e ohipa e e pure te feia faatere no te « taa maitai e no te pee i te mau parau o te ora » tei horo‘ahia ia ratou, e tauturu te Fatu ia ratou i te taviniraa e te arata‘iraa i ni‘a a‘e i to ratou puai.

Te haapiiraa tumu mau no te Buka arata‘i

Ua parau o Elder Oaks e, « E haapiiraa tumu te buka arata‘i, e mea poto a‘e i te buka arata‘i matamua no te mea, no ni‘a i te mau tumu parau e rave rahi, aita i faahitihia te mau ture e aore ra aita i horo‘ahia te mau arata‘iraa. Te horo‘a nei râ te reira i te mau parau tumu o te faauru i te feia faatere ia faaohipa… mai te au i te huru o to ratou fenua ».

Ua faaara o Elder Bednar e o Elder Christofferson i te feia faatere eiaha e mahie i te mau pene matamua o te Buka Arata‘i 2 no te haere i roto i te mau faatureraa i roto i te mau pene na muri mai. E hohora mai te mau pene matamua i te hoê niu parau haapiiraa no te taa-maitai-raa e no te faaohiparaa i te mau parau tumu e te mau faatureraa i muri nei.

Ua parau o Elder Bednar e, « No te faariro i te buka arata‘i ei buka niuhia i ni‘a i te parau tumu, ma te faahiti i te tahi noa mau faaohiparaa, o te hoê titauraa teimaha e te etaeta i te pae varua no tatou paatoa ».

Te Faaauraa i te mau Parau Tumu

Ua parau o Elder Nelson e, « No ni‘a i te mau parau haapiiraa, te mau fafauraa, e te mau faatureraa i haamauhia e te Peresideniraa Matamua e te Tino Ahuru Ma Piti, eiaha tatou e na rapae i te buka arata‘i. « E faati‘ahia ia faaau i te tahi atu mau faaoaoaraa no te pahono i te mau huru o te fenua iho »

I to Elder Porte hi‘oraa, ua tuuhia te pene 17 i roto, « Te faaaifaitoraa e te faaauraa », no te tauturu i te feia faatere o te fenua iho ia pee i te Varua e ia faataa eaha te taime ti‘a e faaauhia ai te tahi mau faanahoraa. Te faataa ra te pene i te mea e ore roa e ti‘a ia tauihia e ua horo‘a mai e pae titauraa i reira e ti‘a ai ia faaau : te huru o te utuafare, te iti te parau no te utaraa e no te apararauraa, te na‘ina‘i te mau pŭpŭ autahu‘araa e aore râ te mau piha haapiiraa, te rava‘i ore o te feia faatere, e te mau titauraa no te parururaa.

« Eita te mau faaauraa ti‘a e haaparuparu i te Ekalesia ; e haapuai râ », te parau ïa a Elder Porter i roto i te hoê a‘oraa tei tai‘ohia e Elder W. Craig Zwick no te Hitu Ahuru. No te rave i te mau faaauraa faauruhia, eiaha te feia faatere o te fenua iho e mana‘o e, te haamau ra ratou i raro mai i te faito ti‘a. Ua papa‘i o Elder Porter e « e roaa i te mau paroita tata‘itahi o te Ekalesia te mau haapiiraa tumu, te mau oro‘a, te mana o te autahu‘araa, e te mau horo‘araa a te Varua e hinaarohia no te faaoraraa e te faateiteiraa o te mau tamarii a te Atua ».

Te Ohipa Faaoraraa

Te mau tauiuiraa i ravehia i te roaraa o te Buka Arata‘i 2 ua faataahia no te faahaere i te ohipa faaoraraa i mua. Ua parau te peresideni Eyring e : « e riro te buka arata‘i e tao‘a faufaa mau na outou mai te mea e, e faaohipa outou i te reira no te tauturu ia arata‘i ia vetahi ê ia ma‘iti i te e‘a no te ora mure ore. O te reira ta’na fâ ».

Te amui taa‘e nei te pene 5 i raro a‘e i te upoo parau ra « Te ohipa faaoraraa i roto i te Paroita e te Tĭtĭ » i te tahi mau tumu parau tei tuatapapa-taa-ê-hia na mua’tu, mai te ohipa misionare a te melo, te tape‘araa mai i te taata faafariuhia, te faaohiparaa, te ohipa hiero e te ohipa aamu utuafare, e te haapiiraa i te evanelia.

« Ua parau o Paulo e, ia tae i te tau tuuraa o te îraa o te mau tau ra, e amuihia ai te mau mea atoa ei hoê i roto i te Mesia ra », te parau ia a Elder Bednar (hi‘o Ephesia 1:10). « Hoê ohipa ».

Ei hi‘oraa, ua mana‘o te tahi mau taata na mua a‘e nei e, ua taa‘e tera e tera misioni ta te Ekalesia, te parau ra oia e, « hoê â ïa ohipa i roto râ i te mau faanahoraa taa ê ». Te ohipa misionare o te pororaa ïa i te evanelia e te ani-manihini-raa ia vetahi ê ia farii i te mau oro‘a mo‘a e ia rave i te mau fafauraa. Te haamaitairaa i te feia mo‘a—oia hoi te tape‘araa mai, te faaohiparaa, e te haapiiraa—o te ani-manihini-raa ïa i te mau taata ia faatura i te mau oro‘a e te mau fafauraa. Te faaoraraa i te feia pohe na roto i te aamu utuafare e te ohipa hiero o te horo‘araa ïa i te rave‘a no te farii i te mau oro‘a e no te raveraa i te mau fafauraa no te feia i pohe.

Ua parau o Elder Holland e, na te mau tauiuiraa rahi o te buka arata‘i e horo‘a mai i te haroaroaraa e, aita te feia faatere pŭpŭ autahu‘araa e te pŭpŭ tauturu i parahi i roto i te apooraa paroita no te feruri noa i ni‘a i ta ratou iho pŭpŭ e pŭpŭ tauturu, tera râ tei reira ratou no te opere i te hopoi‘a no te maitai pae varua o te mau melo atoa.

Ua haapapû mai o Elder Cook nahea te tahi mau tauiuiraa o te ture i roto i te Buka Arata‘i 2 i te tauturu i te ohipa faaoraraa.

Ua faaite papû oia i te faufaa mau o te mau episekopo e te mau apooraa totauru a te paroita, i te mea e, aita e apooraa totauturu faahou i teie nei. Ua faataa oia i te maraaraa te ohipa a te feia faatere o te Autahu‘araa a Melehisedeka i roto i te apooraa e te mau melo o te pŭpŭ. Ua haapapû oia i te mau tauiuiraa o te faati‘a i te mau metua tane o tei ore i ti‘amâ roa no te haere i te hiero ia apiti i roto i te mau oro‘a e te mau haamaitairaa o te mau melo o te utuafare ia au i te tahi mau huru.

« Aita tatou i roto i te ohipa no te faaotiraa i te mau faanahoraa e aore râ te faatereraa i te hoê pŭpŭ », te parau ïa a Elder Bednar. « E mea faufaa te reira, tera râ aita te reira i nava‘i. E ohipa faaoraraa teie. E ia haamata tatou i te feruri i ni‘a i te mau oro‘a e te mau fafauraa, ei reira te feia faatere o te autahu‘araa e ui ai e, eaha te oro‘a i muri iho o te hinaarohia i roto i te oraraa o teie taata e aore râ o teie utuafare, e e nahea tatou ia tauturu i roto i teie faaineineraa ? »

Te mau Vahine i roto i te Apooraa

Te pe‘ape‘a nei o Elder Scott i te mea e, i te tahi mau vahi, te ma‘iri nei te feia faatere i te mau rave‘a ia faaô i te mau vahine i roto i te aparauraa amui. Ua parau oia e, « Ia faaitoito-ana‘e-hia [te mau vahine] ia rave ti‘amâ i te hoê tuhaa i roto i te mau apooraa paroita, e mea faufaa mau to ratou mau mana‘o e te faauruhia ».

E mea ti‘a i te feia faatere ia faaitoito i te amuiraa mai na roto i te piiraa i te mau tuahine na roto i to’na i‘oa e na roto i faaiteraa i te mauruuru no te mau hi‘oraa e te mau mana‘o i horo‘ahia mai, ta Elder Scott ïa i faataa mai.

Ua parau faahou oia e, « Te haamaitairaa hau atu e tae mai i roto i te utuafare o te feia faatere o te autahu‘araa » o te pee i teie mau arata‘iraa maori râ, « e nehenehe teie mau tane e hau atu te mauruuru i te ohipa mo‘a o to ratou mau hoa faaipoipo i roto i to ratou iho mau nohoraa ».

Ua haapii mai oia i te faufaa mau no te imiraa i te hoêraa i rotopu i te mau melo o te apooraa. Ia itehia teie huru, e nehenehe te taata faatere e faaite i te reira e ia ani i te hoê ma‘itiraa. Mai te mea e, aita te mau melo i hoê, e mea ti‘a i te feia faatere ia ani i te hoê mana‘o mai roto mai i te mau melo tata‘itahi o te apooraa paroita, ia faaite i to’na mauruuru no te mau mana‘o i horo‘ahia mai, ia rave i te hoê faaotiraa e ia ani i te mau melo o te apooraa ia paturu tahoê mai i teie faaotiraa. Ua haapapû o Elder Scott i te faufaa rahi no te tape‘a-huna-raa i te mau ohipa i roto i te apooraa paroita.

Te mau Hopearaa i Mana‘ohia

Ua faaoti o Elder Nelson i te haapiipiira na roto i te faahitiraa i na ti‘aturiraa e toru: e riro taua faaohieraa ra ei rave‘a no te faaohipa maitai i te taime e te mau rave‘a a te mau melo, e tupu i te rahi te mana o te autahu‘araa i roto i te taata tata‘itahi e mau nei i te autahu‘araa no te haamaitai i te taata e te utuafare tata‘itahi i roto i te Ekalesia, e ia nehenehe i te mau melo tata‘itahi ia farii i te hoê huru itoito rahi e ei pĭpĭ.

I roto i te ohipa faaoraraa, e mea ti‘a i te feia faatere o te autahu‘araa i hi‘opo‘a i te mau oro‘a i muri e hinaarohia e te hoê taata, e nahea ia tauturu i roto i te reira faaineineraa.

Hoho‘a na craig dimond, © IRI

Ua parau te feia faatere o te Ekalesia e, e mea ti‘a i te mau tane e te mau vahine ia vai aifaito noa e ia parau ma te ti‘amâ i to ratou mau mana‘o i roto i te mau apooraa faatere.

HOHO‘A NA CRAIG DIMOND